28,459 matches
-
îi zic prietenului, că n-am priceput cine-i Discordia... Democrația, fiule, vine răspunsul. Ea a fost cea care a aruncat mărul după arestarea celor 14 polițiști acuzați de furt de combustibil din conducte. Drept urmare, zeița CSJ, simțindu-se cam lovită-n umbrela supremației, a sunat lăsarea la vatră a polițiștilor arestați printr-un viciu procedural de un procuror al CMA... Acest lucru l-a iritat pe Zeus 3) (noroc că Hera 4) era în ședință de Guvern!), care a clarificat
Circumstanță atenuantă – Canicula by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13630_a_14955]
-
și criza de fonduri pentru medicamentele compensate. Noul ministru al Sănătății, doctorul Mircea Beuran, a diagnosticat situația din sănătate drept cea mai rea din ultimele decenii. Constatare făcută în vreme de pace, într-o țară europeană care n-a fost lovită de mari calamități naturale. Ce a înțeles însă opinia publică din haosul care s-a întins în ultimii ani în Sănătatea din România? Potrivit ultimului Barometru medicii sînt corupți peste poate. Cu alte cuvinte, medicul e de vină că nu
Criză de formol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13784_a_15109]
-
morților la morgă. Asta am aflat-o de la rudele mele, nu de la jurnaliști care poate că au ceva cu Puterea. Îți moare cineva apropiat, nu intru în amănunte de familie, ca să nu par furios din motive personale, dar după ce te lovește un asemenea necaz, afli la morgă că e criză de formol. Tot ceea ce ți se poate oferi la morga din Suceava e depozitarea mortului la frigider, ca să nu se împută. Apoi îți iei mortul de la frigiderul morgii și fugi cu
Criză de formol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13784_a_15109]
-
listei în opozițe, nu se apropie nici Parchetul General, nici P.N.A.-ul, nici desueta Gardă Financiară, necum corpurile și corpulețele de control din guvern, fără teama că vor isca vreun scandal politic. La noi, un parlamentar înfipt, și dacă te lovește cu mașina pe zebră, poate susțne că a fost victima unei înscenări. Căci se poate găsi oricînd un polițst care să constate că de fapt nu erai pe trecerea de pietoni, ci la vreo zece metri mai încolo și că
Averi, interese, complicități by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13807_a_15132]
-
se aventurează încoace. Cîmpia e lucrată, turme de capre pasc pe pajiști, mașini deloc stricate sînt parcate în curț. Dar nimeni nu se atinge de vacă, singura victimă de război aflată cu adevărat la îndemîna ziariștilor. Distrugerile par selectate. Case lovite cu artileria lîngă altele întregi și înfloritoare. Sate pustii în care cineva se întoarce zilnic, spală rufele, duce vitele la păscut și închide obloanele. Aici nu a fost ca la Vukovar. A fost o luptă de guerillă în care una
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
care Maiorescu era un "reacționar" cu puseuri "liberale", trecînd prin Lovinescu, sigur și el de criticismul reacționar maiorescian și pînă la Adrian Marino, care-i descinde pe Nae Ionescu și pe emulii săi din doctrinarul junimist, toți comentatorii s-au lovit de dificultatea de a împăca proeuropenismul lui Maiorescu, încrederea lui în civilizația nouă, liberală, cu un presupus paseism, cu o foarte retrogradă idee despre adoptarea de către români a formelor occidentale. A doua considerație se referă la precizarea insuficientă a unor
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
să cumpere ziarul/ și chiar dacă se mai duce ea nu mă lasă/ singur amintirea ei adică tocmai/ copilul ei îmi ține de urât/ și-atunci vorbim despre probleme filosofice/ eu îi spun că iubirea nu e oarbă/ ci doar puțin lovită la ochi/ și că e chiar frumos să strigi/ că ești viu când viscolul își cere afară/ iarna lui dar ea râde tace/ din când în când îmi face semn/ să sorb mai iute din cafea". E limpede că abia
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]
-
corespondență enormă - am dat-o la Academie, poate fi consultată acolo. I s-au pus mereu bețe în roate din invidie, dintr-o mare și urâtă invidie. Dar de câte ori i se făcea o nedreptate, el se retrăgea; în loc să înceapă să lovească la rândul lui, el pleca. - Deși avea o minte fenomenală, se purta cu un firesc extraordinar cu toată lumea. - Așa s-a născut și, mai mult, a avut norocul unei familii în care ambii părinți aveau umor. Era de o naturalețe
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
ea continuă cu farsa și cu fandoseala și spune că mi-o trimite pe cea mai drăguță, iubitule, pe care eu o adăpostesc cu un suspin de recunoștință, în timp ce o văd intrând colerică, atacându-mă cu toată puterea ranchiunei acumulate, lovindu-se de pereții mei cei mai intimi și vulnerabili, cu înspăimântătoarea precizie a științei durerii. Este zadarnic, știu, însă renunț să mai încalc regulile: e vorba doar de un joc, un joc și atâta tot, o simplă distracție, chiar și
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
va alege Catedrala. l Am ajuns să consemnăm și că primarul general al Capitalei și-a dat ghionți cu un patron de firmă din Crîngași. Patronul, un anume Hatah Faraj, citat de anumite ziare, susține că Băsescu l-ar fi lovit cu capul în gură pe unul dintre asociații săi. Mai mult, că i-ar fi cerut și 100.000 de dolari șpagă. În replică, Băsescu a declarat că Faraj își construiește magazinul încălcînd legea sub protecția lui Viorel Hrebenciuc. Povestea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
cea nouă a tinerelor interese. E ca la rubrica Fapte Diverse. Omor premeditat. Cum se întâmplă, în satul cutare, la ora cutare, numitele x,y,z, cunoscute în comună pentru certurile lor zilnice, au pus la cale uciderea soacrei lor lovind-o cu capul de toți pereții... ( nota noastră: fals, nu-i adevărat că de toți pereții, așa sunt ziariștii, exagerează, numai de peretele de la răsărit și de cel de la apus, execuția finală revenind nurorii mici care a trântit-o ulterior
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
de la început. Plăcerea de a fi cel ce dă mișcare, viață, mașinăriei acesteia iscusite, era indicibilă. Desfătare contrară celei din obișnuitele mele jocuri: nu era într-însa încercarea de a te arăta cât mai tare, de a apăsa, de a lovi, de a arunca mai departe, în întrecere cu alții, ci dimpotrivă, acea de a te reține de la o apăsare brutală, de a pune în mișcare aparatul sensibil doar prin cel mai mărunt dintre gesturi, printr-o suflare cât mai lejeră
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
să facă ce și-a propus. Toate au avut și au, luînd în calcul guvernul Năstase, politici minunate cărora românii nu s-au grăbit și nu se grăbesc să le dea curs. Ca să înțeleagă de aici omul obișnuit, care se lovește zilnic de tot soiul de necazuri și trăiește de azi pe mîine, deși mult prea cinstitele noastre statistici vor să-l convingă de contrariul? Să rățoiește și el la cine poate și filosofează neguros că răul cel mare nu e
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
trupurile sfîrtecate sau aruncate în gropi comune a fost atît de puternică, încît faptul că în proporție de 99 bombardamentele ( care le-au depășit de cîteva sute de ori în intensitate pe cele din tot războiul al doilea mondial) au lovit ținte militare, precis alese, nici n-a mai contat. După o săptămînă de bombardamente înspăimîntătoare, capitala Irakului era luminată ca pe timp de pace, automobilele goneau pe străzi și populația își vedea de treabă. Lamentația unui comentator, intelectual reputat, altminteri
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
sunt pline de zdrențe ( și în America), iar persoanele care le ocupă sunt dezordonat și caraghios îmbrăcate, cu fulare care curg ( unul din cei doi servitori ai lui K. "avea în jurul gâtului o cârpă ale cărei capete zburătăceau în vânt, lovind fața lui K.; celălalt avea și el o cârpă, pe care o îndepărtă cu degetele lui lungi, ascuțite, mereu jucăușe"). Specificul vestimentar și locativ al locuitorilor din castel apare o singură dată, castelul fiind arătat de fapt doar ca o
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
de faptul că fata pare să îl prefere, Dugu își învinge adversarul, pe Achim, care îi era superior după calculul hîrtiei. În lumea agrestă a lui Preda, ciomăgeala e un act curent care rezolvă radical conflictele. Niculae Moromete, copil încă, lovește cu măciuca un alt copil care voia să-l sperie deghizat în fantomă. Acesta se răzbună tot cu bîta. Fratele mai mare al lui Niculae, Achim, organizează un duel între acesta și adversar în care primul își ia revanșa. Începerea
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
de fratele-arbitru astfel: "- Repede-te în el, ...pe mă-ta de urît!" Un tînăr, Birică, fură o fată. Fratele ei, Victor Bălosu și Birică se bat pe cîmp. Miai e bătut de Năstase care înșela oamenii la cîntarul morii, }ugurlan, lovit inițial, revine în forță și îl bate pe Năstase, un jandarm pe }ugurlan. }ugurlan bate în final jandarmul și îi confiscă pușca. Un pîndar trage un cartuș de sare în Achim Moromete, acesta îi crapă capul cu nelipsita bîtă și
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
și îi confiscă pușca. Un pîndar trage un cartuș de sare în Achim Moromete, acesta îi crapă capul cu nelipsita bîtă și îi distruge pușca. Ilie Moromete asistă impasibil cum fiul său Paraschiv își bate sora. Aceasta protestează, tatăl o lovește în cap. Ulterior, Ilie, își pregătește meticulos un ciomag și își bate fiii care pregăteau o trădare a intereselor familiei. Este interesant la Preda că țăranii se bat, dar nu recurg la arme, cu excepția ciomagului și a puștii cu sare
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
bine! Ahtiate după senzațional, toate televiziunile transmit momente de la meciul Poli Timișoara - Steaua care s-a soldat doar cu trei suporteri răniți. Nu e cine știe ce, dar e semn optimist că o seamă de obiceiuri naționale se păstrează și se reiau lovind cu crampoanele în ideea de globalizare, respectiv, să se știe: ,noi suntem cum am fost și mai mult decât atât", adică spectatori români. Cel puțin atunci când e vorba despre manifestări huliganice... Noi, adică familiile noastre, ca buni și fideli telespectatori
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
în dinți și vine cu propuneri concrete privitoare la atît de necesara schimbare a canonului literar. Pornind de la academicul DGLR și de la edițiile de la Univers Enciclopedic - Academia Română, Aristarc scrie: " Continuăm (nu el, noi - Cronicar) dansul macabru în jurul poeziei dubitative și lovite de exces lingvistic a lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu și trecem în umbră lirica de excepție a lui Horia Stamatu sau Nicu Caranica. Tipărim, la fel, operele complete ale lui Sorin Titel ș...ț și nu am adus încă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
107) - n.n. footnote>”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XVIII, în PSB, vol. 11, p. 127) „Saturus încuraja pe soldatul Pudens, zicând: — În sfârșit, până acum, zise el, așa precum am bănuit și desigur am spus, n-am fost lovit de nici o fiară. Dar acum să crezi cu toată inima. Iată merg acolo și voi fi ucis dintr o singură mușcătură de leopard. Și îndată, la sfârșitul spectacolului, dându-se drumul unui leopard, dintr-o singură mușcătură a curs atâta
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
biruiți. Se întâmplă la fel ca și cu un luptător căruia i s-ar porunci să lupte cu trupul gol, după ce i s-ar rupe vârful lancei, și ar fi dezbrăcat de platoșă, dar el ar câștiga bătălia cu toate că e lovit, bătut și plin peste tot de răni. Tiranii aduceau pe mucenici la luptă goi, le legau mâinile la spate, îi loveau și-i scrijeleau pe tot trupul. Și așa, erau biruiți. Iar cei care primeau rănile, înălțau trofeu împotriva diavolului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
i s-ar rupe vârful lancei, și ar fi dezbrăcat de platoșă, dar el ar câștiga bătălia cu toate că e lovit, bătut și plin peste tot de răni. Tiranii aduceau pe mucenici la luptă goi, le legau mâinile la spate, îi loveau și-i scrijeleau pe tot trupul. Și așa, erau biruiți. Iar cei care primeau rănile, înălțau trofeu împotriva diavolului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, I, în vol. Predici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
doilea striga: sunt creștin! și era mândru că poate mărturisi numele Mântuitorului și, în sfârșit, al treilea Ținea sus și tare că el nici n-a jertfit și nici nu va jertfi niciodată. Și totuși, chiar și aceia, după ce erau loviți peste gură și aduși la tăcere prin bătăi repetate de către o ceată de ostași special rânduiți pentru aceasta, bătuți peste față și peste obraji, erau aruncați afară cu putere. În chipul acesta dușmanii credinței credeau că după ce au întrebuințat toate
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
IX, 1-8, în PSB, vol. 13, p. 322-323) „Ce cuvânt ar fi atât de cuprinzător încât să poată descrie curajul și statornicia lor în fiecare suferință, când oricare din trecători avea voie să se poarte rău cu martirii, unii îi loveau cu ciomagul, alții cu nuiaua, alții cu biciul, alții cu cureaua sau, în sfârșit, alții cu frânghia. În fiecare din aceste chinuri vedeai o priveliște nouă și constatai o răutate nesfârșită. Unora li se legau amândouă mâinile la spate apoi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]