29,759 matches
-
de propria sa vitalitate, autoreflectarea în artă nu este din cale afară de încurajatoare. Seninătatea s-a stins, jubilația este doar un rictus, gestul exemplar s-a preschimbat și el într-un biet eroism al supraviețuirii. Artistul protestează, denunță vehement, se luptă cu materia și cu fantasmele, apoi, vlăguit moral, cade în melancolie. Observă, comentează și transformă eșecul în ceremonial. Fără a-l lega în vreun fel de presentimente sumbre sau de angoase milenariste, el este tot mai mult un hermeneut al
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
sloganul "toți pentru unul, unu pentru toți" - inexistent în carte, dar prezent în numeroasele ecranizări (una mai catastrofală decît alta) - și goana nebună după niște eghileți în diamante. Se mai vorbește, uneori, și despre un tînăr numit D'Artagnan, care luptă din răsputeri să schimbe lumea și, pe alocuri, izbutește chiar să o facă. E ca și cum ai povesti Romeo și Julieta folosindu-te de clișeele telenovelei. Dacă Dumas nu ar fi scris nimic decît romanul intitulat Cei trei muschetari poate că
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
Longueville. Scrisoarea se încheie astfel" "Acum, dragi copii, sper că Aramis va reuși să vă amuze tot atît de tare, cu scrisul său, pe cît îi amuza pe tații și pe mamele voastre atunci cînd conspira, era îndrăgostit sau se lupta, în compania celor trei prieteni ai săi: Athos, Porthos și D'Artagnan". Deși e evident că "Aramis" nu e, aici, decît un dublu al naratorului Dumas, e semnificativ faptul că el e singurul dintre muschetari care nu se referă niciodată
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
ar juca. Singura mea posibilitate de a participa la acest ceremonial e de a jertfi o sumă de bani pentru cele cîteva sendvișuri pentru oficianții ei. Asta e o tradiție care nu trebuie murdărită prostește, din cauză că Puterea din România se luptă cu corupția acolo unde ea nu prea contează și lansează semnale prostești, pe care unii și alții le înhață din zborul recomandat de Traian Băsescu.
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
Montoliu i Pauli, Biblioteca de cultură catalană, Ed. Meronia, București, 2001. Grădini și drumuri Omagiul transmis de Mitterrand lui Ernst Jünger, la sărbătorirea centenarului acestuia, în 1995, se intitula "Iată un om liber". Cel două războaie mondiale la care participase, luptând cu arma în mână, primind, ca brav ostaș, decorația Pour le mérite, numeroasele răni cărora le supraviețuise, pierderea fiului în luptele din Italia, amenințările în urma neparticipării la conspirația împotriva lui Hitler, refuzul post-bellic de a apărea în fața unui tribunal german
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
fim liberi - discutăm, iarăși și iarăși, despre postmodernismul românesc. Nu ne asumăm, bărbătește, vina - intelectulă, socială, cum vreți - de a fi acceeptat, ca dat, Sistemul, de a-l fi cauționat cumva, simbolic, de a fi participat la el, în loc să fi luptat pînă la capăt împotriva lui." Chiar dacă soluțiile de evitare a termenului "postmodernism" sau argumentele lui Alexandru Mușina ne-ar părea interesante de multe ori (pentru că, iarăși, nu înseamnă că dacă am avut profesori care susțin postmodernismul noi nu putem vedea
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
și gestul fecundator. Boca nu mai este acum doar o conștiință neliniștită care absoarbe tot ceea ce percepe în jur și peripatetizează plastic printre formele unui univers stabil, ci un erou fondator, un cavaler al providenței învestit cu puterea de a lupta cu dihăniile nevăzute ale vidului. Cu pustiul pînzei sau al suprafeței albe, în general, în față, cu amenințarea permanentă a neantului la fiecare pas, el începe, el transformă actul creației artistice în ritual fecundator și în moment germinativ. Semnul plastic
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
un ziar în București, GARDIANUL. Publicația ambiționează să devină ziar național, ca răspîndire. Cu ce vrea Gardianul să-i cucerească pe români? Se declară primul ziar de luptă împotriva corupției. Foarte frumos, dar ce ziar cu răspîndire națională nu se luptă și cu corupția? Măcar în declarații, toate marile cotidiane sînt dornice să strîngă corupția de gît. Din acest motiv, ministrul Informațiilor, Vasile Dâncu, a contraatacat spunînd că presa e coruptă și ia "șpagă" mii sau zeci de mii de dolari
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
o autenticitate rară în memorialistica românească. Foarte frumoase rînduri apar despre lenea boierească: "Trăiam într-o casă unde nimeni nu făcea nimic, consideram eu, afară de mine, care eram foarte ocupat. De dimineață mă înfruntam cu guvernante, profesori, profesoare care se luptau să mă învețe limbi străine, româna, matematica, pianul și cîte altele. ș...ț Ceaiurile, dineurile, vizitele și contravizitele se țineau lanț. Comme c'est ennuyeux de s'amuser!", exclama uneori bunica. Ele se oboseau doar cicălind slugile, în total opt.
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
moartea bunicului, prin anii '20, mama și bunica deschid safe-ul păstrat la loc de cinste în biroul șefului casei. Nu găsesc decît foarte puțini bani, un vultur imperial și... cîteva poze licențioase: "Grăsani mustăcioși, în izmene și jartele, se luptau cu persoane durdulii în chiloți bufanți cu dantelă. Toți păreau foarte veseli". Moartea bunicului? O întreagă poveste. întors din Rusia în România aflată sub ocupație germană, consulul este trimis într-o închisoare din afara țării. într-un tîrziu este eliberat. își
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
întâi, să-l uiți! În universitățile americane, am întâlnit studenți care erau deja specializați. Într-un anume sens, erau formați; era vorba, în ceea ce mă privește, să-i învăț să uite. Ei erau "specialiști" avant la lettre. * Lucrul împotriva căruia lupt, într-o primă etapă, e dorința lor de a face imagini. Este cel mai mare pericol. * Să învățăm să găsim motivațiile care explică un comportament. Să le dezvăluim printr-o apropiere subterană de miezul actului. De exemplu, să încercăm să
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
propus-o (e cel mai bun lucru pe care l-am făcut ca "șef"), că am insistat să încerce, că am susținut-o cînd ezita. Pînă la urmă de victoria ei pot să mă bucur și eu, în parte am luptat și eu alături de ea. Va vedea un alt continent, o altă lume ! Voi fi cu ea înaintea plecării trei nopți și două zile; am s-o aștept apoi să se întoarcă, cum-acum-mă așteaptă ea (...)". Ema nu este totuși singura prezență
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
festum/mortem ori Sic transit gloria mundi apar, fără traducere, în textele scriitorilor români. Nu este scandalos? Oare nea Gheorghe, invocat de dl Pruteanu, nu se simte frustrat cînd îi citește pe marii filozofi români? în fine, dacă tot ne luptăm pentru limba română, ar fi interesant de știut ce atitudine a luat senatorul PSD (fost PNȚCD) față de următoarele două perle aflate în drumurile domniei-sale: a. Pe ușa Senatului (la fel, vai!, ca pe majoritatea intrărilor de instituții, firme și magazine
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
său juridic, politici de prevenire a corupției eficiente și coordonate care favorizează participarea societății și care reflectă principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice și bunurile publice, de integritate, transparență și responsabilitate. Art. 8: (1) Pentru a lupta Împotriva corupției, fiecare stat parte Încurajează În mod special integritatea, cinstea și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic. (2) În particular, fiecare stat parte se străduiește să aplice, În cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
pe care cetățenii le au și de care se bucură în comun. în evul mediu se făcea deja legătură între acestea și participarea directă la administrarea treburilor cetății. "Patriotul adevărat, notează Remigio de Girolami în Tractatus de bono communi, 1304, luptă împotriva corupției, adică împotriva celor care pun interesele personale înaintea binelui comun." Nimeni nu se află deasupra legii, totul se decide pentru dreptatea, libertatea și egalitatea comună, puterea e deținută doar temporar, dragostea de patrie nu poate exista fără legile
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
țara noastră la începutul reprezentației din 27 aprilie, publicul român a asistat la o surprinzătoare poveste a Japoniei de ieri și de azi. Tani Masami, un absolvent de medicină veterinară este recrutat de armata japoneză în 1934 și trimis să lupte undeva în nordul Chinei. Având formație de veterinar, devine medic asistent militar (căci, afirmă autorul "singura diferență dintre animal și om este creierul") și este transferat în sudul orașului Beijing, unde lucrează sub comanda colonelului chirurg militar Kamata Hiroyoshi. "Pacienții
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
de ieri și de azi, cînd să mai aibă timp și de asemenea fleacuri?!! Parchetul dlui Amărie și-a propus nobila misiune de a-l aduce silit la cercetări pe primarul Băsescu. Se războiește în comunicate cu el, în timp ce se luptă și cu praful de pe dosarul „Flota” în care principalul urmărit e același Băsescu. Pentru asta a fost inventat Parchetul lui Ion Amărie? Ca să-l transforme pe Traian Băsescu în infractorul nr. 1 al României? Dar ca să se prefacă același Parchet
Turnați aici! în varianta PNA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13428_a_14753]
-
corpuri de control și agenții, plus Poliția, de ce să se mai bage omul de rînd în vînătoarea de corupți? Dacă omul de rînd știe mai multe decît organele de investigație, asta înseamnă că cei plătiți din bani publici să se lupte cu corupția nu-și fac bine treaba. Așadar trebuie schimbați cu alții. Cronicarul nu găsește normal să încercăm să-i transformăm pe cetățenii României în delatori și/sau informatori ai Parchetului condus de Ion Amărie. Turnătoria oficializată va distruge minima
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
de ce nu l-a acuzat pe președintele Iliescu, înainte de a fi debarcat din funcția pe care a avut-o în PSD? De ce nu i-a spus, atunci, că e șantajabil și că din acest motiv doar se face că se luptă cu corupția? Nu e mai puțin adevărat că nici Ion Iliescu nu a declarat despre Cosmin Gușă că e veleitar, lichea etc. decît după ce s-a văzut atacat de el. Nu de alta, dar veleitarismul și lichelismul nu sînt ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
spânzură, eliminînd orice formă de concurență și care practică medicina “numai pentru profituri”. Mai rău, scrie editorialistul, aceștia au privatizat actul medical în marile spitale publice, unde percep taxe mai abitir ca la clinicile private. Ne întrebăm cum se poate lupta cu asemenea practici ministrul Beuran care a fost dovedit ca plagiator și despre care se spune că ar avea interese materiale directe la Spitalul de Urgență? l Într-un titlu ca o povestire scurtă ADEVĂRUL ne spune următoarele: “În umbra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
după o genealogie, după o integrare, fie și foarte lejeră, care s-o acrediteze în lumea culturii (din simțămîntul obscur că în sfera acesteia generația spontanee nu e cu putință). „Cel dintîi lucru la care aspiră un curent nou ce luptă împotriva tradiției, nota Blaga, este de a-și crea o tradiție”. Consfințindu-și punctul de plecare mistic, Ion Mircea săvîrșește un amplu ocol în regiunea stufoasă a rebeliunii suprarealiste spre a se întoarce la nucleul spiritualist iradiant. Strategic vorbind, e
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
ori de istorie, aceștia au triumfat prin insistență atunci când adversarii lor începeau să se culce pe lauri. Ca simplu microbist, cred că victoria ne-a scăpat din cauza fricii subite care l-a cuprins pe Iordănescu. În loc să-și încurajeze echipa să lupte până în ultima clipă, să pună în pericol poarta daneză, el a recurs la o șmecherie joasă: a mers pe ideea „ciupirii” câtorva secunde, dovedind, în felul acesta, că el, cel dintâi, nu credea în echipă. S-a produs, atunci, un
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
care, refuzînd iluzia idealistă, apără totuși, cu reținerea care-i este proprie, posibilitatea infinitesimală de existență a pudorii și a demnității” (p. 290 - Flaubert); „din cînd în cînd, lumini supranaturale traversează povestirea ca și cum, în spatele acțiunii vizibile, diavolul și Dumnezeu se luptă, ca într-o moralitate medievală, să pună stăpînire pe sufletul personajului” (p. 333 - Dostoievski) etc. etc. Finalul cărții nu putea să nu fie în aceeași notă cu restul: în ciuda abundenței de romane contemporane, în ciuda faptului că secolul al XX-lea
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
și stilistic, le compar, le reordonez grafic. Nimic. Sensul continuă să-mi scape. Ardeleanul bănățenizat din mine mai primește o palmă de la ardeleanul bucureștenizat: știam eu că munca intelectuală e grea, trebuia să rămân, asemeni strămoșilor, la coarnele plugului, să lupt oblu pe arătură, și nu pe pagina de ziar. Reiau, insist (aici, la stăruință, stau mai bine: mersi, strămoși!), însă nu avansez deloc: Dinescu ăsta, dracul gol cum e, rămâne mai presus de orice bănuială! A treia, și cea mai
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
pentru editarea a 28 de titluri (fiind prima pe listă, înaintea Editurii Academiei Române!), în ciuda faptului că are datorii de 2,75 miliarde lei la bugetul de stat și se află în procedură de executare silită. Cu alte cuvinte, statul se luptă să recupereze datoriile de la «agenții» rău-platnici, iar, pe de altă parte, scoate de la buget bani pentru a ține în viață întreprinderi nerentabile. E dificil de stabilit care au fost criteriile pe baza cărora s-au acordat subvenții acestei instituții: faptul
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]