283 matches
-
și răbojul anilor, Chișinău, 1969; Gromovnic, Chișinău, 1973; Scrieri, I-III, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1973; Magistrale, Chișinău, 1976; Sat uitat, Chișinău, 1978; Versuri - Stihi, ed. bilingvă, Chișinău, 1982; Poezii, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Ramil Portnoi, Andrei Lupan, Chișinău, 1958; George Meniuc, Iarba fiarelor, Chișinău, 1959, 180-187; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 95-114; Haralambie Corbu, Letopiseț al timpului, Chișinău, 1982; Ion Druță, Scrieri, IV, Chișinău, 1987, 476-504; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988, 221-276; Cimpoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
Bine documentate sunt studiile care prefațează volume din scrierile lui Alexandru Robot, Teodor Nencev, George Meniuc sau comentează unele poezii, nuvele și eseuri ale lui Em. Bucov, Gr. Adam, Iosif Balțan, David Vetrov, Bogdan Istru, N. Costenco, A. Lipcan, Andrei Lupan și ale altor scriitori basarabeni din anii ’20-’30 (Ani de luptă, 1969). De obicei, opera scriitorilor avuți în vedere, antologată sau numai prefațată de C., este încadrată adecvat în climatul literar al timpului. Dincolo de limitele ideologice, studiile sale au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
Gherla, bilunar, din ianuarie până în decembrie 1893. În decembrie 1892 este posibil să se fi difuzat un număr de probă. Redactor răspunzător era George Simu, prezent totodată cu versuri, proză și notițe de critică literară. Cu poezii au colaborat Elena Lupan și V.B. Muntenescu, iar cu nuvele istorice, prozatorul V. Ranta-Buticescu. În L. l. s-au publicat romane, nuvele, poezii culte și populare, articole despre viața teatrală din Transilvania, biografii ale oamenilor de seamă, însemnări de călătorie, o parte din aceste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287885_a_289214]
-
Același lucru se poate afirma despre cea mai bună carte a poetei, Întoarcere în Marele Volum (1998). F. mai semnează versuri pentru copii și este autoarea mai multor texte pentru piese de muzică ușoară. SCRIERI: Omul către om, pref. Andrei Lupan, Chișinău, 1987; Crucifix, Chișinău, 1993; Ne caută o veste, Chișinău, 1995; Plus o floare, Chișinău, 1997; Întoarcere în Marele Volum, Chișinău,1998. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, O revărsare lirică a sufletului, „Nistru”, 1987, 12; Ion Ciocanu, Însemnele evoluției, LA, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287116_a_288445]
-
tragique d’une région européenne, Comité européen dé histoire et de stratégie balkanique, Editions Bélier, 2004. Kappeler, Andreas, Rossija - mnogonatsional’naia imperia, Moscova, 1997. King, Charles, The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of Culture, Hoover Institution Press, Stanford, 2000. Lupan, Ilie (ed.), Fărâma cea de pâine, Chișinău, 1990. Meurs, Wim P. van, The Bessarabian Question in Communist Historiography, East European Monographs, Boulder, Co., 1994. Moraru, Anton, Istoria românilor. Basarabia și Transnistria, Tipografia „Universul”, Chișinău, 1995. Nahaylo, Bohdan, Swoboda, Victor, Soviet
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
anul 1936 în Asociația românească pentru studiul conjuncturii economice, s-a ocupat de unele probleme privind nivelul de trai. Cu toate că preocupări în domeniul cercetării nivelului de trai au avut numeroși economiști și sociologi (D. Gusti, N. Cornățeanu, Gh. Ciulei, H. Lupan, D. Titulescu, M. Banu, I.C. Vasiliu și alții), totuși, putem vorbi de o cercetare sistematică a bugetelor de familie în țara noastră, începând cu anul 1948, când au fost cuprinse în cercetare 8.000 de familii de salariați, liber-profesioniști, mici
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Dacia” (1918-1919), iar din însărcinarea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice face să apară „Lamura” (1919). Lăsând la o parte inițialele și prescurtările numelui, pseudonimele lui V. sunt numeroase: Ada, Alecu, L. Ascar, Ave, I. Baltă, Baltazar, Decor, Jehovah, Lupu (Lup), Lupan, Mamilis, Minuzio, Mirmidon, Neagoe, Plivitor, Radu (Rad), Rareș, Sandu, Selișteanu, Spic, Stanca, Vale, Vlahul, Vluzzo. Debutul editorial se produce cu volumul Nuvele (1886), urmat de placheta Poezii (1887). Și-a strâns versurile și în cărțile Poezii vechi și nouă (1894
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
viața de azi”. Dar critica cea mai aprinsă va fi îndreptată împotriva literaturii promovate de existențialismul francez (Camus, Sartre, Gabriel Marcel), contrapusă noii literaturi sovietice, deoarece - formulează sentențios Nicolae Moraru - „poetul, literatul este ideolog. Este luptător”. Motiv suficient pentru Radu Lupan de a critica revista „Agora”, îngrijită de Ion Caraion și Virgil Ierunca, acesta din urmă considerând „existențialismul egal cu umanismul”. Prin includerea a numeroase fragmente de jurnal aparținând lui Ion Marin Sadoveanu, Eugen Jebeleanu, M. Blecher și lui Mihail Sebastian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
, Ana (12.IX.1924, Mihuleni, j. Orhei - 23.II.1998, Chișinău), prozatoare. Este fiica lui Pavel Lupan, țăran, și sora scriitorului Andrei Lupan. A absolvit Școala Agricolă din Cucuruzeni (1950) și cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1960). Debutează în presă cu schița Stejarul (1953), iar editorial în 1955, cu volumul Drumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
, Ana (12.IX.1924, Mihuleni, j. Orhei - 23.II.1998, Chișinău), prozatoare. Este fiica lui Pavel Lupan, țăran, și sora scriitorului Andrei Lupan. A absolvit Școala Agricolă din Cucuruzeni (1950) și cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1960). Debutează în presă cu schița Stejarul (1953), iar editorial în 1955, cu volumul Drumul spre sat, alcătuit din povestiri ideologizate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1981; Valencea, Chișinău, 1982; Bijuteriile bunicii, Chișinău, 1986; Vâltoarea, Chișinău, 1988; Povestiri, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Ion C. Ciobanu, Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971, 169-184; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 161-178; Ion Ciocanu, Nuvelistica Anei Lupan, „Nistru”, 1983, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 214-215; Femei din Moldova. Enciclopedie, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 177-178. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
implica, prin definiție, asumarea unei ideologii. Cea mai cunoscută scriere a sa, Toate pânzele sus!, e o aventură nautică, plasată la intersecția ultimelor două decenii ale secolului al XIX-lea. Plecată din Sulina, goeleta „Speranța”, al cărei căpitan e Anton Lupan, plutește fără dificultăți până la insulele Sporade, unde e atacată de pirați, care o împing pe coasta Africii; reușește să se înapoiaze în Marea Egee, pornește, de bună voie, spre sud, prin Mediterana, până la capătul lumii, în Țara de Foc. Traversarea Atlanticului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
actualități culturale, politice și de opinie. Multe contribuții sunt semnate cu pseudonim. Au mai colaborat Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Andrei Iustin Hossu, Horațiu Comăniciu, Cicerone Ionițoiu, Radu Cornățeanu, Șerban Milcoveanu, Remus Radina, Paul Miron, Octavian Bârlea, Theodor Capidan, Leontin Jean Constantinescu, Nicolae Lupan, Teodor Onciulescu, Dumitru Nimigean. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
Polirom, 2003, 21. 248 Kurt Vonnegut jr., Slaughterhouse-Five, or the Children's Crusade, New York, 1969, 85-86. 249 Vezi referințele oferite de Botheroyd, în special în "Introducerea" la ich und er, 1-27 și 132-140. 250 Saul Bellow, Herzog, trad. de Radu Lupan, Polirom, 2004, 232 și 235. 251 D.H. Lawrence, Women in Love, r. Femei îndrăgostite, trad. de Al. Dima, Univers, 1978, 496-497. 252 Comparați ultimul citat din romanul Henry Esmond cu citatul din Herzog oferit anterior. 253 Pentru o discuție despre
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nostru iar noi l-am dat deoparte. Noaptea au venit și m-au ridicat cu motivul că am tăiat legături militare, că era fir militar cu probleme, nu știu ce, și că am sabotat statul român. M-au ridicat pe mine, pe Lupan Alexandru și pe Hariga Ioan11. Toți eram copii. Hariga Ioan era din Vârful Câmpului, nu știu dacă mai trăiește. Cu Lupan Alexandru eram vecini aici în Copou, el a murit de inimă. Ne-au luat pe toți trei și ne-
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că era fir militar cu probleme, nu știu ce, și că am sabotat statul român. M-au ridicat pe mine, pe Lupan Alexandru și pe Hariga Ioan11. Toți eram copii. Hariga Ioan era din Vârful Câmpului, nu știu dacă mai trăiește. Cu Lupan Alexandru eram vecini aici în Copou, el a murit de inimă. Ne-au luat pe toți trei și ne-au dus la Securitate. C. I.: Dar cine v-a turnat sau v-a denunțat, acest nepot al șefului Securității Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în penitenciarul Iași? G. S.: Nu. Am stat 7-8 luni de zile, pentru care am hârtii, numai la Securitate. Anchete și bătăi, anchete și bătăi! 6 luni m-au ținut. După care tot lotul nostru, adică noi trei, cu excepția lui Lupan, pe care l-au dus la București la Uranus. C. I.: Scopul anchetei era să facă o conexiune între dumneavostră și cei doi cum că ați fi fost un grup organizat, pentru o pedeapsă mai mare? G. S.: Exact! Și
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ani și ați fost băgat în penitenciar laolaltă cu toți ceilalți deținuți politici? G. S.: Nu, stați să vă explic! Ne-au băgat într-o secțiune unde ne-au ținut pe noi doi și pe cei trei cu manifestele. Pe Lupan, care avea vreo 15-16 ani, l-au dus la București. C. I.: Avea sentință dată deja Lupan? Nu era în aceeași situație cu dumneavoastră? G. S.: Pe Lupan au vrut să-l scoată capul organizației, că era mai mare ca
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să vă explic! Ne-au băgat într-o secțiune unde ne-au ținut pe noi doi și pe cei trei cu manifestele. Pe Lupan, care avea vreo 15-16 ani, l-au dus la București. C. I.: Avea sentință dată deja Lupan? Nu era în aceeași situație cu dumneavoastră? G. S.: Pe Lupan au vrut să-l scoată capul organizației, că era mai mare ca noi. În miezul verii ne-au mutat într-un dormitor cu 80-100 de paturi. Eram numai noi
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au ținut pe noi doi și pe cei trei cu manifestele. Pe Lupan, care avea vreo 15-16 ani, l-au dus la București. C. I.: Avea sentință dată deja Lupan? Nu era în aceeași situație cu dumneavoastră? G. S.: Pe Lupan au vrut să-l scoată capul organizației, că era mai mare ca noi. În miezul verii ne-au mutat într-un dormitor cu 80-100 de paturi. Eram numai noi. Noaptea, pe la ora unu, s-a auzit ușa, tranc!, ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
S.: La liceu, după ce m-am reînscris, n-am avut probleme prea mari și căutam să fiu corect, aveam câțiva profesori pe care... C. I.: Mă scuzați că vă întrerup, dar ați mai aflat ceva după detenție despre Hariga, de Lupan Alexandru? G. S.: Lupan știu că a murit. C. I.: Dar asta s-a petrecut mult mai târziu, din câte mi-ați spus. Dar imediat după detenție, nu v-ați mai întâlnit cu ei? Ei n-au revenit la liceu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
m-am reînscris, n-am avut probleme prea mari și căutam să fiu corect, aveam câțiva profesori pe care... C. I.: Mă scuzați că vă întrerup, dar ați mai aflat ceva după detenție despre Hariga, de Lupan Alexandru? G. S.: Lupan știu că a murit. C. I.: Dar asta s-a petrecut mult mai târziu, din câte mi-ați spus. Dar imediat după detenție, nu v-ați mai întâlnit cu ei? Ei n-au revenit la liceu, nu și-au continuat
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I.: Dar asta s-a petrecut mult mai târziu, din câte mi-ați spus. Dar imediat după detenție, nu v-ați mai întâlnit cu ei? Ei n-au revenit la liceu, nu și-au continuat studiile? G. S.: Ba da. Lupan mi-a spus că a fost la Uranus deținut și, fiind mai mare decât noi, mi-a povestit ce-a avut de suferit acolo. Hariga era venit de la țară săracul și el a căzut nevinovat. El venise și se juca
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
se juca fotbal acolo cu noi și l-au băgat și pe el la sabotaj. El era mai mic decât mine, avea 13 ani, dar pe el nu l-au dus la Canal, a rămas aici la penitenciar. Și nici Lupan n-a fost la Canal. Am fost singurul pe care l-au dus de la Târgșor la Canal și m-au ținut. Nu știu, poate ca monedă de schimb? Eu n-am putut să-mi dau seama ce-au urmărit de la
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Londra, 1967. Repere bibliografice: Perpessicus, „Notații critice” de Miron Grindea, CU, 1928, 1304; I. Plug [Ion Pas], Pe marginea cărților, „Lupta”, 1928, 2135; În vizită la redacție. Publicistul Miron Grindea, TBR, 1974, 49; Distincție pentru „Adam”, RCM, 1977, 382; Radu Lupan, Miron Grindea-70, RL, 1979, 20; Maia Cristea, Miron Grindea sau Spiridușul de la Brighton, R, 1981, 6; Felicia Antip, Miron Grindea la 75 de ani, TBR, 1984, 261; Petre Solomon, Miron Grindea și revista „Adam”, RL, 1984, 6; Florin Popa-Micșan, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]