6,058 matches
-
longevitate decât sentimentele, dezarmatele sentimente. Caragiale are, indiscutabil, o prezență mai apăsată în mentalul nostru de azi decât Eminescu, nu întâmplător țintă a unei relativ recente campanii sonore în Dilema, care, în pofida accentului său excesiv, ne dă de înțeles că Luceafărul datează. E vorba cumva de o demonie națională sau de o atracție generic-omenească spre spectacolul "răului", precum spre un fel de sado-masochism? O celebră replică a lui Gogol, din Revizorul, sună așa: "De cine râdeți? De voi înșivă râdeți..." - Nu
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
mazurii și harmăsarii lor, tot pe sub miazănoapte. Shama Shamiema femeia de dincolo de rîu vine și se uită-n oglinzile apei, noaptea pe timp de pace, ziua pe vreme de război se despletește-ndelung în ochiuri ale apei se piaptănă sub luceafărul de dimineață asemeni unei sălcii îndrăgostită de apă își desfiră părul în valuri îl clătește cu leșie, cu metale și pulberi de lumină și părul i se zvîntă la trecerea nourilor și se varsă, pe furtună, din cununa de la marginea
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
copaci exotici. Cîndva, sub umbra cireșului japonez sub care stăm acum își avea atelierul meșterul de stele, iar sub laur se întindeau imperiile ceții dinspre nordul tău moldav "Vezi ce rostești deasupra rîului, memoria lui e nemuritoare" cum versurile din Luceafăr pe care mi le-ai recitat în latină ca o presimțire a fiecărei vocale-regină, a fiecărei consoane-mareșal. azi am fost deodată în toate insulele pierdute: insula Ada Kaleh, Insula Șerpilor Insula Raiului și le-am salvat împreună pentru o dimineață
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
Canada Tot ți-e dor de glasul mamei Și de cei ce-ți sunt departe. Dor nebun pieptul ți-apasă Când cei dragi nu-ți trimit carte. Știi că maica ta bătrână A urcat la cer demult. Dintre Îngeri și luceferi Te veghează pe pământ. Dor Îți este și de Țară, și de munți și de izvoare. Dor Îți e de fericire, Dor să scapi de-nstrăinare. Și-am găsit eu fericirea În sufletu-mi pur ți-o port. Ia-o când
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
Nu, căci roada bună pentru suflet pot să dea toți copacii. Așa că voi incepe prin a pune, chiar în mijlocul ei, un tei. Un tei cu flori argintii sub care să se poate iubi Calini și Cătăline, sub rază blândă a luceferilor. Lângă teiul înmiresmat, voi plantă un cireș negru, plin de “taine coapte”, iar ca sa il străjuiesc de furi, voi pune pe langă gard câțiva plopi fără soț, a căror tânguire îmi va da de veste. Voi adaugă grădinii mele cu
Livada. In: Editura Destine Literare by Eliza Ghinea () [Corola-journal/Science/76_a_312]
-
noastră, zadarnică și credința noastră" (I Cor. 15, 14). și dacă Părinții Bisericii și teologii ei au dedicat pagini nenumărate acestui mareț praznic, poeții acești zefiri ai slovelor nu puteau rămâne mai prejos și, cu atât mai puțin, poeții români. Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu, prezintă În poezia "Înviere" viziunea cosmică a nespusei bucurii pascale. "Un clopot lung de glasuri vuii de bucurie/ Colo-n altar se uită și preoți și popor/ Cum din mormânt răsare Christos biruitor/ Iar inimile toate
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
urcă mereu pe o GOLGOTĂ, spre picioarele lui IISUS și El suferind etern pentru păcatele altora. Și mă Întrebi despre o ANIVERSARE... Dar ce este aceea? Se joacă cu vorbele Poetul. Este secretul lui. Știe, că nimeni altul să aprindă luceferi În silabe. El știe că este aniversarea lui. Ochii lui râd ștrengărește și inima tânără se pregătește de sărbătoare. Aș vrea să-i fac un dar Poetului. Și pentru că Încă nu vreau să se termine magia acestei clipe, Îl Întreb
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
de carte din opera lui Eminescu, cărțile prezentate făcând parte din patrimoniul Bibliotecii Județene. Versul eminescian va răsuna și în acest an pentru toți cei care vor veni la această întâlnire de suflet și de simțire artistică pusă sub semnul Luceafărului. Vor fi împreună cu noi toți cei care poartă în inimi dragostea pentru nemuritoarele versuri ale marelui nostru Poet Național. Ioan Sebastian Bara
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93791_a_95083]
-
ce am făcut acum 10-15 ani și ce s-a ales din entuziasmul de odinioară.” - Ianuarie 2009. La comemorarea de 120 de ani (iunie 2009): Pentru noi există criterii și valențe, Eminescu fiind iubit ca valoare culturală tutelară (s.n.), rămânând Luceafărul care ne luminează, raza călăuzitoare... Și aceasta nu-i doar un fel frumos de a spune, ci e însăși credința care ne unește în jurul unor sfinte idealuri”; ,, Nu încape îndoială că nașterea sa ca poet a avut loc la Cernăuți
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
reține că ieșeanul Dumitru Grumăzescu, de la vârsta de 15 ani, de-a lungul a cinci decenii, a colecționat peste opt mii de rarități, printre care cartea cea mai mică - în ...mărime microscopică de trei milimetri pătrați !!! - în care este publicat Luceafărul, cel mai lung poem de dragoste din lume. La rândul său, Vasile Șoimaru, din Chișinău - pornind de la concluzia Poetului că ,,Nu există stat în Europa Orientală, nu există țară de la Adriatica până la Marea Neagră, care să nu cuprindă bucăți din naționalitatea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
aduce un concert susținut de Trupă Grimus - trupa cu renume internațional născută la Cluj. Spre dimineață, de la 4.10, TVR Iași prezintă un Concert Natalia Barbu intitulat„Te iubesc”, susținut de îndrăgită artista alături de Alex Calancea Band. Desfășurat la Teatrul „Luceafărul” din Iași, cu prilejul evenimentului TVR Iași 24, concertul de jazz Vali Boghean Band se difuzează la TVR 3 în prima zi a anului, de la ora 13.00. Vali Boghean Band are în componență să cei mai virtuoși instrumentiști din
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
cetățean și patriot român, care văzuse lumina lumii în magica Bucovina, la Ipotești, și crea ca un Titan în miraculosul tărâm al Europei Vechi: Dacia. În lamura duhului redactorului total de la ziarul Timpul (unul și același cu zămislitorul capodoperelor lirice Luceafărul, Odă (În metru antic), Povestea magului călător în stele, Glossa, Floare albastră, Revedere, Rugăciunea unui dac, Pe lângă plopii fără soț, al nuvelei Sărmanul Dionis, toate gemene întru spirit românesc, de valoare europeană și universală, cu Avatarii faraonului Tlà, Arheus și
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
se exprimă în ficțiuni proprii. Prea puțini poeți, ca Eminescu, și-au creat (...) o mitologie, pe care neamul lor să și-o poată însuși.’’ În continuarea demonstrației sale, susținută cu masive și revelatorii citate din poezia eminesciană, universitarul bucureștean punctează: ,,Luceafărul este astfel pentru noi un mit, despre a cărui semnificație nu ne mai întrebăm azi, după cum nu ne mai întrebăm nici despre semnificația originară a miturilor grecești (...)’’. Ideea este reluată de Vladimir Streinu într-un alt eseu, care începe tranșant
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
nici despre semnificația originară a miturilor grecești (...)’’. Ideea este reluată de Vladimir Streinu într-un alt eseu, care începe tranșant și convingător: ,,Între legendele noastre, dintre care Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș ne recomandă ca popor în fața eternității, legenda Luceafărului ocupă un loc particular. Ea nu este o creație populară, care să se fi preschimbat cu timpul în sevă a spiritului nostru literar și să fi hrănit, chiar numai până astăzi, foarte multe variate forme de cultură, așa cum s-a
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
a întâmplat cu Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș, ci e creația unui mare poet cunoscut, care, prin folosirea materialului poetic respectiv într-un singur sens, prin desăvârșire și complexitate proprie a interzis urmașilor, poate pentru totdeauna, reluarea aceluiași motiv. Luceafărul aparține, așadar, patrimoniului românesc de legende (s.n.) numai prin Eminescu și fără o contribuție deosebită a geniului popular, reprezentând o formă superioară de cultură, un fel de proprietate spirituală a lui Eminescu, fără de care este sigur că am fi fost
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
ediție a mea, am scos vreo mie și ceva de virgule puse de-a lungul timpului în textul eminescian - și am repus la locul lor, vreo cîteva sute, eminesciene, scoase de alții (notînd fiecare loc, desigur). Exemplific aici cu finalul Luceafărului. Textul nostru actual, de „consum”, este: „Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dac-oi fi eu sau altul.” Vă amintiți cîtă cerneală a curs pe marginea acestui „chip de lut”... Ei bine, textul eminescian (din „Almanahul Societății literare «România
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Vuia6. Acesta pune sub semnul întrebării afirmațiile lui Nicoleanu, autorul înclinând să creadă că schița publicată în ”Fântâna Blanduziei” este o operă originală a lui Eminescu. Fără să prezinte alte dovezi conform cărora această schiță este o creație originală a Luceafărului, Ovidiu Vuia susține că nicăieri în bibliografia marelui scriitor american nu există o compunere cu acest titlu. La rândul său, Theodor Codreanu 7 se alătură părerii lui Ovidiu Vuia, subliniind că ” Până se va descoperi o schiță cu acest titlu
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Un membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Alin Ghiciulescu, corespondent, din Mehedinți, al postului de televiziune Antenă 1 și 3 București, a primit, în cadrul activităților culturale omagiale Mihai Eminescu, premiul „Luceafărul „. Asociația Lumină, condusă de președintele Florian Copcea, a acordat acest premiu, după lansarea de carte ,, Văcarul ”, a treia, scris de Alin Ghiciulescu! „ Premiul ,,Luceafărul ”, este o recunoa;tere a sacrificiului depus de ziarist pe „ caldarâmul presei mehedințene și naționale! „ a
Alin Ghiciulescu premiat de Asociaţia LUMINA [Corola-blog/BlogPost/93939_a_95231]
-
mult ca sigur că vor face bine cuiva, cândva, într-un loc oarecare de pe Pământ”. Scoborâtor din zenitul demnității zamolxiene protostrăbune, Gabriel Artur Silvesti a reaprins prin suferință, jertfă și dăruirea să pentru cultul și cultură Neamului, flacăra în „Constelația Luceafărului”, în care să strălucească permanent și dumnezeiește Icoana României Tainice. Un fiu strălucit al Națiunii noastre, un trăitor profund al Bisericii celei Una, un ctitor de suflete, profesorul și doctorul Pavel Chirilă, făcând radiogafia spirituală a Neamului se raporterază și
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
curent de idei, un grup alcătuit din indivizi care uneori nici nu se cunoșteau între ei. Este ceea ce, în sociologie, se numește o școală de gandire: intelectuali răspândiți pretutindeni care se regăsesc în modul de a înțelege realitatea”. Sub „Lampadarul Luceafărului” unde Gabriel Artur Silveștri a aprins lumină în creația multor scriitori aflați sub vremea Orizonturilor roșii, asupra sa s-a abătut taifunul autocroniștilor, al paradoxului: cărțile lui trudite cu migala, cu bună întocmire, rămân nepublicate mult timp. Gabriel Artur Silvestri
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
prin anii ’90, în calitate de redactoare muzicală, la realizarea emisiunilor religioase. Au fost mai multe momente care m-au orientat spre muzică. Însă atunci când am înscris Școala Normală din Vârșeț și când am devenit membră a S.C.A. „Petru Albu”, astăzi „Luceafărul”, în cadrul căreia am evoluat ca solistă vocală, membră a orchestrei, la vioară și membră a formației de dansatori, mi-am dat seama că muzica este viața mea. Mai mult de trei decenii ați fost angajata Postului de Radio Novi Sad
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
tot de la Uzdin. O perioadă importantă din viața artistică a Ilenei a fost cea petrecută la Vârșeț, „orașul tinereții ei”: a cântat în Corul Școlii Normale, dirijat de profesorul Coriolan Bugariu, a fost membră a S.C.A. „Petru Albu”, astăzi „Luceafărul”. A lucrat și în învățământ - la Școala Elementară din Stanišić, localitate pitorească de lângă Sombor. La Radio Novi Sad a venit în anul 1973. În același an a realizat primele imprimări sonore. A susținut concerte prin țară cu Orchestra de muzică
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Székely, Pál Janosik, Sándor Kányádi, Erik Majtényi, István Tóth, ajungând la Ewa Lendway și B. Gal Emil. Amintim doar în treacăt faimoasele traduceri: Glossa în adaptarea lui Jenö Dsida - o adevărată bijuterie artistică; originala, și cea mai valoroasă transpunere a Luceafărului publicat de Lajos Áprily, precum și varianta ce aduce a balada secuiască de Maria Borde a aceleași poezii, dar și inegalabila De ce nu-mi vii da Géza Képés. O remarcabilă realizare în acest șir ascendent l-a constituit apariția, exact acum
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
dogmatic. "E una din puținele încercări, după Eminescu, de a exprima inexistența, locul fără "hotar" unde vremea încearcă în zadar să se nască din nimic". Și încă: "Eminesciană e și tema din Riga Crypto și lapona Enigel, care e un Luceafăr cu rolurile inversate" (paralelismul continuă cu exemple ce converg către finalul comun: "Nunta" nu e cu putință). Nichita Stănescu scrie O călărire în zori (lui Eminescu tînăr) și se rostește, cu evlavie, Despre înfățișarea lui Eminescu. Deși formula lui poetică
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
menționat că ambele studii (R. Kunisch, H. Frisch) au fost impecabil traduse de reputata germanistă Viorica Nișcov. Teodor Vârgolici nu se mulțumește numai să comenteze contribuțiile altora, ajunge el însuși la o mică descoperire și anume, la prima apariție a Luceafărului în România. Aceasta s-a produs într-o revistă de provincie, Dunărea (25 iul. 1883) din Brăila, înainte de aceea din Convorbiri literare (nr. 5, 1 aug. 1883). Confruntând cele trei variante (Convorbiri literare, Dunărea și Almanahul Societății „România Jună” din
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]