6,186 matches
-
ființei, străbătând mai târziu zonele luminate ale conștiinței pe care le irizează ca pe niște vitralii. Prima strofă este iluminată din nivelul profund de cuvintele care devin, prin încărcătura lor semantico-poetică , noțiuni, concepte poetice: „La început, în ființa-mi de lut/ s-a pitit tainic iubirea.../ Și-n rădăcinile adânci ale ei,/ viața a luat forma aripilor albe”. Nu întâmplător, d-l profesor Tudor Ghideanu găsește o apropiere între poezia Emilieiși subtilul poet care este Dan Laurențiu, un mare poet, venit
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424745757.html [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
luat forma aripilor albe”. Nu întâmplător, d-l profesor Tudor Ghideanu găsește o apropiere între poezia Emilieiși subtilul poet care este Dan Laurențiu, un mare poet, venit și el din Moldova. În al doilea nivel semantic noțiunile, „ființa-mi de lut”, „iubirea” , „rădăcinile adânci”, „aripile albe”, comunicând între ele, ne revelează înălțarea spiritului din sinele său, din profunzimea ființei, prin iubire, în nivelul celest, pe care ni-l sugerează cuvintele „aripile albe”, ale îngerului. Strofa a doua a poemului trebuie interpretată
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424745757.html [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
buni sau răi, recunoscători sau ingrați, păstrători sau demolatori de identitate. Odată ce am avut norocul să ne naștem români, suntem deopotrivă ai lui Eminescu, măcar în zilele când îi preamărim Nașterea și îi comemorăm trecerea în Eternitate. Noi, chipuri de lut, am privit în dimineața de 15 ianuarie mai visători la Luceafăr, pășind pe urmele marelui noroc de a avea la Cernăuți două statui ale Poetului, plasate în locuri ce i-au marcat adolescența. La poarta Casei lui Aron Pumnul primii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
mă-ncape o data și încă o dată, Ca și cum mori de cuvinte Ar măcina toată tăcerea și liniștea toată. Sunt aici, acum și oricând, Ca să te port în mine pururi nenăscut, Sămânță a iubirii crescând, Din cer și pământ, din muguri de lut. Mă prefac într-o altă poveste, Cu alt început decât “odată ca niciodată”, În alte culori și miresme, Taină de suflet copil și suflet de fată. Otrăvite sunt azi fântânile Din care ades' sorbeam neștiuți veșnicia, Arse de clipe câmpiile
POVESTEA MEA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1459839677.html [Corola-blog/BlogPost/364751_a_366080]
-
unde se vor duce? Există uși tainice prin care mai degrabă ajungi la capăt, dar, oare, cine și-l dorește? Întrebările- trei ochi de bufniță. Orgoliul are colții cei mai însângerați din lume, fugi, Prometeu, din calea orgoliului. Din iarbă, lut și sânge ne naștem strigând după ajutor. Cuvintele așteaptă cuminți să le culegem. Le vom găsi vreodată? BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Să ne închipuim cuvintele / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1268, Anul IV, 21 iunie 2014. Drepturi
SĂ NE ÎNCHIPUIM CUVINTELE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1403324125.html [Corola-blog/BlogPost/357345_a_358674]
-
un cal în galop/ îndreptat spre neștiutul/ zilelor ce vor veni/ poate plecate tot în galop” (stare imaginară); „sângele mi-a colorat trupul/ mi-a înfundat urechile/ maci pe câmpii de moarte/ mi-am înfipt unghiile ca niște cuie/ în lutul încă moale al trupului” (reflectări thanatice). Despre... Editura Armonii Culturale a fost fondată la Adjud, la 15 iunie 2011 (la 122 de ani de la trecerea în neființă a Luceafărului), cu scopul de a promova cultura scrisă valoroasă și originală, de
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Colec_ia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anun_o_nou_apari_ie_editorial_femeia_de_z_pad_poeme_a_andreei_maria_d_nil_.html [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]
-
iarna ce tocmai a trecut Mi-a alintă cerul fața Și ghioceii cântă Iubirea mea cea pură Strigătul meu cel mut. Și te-ai topit în suflet Cum se topește neaua M-ai adăpat o vreme ... Din suflet ca un lut S-a modelat ulciorul Și roua dimineții În veci adună el poveste din trecut. Și soarele te cheamă Să mai zâmbim o dată Te prind acum de mână Tu te ascunzi mai mult Și iar mă las iubită De zâmbetul șăgalnic
ŞI IAR E PRIMĂVARĂ de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Si_iar_e_primavara_ana_maria_bocai_1393959608.html [Corola-blog/BlogPost/347627_a_348956]
-
în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mă-nlănțuie trecutul cu umbre de lumină, Îl simt pe CEL CE VINE din mine spre-nceput... Îngemănarea clipei cu-a spațiului dospire, Creează universuri sau le îngroapă-n lut. Lumina ce răzbate din zori spre asfințituri, Călătorește pașnic în vremi spre nicăieri, ( Nu are opintire sau clipe de odihnă ) Constantă și divină, cu ierni sau aspre veri. Simt... Undeva, departe atomul se sfărâmă, Se înconvoaie timpul, materia e vis
CĂLĂTORUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1452362801.html [Corola-blog/BlogPost/376185_a_377514]
-
că „ sâmburele - dătător de viață- a sărit dintre dinții Evei, încolțind în pământul reavăn, de abia ieșit în ziua a treia”, dar adaugă, pe același ton ironic „...Marelui i-a venit ideea a-l născoci pe om, luând la întâmplare lut, nu boț de cer, ci lut, nu prea bun, de calitate, pentru a face pe om din el; l-a modelat și i-a suflat în nări. De-aceea, mai bine zis, de acolo și de-atunci ni se cam
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
sărit dintre dinții Evei, încolțind în pământul reavăn, de abia ieșit în ziua a treia”, dar adaugă, pe același ton ironic „...Marelui i-a venit ideea a-l născoci pe om, luând la întâmplare lut, nu boț de cer, ci lut, nu prea bun, de calitate, pentru a face pe om din el; l-a modelat și i-a suflat în nări. De-aceea, mai bine zis, de acolo și de-atunci ni se cam trage toată pacostea de a ne
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
a ne naște spre a muri”! În capitolul „Veșnicia este o iluzie” Maria Cozma , făcând aluzie la societatea coruptă și la pedepsele primite de răufăcători (în Biblie) și în paralel vorbind despre societățile democratice, ajunge la ideea de „Increație”datorită...„lutului nu prea bun, de calitate pentru a face om”, explicând astfel tarele societății. Dar în cap. „Pretindem veșnicia? Și dacă da, o merităm?”se simte tonusul omului real, plictisit de lumea ireală, onirică, ideală, omul care își exprimă deschis dorința
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
sunt?... Nu știu! Din întreg o parte? Cerul când reflectă în culoarea mării? Glasul ce se roagă plin de pietate Ori umbra luminii-n pragul înserării? Nu știu... însă simt, că te port în toate - Spiritul ce înalță ternul cărnii lut, Singurul ce este, singurul ce poate, Să fie deodată sfârșit și-nceput! * Ultimul gând A mai rămas un gând neprihănit La umbra înserării stă și plânge Când dorurile toate s-au unit Iar neputința inima ne-o frânge. Și vânturile
ÎN UMBRA CUVÂNTULUI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1473561656.html [Corola-blog/BlogPost/379578_a_380907]
-
câțiva ani în urmă instalase, în plină iarnă, piscina gonflabilă. Acum, altă minunăție! A creat atmosfera unei cabane: cu șemineu (electric), butuci de foc, blană de urs (adevărată!), un trofeu de cerb (deasupra șemineului). La masa rustică, două căni de lut, cu vin fiert, cu scorțișoară (pentru mine)...ceai (pentru el). Pe platoul de lemn, o gustare vânătorească. E teribil D. ăsta! Un om destul de izolat, în viața de zi cu zi, dar cu o mie de prieteni virtuali, gata oricând
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_martisor_de_dor_corina_lucia_costea_1330446651.html [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
niciodată la asta. Mi-e sigur teamă de faptul că aș putea ca într-o zi să nu mă mai recunosc... D. îmi prinde mărțișorul în piept. „Să bem pentru această clipă frumoasă!” “Să bem!” zic și ciocnim cănile de lut. Muzica ambientală are în ea toznituri de foc vârtos de lemne...Lumânărelele parfumează a mosc...Las cana și mă întind leneșă pe blana de urs. Abia acum observ că plafonul e o mare oglindă... Aud zgomotul fin al aparatului de
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_martisor_de_dor_corina_lucia_costea_1330446651.html [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
Opinii Maria Balabaș | Spunea Lao Zi că "Vasul se face din lut, dar de folos îți este golul din el." Atât de departe am ajuns în conversațiile noastre, scaunul din metrou și cu mine. Descopeream o înțelepciune superbă în acest obiect de mobilier care zi de zi, minut de minut, fund de
Scaunul din metrou (IV) by http://www.zilesinopti.ro/articole/14746/maria-balabas-scaunul-din-metrou-iv [Corola-blog/BlogPost/100810_a_102102]
-
cobai ai fost mereu, că mica ta ordine nu are nici un scop, că instituțiile pe care le creditai până ieri, areopag, agorá, templu, sunt edificii locuite de drept de duhuri nefaste, că valorile tale, adică puterile tale, au picioare de lut. Între timp, motoarele tale psihologice, turate la maximum și imposibil de răcit, te fac să dai rateuri de stres. În fața acestei realități sumbre, există o soluție în trei pași: cunoașterea trează, izolarea și evaziunea. Mai presus de orice, dictonul: „Să
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
petrec viața ca și cum tăria omului ar veni din asprimea greutăților lui. Dintr-o ogradă din Chetrărie, marginea de nord a satului, un băiețandru de vreo cincisprezece ani se căznea să scoată carul din ogradă, De pe prispa de lespezi, lipită cu lut, cu o mână pe-un direg și cu cealaltă ridicată a grijă pentru ceea ce vedea la poartă, o femeie, care părea mai degrabă bunică decât mamă, striga de zor la fiu-său: - Încetișor, Ioane, c-o să te calce bou' pi
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
face cu amar legământ: “De mâna mea o să mori, Zanet! ... De mâna mea! Tâlhar blestemat!..Tot de glonț o să mori și tu! Jandarm mă fac ... Jandarm! ... ”. Si-n graba lui zbuciumată, căzu de câteva ori, cât s-arate totuna cu lutul cel frământat, în făgașul drumului, de carele satului și de copitele boilor, plăvanii cei mari cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu cei care-i țin de funie. Referință Bibliografică: CUM A MURIT NICĂ IONAȘCU (AMINTIRI MOȘTENITE) / Gheorghe
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
Timbru, fără să alunge însă elementul senzual -visător -vitalist ce caracterizează poezia Angelei Nache:”.... nădejdea stăruie/ Fărâmițată (...)/ Ce necesară-i uneori o poveste/ În care să crezi - hai să zicem - de luni/ până sâmbătă seara/ Talpa respiră cald petrecută de lut/ Metalul melancoliei dă trupului/ Luciul atât de plăcut al îmbătării de sine/ Când podelele râd în răsfrânta lumină/ fructul sanctificat și mușcat de-un sărut (...)/ O durere numai a mea se-nfruptă din mine/ Umilită de seve (...)/ Eu încăpățânat -melancolică
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
pivniță a unei case din Ierusalim. Le spusese romanilor orice îi ceruseră aceștia, însă acest lucru reuși să-l țină secret printr-un efort supraomenesc care în opinia lui contase mai mult decât însăși viața sa fiindcă considera vasul de lut ca fiind de fapt ,,inima sa” iar acea amforă aducea ca formă cu o inimă umană. Un vas plin cu monede de aur. Ceilalți din ceată care scăpaseră, își dădură seama că Baraba odată prins, va divulga sub chinuri ascunzătorile
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greșelilor mele...Nu Te depărta de mine, că necazul este aproape, și nu este cine să-mi ajute...Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, și limba mea s-a lipit de cerul gurii mele și în țărâna morții m-ai coborât...> Apoi venind către mine: <Am prea curvit, copile, am înșelat femei, am la activul meu o crimă pe care n-o
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
marea, noi suntem așa cum ne știți, cum ne cunoaștem trecutul, cum ne înțeleg cei care vin, mai puțin triști și gânditori așa ca bronzul lui Ovidiu patina de timp, ca barca trasă pe mal și ne călfănuită, ca omul de lut din Hamagia, vâslim și noi cu nasul în nisip Frumos ne sfârâie călcâiele după Nadine ieșite din mare. Subânțelesul unei idei Calmă înserarea strecoară sunete musicale în subânțelesul vorbelor rostite, dorul foarfecă un petec de cer și alunec, nu ați
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1357397569.html [Corola-blog/BlogPost/350210_a_351539]
-
și printre lacrimile mele se derulau imagini cu blânda mea mătușă, de când eram un copil; concediile petrecute la noi și cum îi plăcea ei să fie întâmpinată cu plăcintă cu brânză (făcută de mama din laptele prins în oale de lut, cu smântâna de două degete) în tăvi mari, rotunde, pufoasă, pentru că punea în ea multe ouă și smântână, iar pe deasupra o ungea cu gălbenuș de ou sau cu checurile tot așa de pufoase, cu pâine caldă, scoasă din cuptorul de
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Proza_0.html [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
dintre vis și realitate,străini, ne căutăm întârziați, apropierea.O țigară arde. Poemul e neterminat.Și toate rămân așa, pentru târziul de mâine...... IV. ATELIER, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016. Atelier Doar tu,lutul umed și patimă de a crea în liniștea atelierului-lume cine ești tu,cea cu mâini mici și calde ? cum știi tu să adaugi lutului meu mai mult lut ? ce formă îmi vei da când în lume e nevoie de sburatori
MARIUS HORVATH by http://confluente.ro/articole/marius_horvath/canal [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
ATELIER, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016. Atelier Doar tu,lutul umed și patimă de a crea în liniștea atelierului-lume cine ești tu,cea cu mâini mici și calde ? cum știi tu să adaugi lutului meu mai mult lut ? ce formă îmi vei da când în lume e nevoie de sburatori ? fă-mi cap de om-pasăre, pune-mi ochi mari ca să văd lumea, fă-mi inima de om-pasăre, fă-mi aripi-brate, fă-mă sburătorul viselor
MARIUS HORVATH by http://confluente.ro/articole/marius_horvath/canal [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]