481,658 matches
-
și l-a luat drept coautor pe Gheorghe Buzatu! Nu pe Alexandru Zub, nu pe Sorin Antohi, nu pe Mihai-Răzvan Ungureanu, ci pe senatorul lui Vadim Tudor! Pe cel care girează, în cadrul filialei din Iași a Academiei, tot felul de lucrări dominate de naționalism și xenofobie. Nu e locul analizei conținutului propriu-zis al scrierilor lui Kurt Treptow. E treaba specialiștilor. Dar nu pot să nu constat că, și în acest caz, serviciile secrete românești au dat girul unui personaj cu o
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
poetice, marcate de presiunea dogmelor proletcultiste), ci se concentrează cu precădere asupra volumului Fluxul memoriei, în măsura în care acesta se pretează cel mai bine explorării prin lentile bachelardiene. Tot de la teoreticianul francez pare să se revendice, de altfel, structura de ansamblu a lucrării, din moment ce capitolele se intitulează, îndeajuns de transparent, Ochii materiei, Focul, Apa, Pămîntul ș.a.m.d. Totuși, cu riscul de a repeta, trebuie să precizez că nu neapărat acest aspect conferă cărții un aer de ușoară desuetudine (în paranteză fie spus
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
anul 1986 și planificate a intra în reparații capitale în 2003), iată că au găzduit Fluxul lui Blacher, operă radiofonică a anului 1946, care se desfășoară în timp real (cca 40 de minute). Am regretat, o dată în plus, faptul că lucrări (mai ales scenice) de Boris Blacher sunt necunoscute în România. Densă, expresivă, modernă în neoclasicismul său (de mijloc de secol 20), muzica însoțește o acțiune bazată pe psihologia a patru personaje: trei orășeni și un pescar aflați să viziteze o
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
pămîntului, Erotika biblion și Exorcistul - cărora li se mai adaugă peisajele din Rădești, desenele la Stefan Agopian și alte cîteva categorii de desene, albumul este un adevărat spectacol manieristo-baroc, în pofida austerității extreme la care a ajuns expresia lui Ilfoveanu în lucrările lui mai recente. Conservînd atît mitologia, cît și tipologia artei sale din ultimele două decenii, pictorul a făcut încă un pas important către dematerializarea picturii și către spiritualizarea mesajului prin substituirea pastei și a tușei cu linia pură, cu semnul
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
catren greu de reprodus, a migrat din Piața Victoriei într-un spațiu vecin de pe Șoseaua Kisselef, spre a ajunge după '90 în cimitirul militar de la Pipera, soclul pierzîndu-se pe parcurs. Ceva asemănător a pățit, nu demult, și statuia lui Caragiale. Lucrarea sculptorului Constantin Baraschi zăbovise cîteva decenii în curtea editurii "Cartea Românească", ascunsă privirii trecătorilor de ghirlandele viței sălbatice, deși preferințele celui eternizat în bronz ar fi impus mai degrabă hameiul. Gurile rele spun că fusese, la origine, o statuie a
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
ar stimula generos pe meseni în libațiile lor prelungite. Cît privește monumentul substitutiv, așa cum ni-l prezintă o fotografie din revistă, el seamănă izbitor cu o moară de vînt, părînd gata, deși imobilă, să-și anime aripile la prima adiere. Lucrarea discipolului devine astfel o emblemă străvezie a liber-schimbismului, efectuînd totodată un subtil racord cu viziunea maestrului asupra revoluției. Salutăm cu bucurie apropiata înfăptuire a proiectului, sugerînd ca pe soclu să fie gravată strofa a doua a Imnului P.L.S.: Își schimbă
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
de a sublinia o ultimă întâlnire colegială dintre româniști din Europa, care, între 11-14 septembrie 2002, s-au reunit - tot în Udine! - în cadrul unui colocviu sub titlul România și Romania: limba și cultura română cu fața spre Occident. Din păcate, lucrările au fost umbrite de dispariția marelui lingvist E. Coseriu, care urma să vorbească primul. De astă dată, participarea a fost foarte largă. Au luat parte personalități de seamă ale culturii și ale lingvisticii românești: prof. Sanda Reinheimer-Râpeanu, prof. Rodica Zafiu
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
prezentat la colocviu unele rezultate ale cercetărilor lor personale în românistică, au devenit traducători cunoscuți și recunoscuți - este fără îndoială o realizare însemnată pentru că ceea ce a fost într-adevăr o îmbucurătoare noutate față de întîlnirile științifice precedente a fost prezența la lucrări a foștilor studenți ai cursurilor Catedrei de limbă și literatură română. Unii dintre ei predau astăzi, ca lectori asociați de limbă italiană în Universitățile din România (Alessandro Zuliani la Oradea, Daniele Panttaleone la Timișoara), alții au devenit colaboratori ai Catedrei
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
Morariu O bună bucată de vreme după premiera absolută din 1885 s-a afirmat că ar fi piesa "cea mai slabă" a lui Caragiale. îndată după prima reprezentație, gazetele care o anunțaseră cu entuziasm s-au întrecut să scrie că lucrarea lui Caragiale "a căzut înr-un chip zdrobitor" sau că "pe cât au fost de mari laudele din ajun, pe atât și fiascul a fost mai complet". Premiată la concursul organizat de Teatrul Național din București de un juriu din care făceau
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
celebrul său studiu Comediile d-lui Caragiale, dar aspru judecată de Dobrogeanu-Gherea, piesa avea să-și găsească primul exeget literar adevărat în Pompiliu Constantinescu, cel ce i-a definit genul proxim, calificând-o "o farsă pură" și a observat că lucrarea este "de o ingeniozitate extraordinară de situații, de o complexitate de intrigă rară". Și tot Pompiliu Constantinescu credea că înțelegerea acestei farse "presupune studiul întregului teatru caragialian". Ideea avea să fie reluată mulți ani mai târziu de Ion Constantinescu, în
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
că o completare a dicționarului - English în Europe (Oxford University Press, 2002) - este alcătuit din prezentări sintetice ale situației anglicismelor în cele 16 limbi (islandeza, norvegiană, olandeză, germană; rusă, poloneză, croată, bulgară; franceză, spaniolă, italiană, română; finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Lucrarea permite comparații interesante, mai ales datorită modului în care articolele sînt structurate, după o unică schemă respectată cu rigurozitate. în fiecare articol este prezentată la început istoria contactului lingvistic - originea, cronologia, tipurile de influențe produse de engleză asupra fiecăreia dintre
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
Bucureștiului. Rîcîiala care se face acum pe marile artere va rezista numai în măsura în care bunicii sau chiar străbunicii noștri și-au făcut conștiincios datoria pe vremea îndepărtată cînd au pietruit aceste artere. Există însă numeroase puncte în care conducte sparte, diverse lucrări făcute prostește în timp au compromis stratul de bază al acestor artere. Cu toate astea reparațiile capitale merg pe neve, iar cei care le fac nici macar nu întreabă pe unde se zbîrcește asfaltul primăvară pe marile bulevarde. Așa că unde s-
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
pe jos o stație de metrou ușor, daca nu vrea să sară gardul care i-a fost pus înainte. Celor mai mulți dintre cei cu care stau de vorbă despre utilitatea acestei insulte edilitare nu le vine să creadă că atunci cînd lucrările vor fi gata nu vor mai putea trece stradă decît în dreptul stațiilor de metrou. Mai prompți în reacții par a fi șoferii care au descoperit că Bucureștiul va fi tăiat în două de acest metrou al stupidității. Sau al bătăii
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
de note, de un lexic și de o cronologie prin care sunt așezate în paralel evenimentele politice și cele ale temei abordate. Pe bună dreptate, autorul remarcă abundența ca niciodată a traducerilor în limba franceză a bibliografiei necesare. Datorită acestor lucrări, el poate descoperi "firul roșu care subîntindea în taină esența iconografiei paleocreștine": acesta este conceptul de Slavă (care abia în reflectarea medievală a crucificării va fi, treptat, înlocuit de cel al mântuirii prin suferință). Mai departe, este necesară o cunoaștere
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
că din această panoramă nu lipsește româna. Partea românească - tratarea cuvintelor în dicționar, studiul teoretic și prezentarea critică a bibliografiei - a fost redactată cu acuratețe și competență de trei autoare: Ilinca Constantinescu, Victoria Popovici și Ariadna Ștefănescu. Așa cum arată coordonatorul lucrării în introducerea la dicționar, repartizarea limbilor permite interesante studii comparative, legate nu numai de afinități sau divergențe genealogice, dar și de repartizarea pe zone (Vest / Est), de existența unor regiuni cu trăsături comune (Balcanii), de tipologia culturală a tendințelor puriste
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
ani de cînd a fost amplasată la Timișoara, în cadrul complexului de monumente cunoscut sub numele de Memorialul revoluției, compoziția Sf. Gheorghe a sculptoriței Silvia Radu. înainte de a fi trimisă spre a-și ocupă locul rezervat în minusculă Piața Sf. Gheorghe, lucrarea a fost expusă o vreme, pentru a fi văzută și de către bucureșteni, în curtea Muzeului colecțiilor, în spațiul aferent Galeriei Catacomba. Dacă ea a fost sau nu văzută de către un număr semnificativ de oameni este, acum, mai puțin important, dar
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
cu multă atenție de către artiști și de către publicul prevenit. Ecourile acestei acțiuni, mai ales cele mediatice, au fost însă extrem de discrete și de firave, mai mult șoptite decît afirmate și mai mult exclamate decît susținute în mod tranșant. Ideea că lucrarea este una ieșită din comun, că ea reprezintă un moment important al statuarului nostru contemporan, si nu numai, că este o apariție neașteptată într-un domeniu al artelor conservator în exces și impregnat puternic de secrețiile propagandistice de toate culorile
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
unde îi era și locul. Iar Sf. Gheorghe din Piață Sf. Gheorghe a fost uitat și abandonat în eterul ceva mai precis al micului careu dintre clădirile timișorene. Dar dincolo de orice disfuncție a memoriei și de apariția oricăror priorități cotidiene, lucrarea Silviei Radu nu poate fi nici uitată și nici abandonată. Și asta pentru că ea reprezintă, în afară oricărei îndoieli, nu numai un moment de referință al statuarului nostru de astăzi, ci și una dintre cele mai comprehensive și mai curajoase
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
poetului spaniol, sau de casa locuită de Lucia la Paris, localizată entuziasmat. Ca și plăcerea lecturii, Alexandru Busuioceanu le gustă și pe acelea ale descoperirilor științifice, documentația și verificarea acestei documentații făcând parte din jurnalul pe care îl ține fiecărei lucrări pe care intenționează să o scrie. Poate părea exces din partea mea să insist asupra acestui subiect, dar nici nu am dreptul să trec ușor pe deasupra faptului că Alexandru Busuioceanu descoperă la un anticar și achiziționează pentru "un franc" o cărticică
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
Alexandru Busuioceanu descoperă la un anticar și achiziționează pentru "un franc" o cărticică neștiută Nationalisme roumain du XIX-ème siècle, lecție de deschidere a unui curs ținut la Sorbona de Alex. A. C. Sturdza, elev al lui Hasdeu, autor al mai multor lucrări de literatură antică, premiate de Academia Franceză; sau un R. Kretzulescu care sub pseudonimul Rodolphe de Vézelay, publicase la sfârșitul secolului al XIX-lea, la Paris, cărți cu observații politice asupra Spaniei și Portugaliei. "Încă un român rătăcit prin apus
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
trebui să scriu despre spiritul critic al lui Alexandru Busuioceanu, despre monumentalul cultural din concepția sa de scriitor, despre condiția scriitorului de pretutindeni, dar mai ales aceea a scriitorului din exil, despre mândria lui de a se găsi citat cu lucrările sale în diferite bibliografii, în articole din diferite contribuții științifice, în antologii de poezie, originale și traduceri. Aportul dlui C. Popescu-Cadem este greu de prețuit la adevărata sa valoare, când restabilește date, greșit comunicate de autor, când identifică scriitori, mai
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
Pavel Șușară Vasile Gorduz a realizat un bust al lui Ioan Alexandru. în acest moment nu știu cum arată lucrarea și nici nu știu exact care este destinația ei. Aș putea afla ușor, sunîndu-l chiar acum la telefon, acolo, în nordul său grăniceresc, pe prietenul meu Gavrilă Țărmure, pe Țî, organizatorul și regizorul suitei de evenimente în care limbajele se
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
acest text încît cred că și-a epuizat întreaga energie rezervată comunicării prin telefon și nu se cade să-l mai zgîndăr eu acum, cînd tocmai s-a relaxat, și, în al doilea rînd, pentru că nu vreau să scriu despre lucrarea lui Gorduz, nici despre efigia lui Ioan Alexandru și nici despre orice altceva din registrul strict al artelor plastice. Vreau doar să înțeleg de ce! Adică de ce această alegere, de ce această relație, de ce această comunicare! în care loc anume s-au
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
că toți vor aprecia personalitatea ta... D.Av. ...este un mecanism, o anume standardizare... Al.T. ...responsabilă în importantă măsură pentru pierderea personalității în cazul multora. D.Av. Cum ai procedat? Cum procedezi? Al.T. Pentru mine este importantă pregătirea concertului. Chiar lucrările pe care le cunosc. Îmi place să le reiau ca de la început. Eu, ca violonist, ca persoană, mă schimb în permanență. La 25 de ani, așezarea personalității nu s-a terminat. În consecință, în raport cu muzica, mă aflu în continuă căutare
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
tale. Pe lângă Bach-ul de fiecare dimineață îmi place să citesc piese noi, să aud ceva nou pe vioară, să descopăr ceva nou. Asta te face să vezi într-un fel nou și piesele vechi. Nu este deloc ușor ca o lucrare pe care o am de zece ani în repertoriu, spre exemplu Concertul de Saint-Säens, să-l reiau ca și cum l-aș vedea pentru prima oară. D.Av. Ai timp să studiezi? Cât poți să aloci studiului zilnic? Al.T. În urmă cu
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]