395 matches
-
cele mai comune explicații, termenul latinesc "Italia" a fost împrumutat prin greaca antică din "Víteliú", care înseamnă „țara vițeilor” ("cf." Lat "vitulus" „vițel”, "vitlo" „vițel”). Taurul era un simbol al triburilor din sudul peninsulei și apărea adesea în luptă cu lupoaica romană ca simbol al sfidării Italiei libere în timpul Războiului Social. Istoricul grec Dionis din Halicarnas afirmă aceasta odată cu legenda că Italia ar fi fost denumită astfel după , legendă amintită și de Aristotel și Tucidide. Numele de "Italia" s-a aplicat
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
Sultan-ı Navrız" . În această zonă, "Nevruzul" este o sărbăoare națională prin care localnicii își iau la revedere de la vechiul an și se pregătesc să îl întâmpine pe cel nou sărbătorind cu mult fast trezirea la viață a naturii. "Gökböri", lit. “lupoaica celestă”, are o istorie care se întinde până în epoci foarte vechi, existând posibilitatea să fie o tradiție rămasă chiar de la Turcii Celești, și este considerat și un antrenament pentru război. Este un joc la care participă mii de cai, care
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
corbului, furios Apollo aruncă corbul, șarpele și cupa în cer, unde acestea se transformară în constelațiile Corbul, Hidra și Cupa. În Roma antică, smochinul era considerat un arbore sfânt pentru că, în mitul fundației, Romulus și Remus au fost alăptați de lupoaică sub un smochin. În cartea genezei (3:7), după căderea în păcat Adam și Eva își acoperă goliciunea cu frunze de smochin. Smochinul este amintit în Biblie și în Noul Testament, în evanghelii, cât și în Vechiul Testament, mai ales în Cântarea
Smochin () [Corola-website/Science/309653_a_310982]
-
1872, unde a dezvoltat o nouă abordare literară, caracterizată prin utilizarea dialogului în definirea personajelor, realizând cele mai importante lucrări. Volumul de povestiri "Vită dei câmpi" ("Viața la țară", 1880) cuprindea printre altele "„Fantasticheria”" („Visarea cu ochii deschiși”), "„La Lupă”" („Lupoaica”), "„Pentolaccia”" („Jucăria”) și "Rosso Malpelo", povestiri despre viața rurală a Siciliei. Ea a cuprins, de asemenea, "„Cavalleria Rusticana”" („Cavaleria rusticana”), pe care a adaptat-o pentru teatru și care a reprezentat mai tarziu sursă de inspirație pentru mai multe librete
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
Triumf" au fuzionat semnând astfel actul de naștere al uneia dintre cele mai puternice echipe bucureștene din perioada interbelică, Juventus București. Tradiția latină cultivată de noul club sportiv era ilustrată și de emblema acestuia, care evoca istoria orașului Roma, cu lupoaica alăptându-i pe Romulus și Remus. Echipa a păstrat culorile fostului club româno-italian (roșu și albastru) și a rămas să joace pe stadionul „Romcomit”, situată pe locul unde este astăzi Facultatea de Drept și Opera Română până în strada Vasile Pârvan
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Română Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordura de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o sulița, iar în cea stânga, un scut cu ornament floral. Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolina și deviza evocă originea latină a poporului român. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudala între
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
filmare erau cu linie dublă și neelectrificate. Dorind să fie recreată cu acuratețe atmosfera timpului, scenograful Victor Țapu a pus prin toate birourile oficiale românești portretul regelui Carol al II-lea, iar pe biroul lui Armand Călinescu a așezat sculptura „Lupoaica cu gemenii”, care fusese închiriată cu greu de la Casa Șuțu. Producătorul delegat al filmului i-a cerut scenografului să le scoată din cadru pentru că încălcau dispozițiile partidului, dar scenaristul Grigorescu a intervenit diplomatic și l-a convins să le lase
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
cluburi și restaurante. Considerat a fi un loc unde distracția nu se mai termină, a reușit în câțiva ani de democrație să-și impună un stil aparte al vieții de noapte. Printre monumentele istorice importante se numără "Monumentul Memorandiștilor", "Statuia Lupoaicei", "Statuia lui Matei Corvin" și "Statuia lui Mihai Viteazu". Alte atracții turistice sunt muzeele și galeriile. În centru se află Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul de Etnografie și câteva galerii, printre care și Galeria UAP. Cultura este reprezentată
Centru, Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/297444_a_298773]
-
mod judicios. Nu este permisă trecerea numelui orașului sau județului pe scut ori în afara acestuia. Pe scut nu se poate afla stema țării; de asemenea nu sunt permise reprezentări numai ale elementelor generale (vechile steme ale principatelor române, crucea, biserica, lupoaica capitolină, steagul țării etc.). Stemele localităților trebuie timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. Crearea stemelor se face în urma unui concurs public, la final alegându-se trei variante ce se supun atenției cetățenilor. În urma acestei etape, trebuie întocmite o serie de
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
(c. 1295 - 22 august 1358), cunoscută sub numele de Lupoaica Franței, a fost soția regelui Eduard al II-lea al Angliei și mama regelui Eduard al III-lea. A fost fiica lui Filip al IV-lea al Franței și a Ioanei de Navara. Isabela a fost sora a trei regi
Isabela a Franței () [Corola-website/Science/315257_a_316586]
-
Ion Andreescu. Sala centrală era dedicată sărbătoririi a "„două figuri mari ale neamului nostru: Marele împărat Traian, la originea zămislirii naționalității române, și primul Rege al României, Marele Domnitor Carol I”". În acest scop, erau expuse busturile împăratului Traian, copia Lupoaicei de pe Capitoliu, precum și două statui comandate la Roma, reprezentând pe legionarul Roman și luptătorul Dac. Era expusă și o machetă a podului lui Traian de la Severin și alta a podului de la Cernavodă. Existau și reproduceri după basoreliefurile principale ale metopelor
Palatul Artelor () [Corola-website/Science/319501_a_320830]
-
se gândi că Verdy era Manchester United și F.C. era Manchester City. Apoi se gândi că supa era gata. Apoi se întrebă dacă Suki va accepta invitația. Probabil că da, își zise. Femeilor japoneze le plăcea fotbalul. Urlau ca niște lupoaice în călduri când jucătorii intrau pe teren. Probabil că sunt excitate sexual, gândi Shuoke. Apropo de sex, își zise, oare Suki n-o să creadă că o invit la meci ca să mă culc cu ea? Pe de altă parte, oriunde ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
maică-sa, dar vocea Îi este acoperită de răcnetele protestatarilor sîrbi: Toate acestea fură ale noastre pînă cînd bestiile duhnitoare din vecini au venit peste noi. Vorbesc o limbă pocită și beau o poșircă de bere! Femeile lor sînt niște lupoaice iar copiii lor - niște cîini. Să-i prefacem În ruguri! Susan Încă mai Încearcă să ajungă la maică-sa cînd dubele poliției, scrîșnind din pneuri, apar de după colț. Trupele de poliție se revarsă din dubițe, cu scuturi și bastoane și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de-ntins Încât cedează și se sfarmă. Deodată el cade jos, târându-se În fața acestei apariții, cu mâna ca o gheară Întinsă să implore o Înghițitură de elixir. — Oh, grohăie el, cât ești de frumoasă; oh, dinții aceia mici de lupoaică tânără care strălucesc când deschizi buzele roșii și pline... oh, ochii tăi mari de smarald care aci scânteiază, aci tânjesc. Oh, demon de voluptate. Are și ce să spună, mizerabilul, pe când tu acum Îți miști coapsele Înfășate În pânza albăstruie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
picioare la comandă, umplându-se de sânge și vânătăi și pe care Mihnea îl aducea la petreceri pentru a cuceri fetele (nu-mi amintesc ca trucul să fi dat vreodată rezultatul scontat). Ne întâlneam seara în stația lui 31 de la Lupoaică și luam birturile la rând, supărați pe viață și pe sistem. Făceam Turul Franței la cârciumi: începeam cu „Doina“, cu scările de la budă în pantă, pe care te prăbușeai ca un avion în picaj. Ne mutam apoi pe Dorobanți, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a construit orașul Lavinium. Fiul lui Enea, Ascaniu, ar fi întemeiat orașul Ars Longa. Aici s-au născut gemenii Romulus și Remus. Tot romanii considerau că Roma a fost fondată de Romulus, unul dintre gemenii zeului războiului, Marte. Privind celebra lupoaică alăptându-i pe cei doi gemeni (devenit apoi simbol al latinității, și pentru noi românii, urmașii romanilor), nu putem să uităm legenda minunată a lui Romulus și Remus, cei doi fii gemeni ai lui Marte crescuți de lupoaică. Se credea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Privind celebra lupoaică alăptându-i pe cei doi gemeni (devenit apoi simbol al latinității, și pentru noi românii, urmașii romanilor), nu putem să uităm legenda minunată a lui Romulus și Remus, cei doi fii gemeni ai lui Marte crescuți de lupoaică. Se credea că Romulus, cel care a întemeiat și a dat numele Romei, a fondat orașul de pe șapte coline (Cetatea Eternă) în scopuI îndeplinirii unei misiuni istorice atribuite strămoșului său Enea, viteazul roman întâlnit și în lliada. Caius Iulius Caesar
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
participă cu puteri proprii, în bine ori în rău, la viața comună. Un fragment de text ne-o înfățișează pe eroina nordică stăpînită de o mare agitație a căutărilor: Mama și-a cătat feciorul, Pe pierdutul fiu, strigat-a, Ca lupoaica-n codri merse, Peste mlaștini mari trecut-a, Ca ursoaicele călcat-a, Vaduri a tăiat ca vidra, Ca un viezure pe cîmpuri, Ca o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Ca un viezure pe cîmpuri, Ca o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe dos buștenii, A zvîrlit din cale ramuri, A împins tot cu piciorul. În același chip de ursoaică, lupoaică, viezure, viespe, iepure, și mama ciobănașului a trecut vaduri, a străbătut codri și mlaștini. Ca orice vrăjitoare de tip matriarhal, ea reușește, prin farmece ori prin rugă adresată puterilor divine, să se metamorfozeze pentru a străbate mai aprig tărîmurile. Cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
in illo tempore al evenimentelor de pe scenă; tablourile ilustrează "confruntarea dintre valorizarea artistică și filosofică, pe de o parte", a unor evenimente exemplare și "interpretarea lor istoriografică, pe de altă parte"677) încep cu rolul câtorva animale în istoria universală: lupoaica și întemeierea Romei, asinul pe care a intrat Isus în Ierusalim, cămila Sfîntului Nil, calul lui Napoleon (care amintește faimoasa expresie hegeliană că, prin Napoleon, Spiritul Universal a intrat călare în istorie), catârul și celebra expresie în străromână, "torna, torna
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
definitiv pe daci, care le-au ocupat și colonizat țara și le-a impus limba a fost poporul roman: un popor al cărui rit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus și Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptați și crescuți de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri și al acestei asimilări a fost nașterea poporului român” . Numele de „get-geți” nu are o semnificație aparte, deosebindu-se de daci prin așezarea lor spre câmpie, mai aproape de greci, de coloniile lor de la malul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cea românească. Tradiția populară românească păstrează ca întemeietori ai poporului român pe Traian și Decebal și, chiar la cronicarii noștri, Traian este asociat cu primul Descălecat. Pe de altă parte, în tradiția romană, cei doi frați, Romulus șu Remus, fii Lupoaicei, se păstrează spiritul de competiție pentru întemeiere. Jertfa umană, învingerea și suprimarea adversarului, a lui Decebal de către Traian, a lui Remus de către Romulus are, în plan spiritual, valoarea mitologică a întemeierii, a durabilității prin construcție. Aceeași tradiție populară păstrează, fără
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
195 Kinnamos, Ioan, 13, 77 Kirghiză, republică, 58 Kogălniceanu, Mihail, 180, 182, 203, 205, 209 Krum, 118 L Lavrentie, 66 Lenin, 130 Leonardo da Cretona, 204 Litovoi, 86 Llah, 47, 51, 52 Lot, Ferdinand, 11 Ludovic al XIV-lea, 127 Lupoaica de pe Capitoliu, 23 Lupu, Vasile, 115, 175 M Macedonia, 30, 68, 69 Macri, Dimitrie, 175 Madgearu, 53, 95, 204 Mahomed al II-lea, 142, 191, 194, 195, 204 Mantzikert, 136 Maramureș, 113, 171, 182 Marea Adriatică, 14 Marea Caspică, 55, 58
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Ca o rămășiță a riturilor inițiatice arhaice, În perioada dintre Crăciun și Bobotează există Încă ceremonii În care se poartă diferite măști: lupi, urși, capre. Eliade consideră că nașterea poporului român s-a realizat sub Însemnul zeului-lup dac și al lupoaicei mitice a lui Romulus și Remus, adică al fuziunii a două popoare ce Își trag obârșia mitică din lupi. În ceea ce privește rolul magico mitologic al lupului În tradiția mitică română actuală există mai multe substraturi mitice: cel al lupului dac, cel
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]