156 matches
-
la Frossard e de o spontaneitate care ar putea fi "inacceptabilă pentru spiritele contemporane", după cum el însuși mărturisește. În plus, fiecare dintre cei trei autori cu origini evreiești va îmbrățișa o altă ramură a creștinismului: Steinhardt ortodoxia, Frossard, catolicismul, Wurmbrand, luteranismul. Așadar, cum am subliniat și mai înainte, procesul convertirii lui Steinhardt este unul de lungă durată, începând încă din copilărie, el însuși mărturisind că era fascinat, copil fiind, de sunetul clopotelor din Pantelimon, de bisericile creștine în general. Apoi, deși
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
catolici cît și luterani, iar secuii catolici, luterani și unitarieni. Către sfîrșitul secolului al șaisprezecelea, bisericile protestante aveau în provincie un statut egal cu cel al catolicilor și reprezentanți în dietă. Cele patru religii recunoscute sau admise erau deci catolicismul, luteranismul, calvinismul și unitarianismul. Reprezentanții clerului tuturor acestor credințe aveau aceleași privilegii ca și nobilii. În general, provincia era organizată în mare parte ca și alte ținuturi ale coroanei ungare. Prin organizațiile lor din cadrul comitatelor și prin poziția lor în dietă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să pui ipoteza unei pieiri sau transformări radicale a ceea ce azi domină lumea civilizată ca explicație și mod de viață caracteristic lumii moderne. Duhul Evangheliei, atât de subiectiv și de patetic, ar fi înlocuit de altceva, așa cum, prin secolele XII-XIII, luteranismul nici nu era de conceput față de catolicismul roman dogmatic cu inchiziția sa. Zadarnic s-a cerut iertare științei și marilor ei cărturari arși pe rug... Și totuși se mișcă, șoptit, a fost totdeauna refugiul oricărei abjurări silite. Evanghelia va ceda
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
-lea au fost repetate cu mult succes în Germania foarte bine în secolul al XIX-lea. Repertoriul era alcătuit din corale luterane și cântece gregoriene, fără acompaniament. Eforturile Ceciliene de a încuraja neacompaniamentul instrumental din Biserica Romano-Catolică avea echivalentul în Luteranism. Consecințele muzicale ale mișcării Oxfordiene au fost considerabile, iar corul era asociat cu preotul, el având funcție levitică<footnote Levi era unul din cei doisprezece copii ai lui Iacov (I Cronici, capitolul 2, versetul 1). Împăratul David a pus familia
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
admit infailibilitatea Bisericii, instituție care pierdea credibilitate datorită moralității îndoielnice a mai marilor săi, ierarhia bisericească stabilită canonic pe temeiul succesiuni apostolice sau semnul „sfintei cruci” înainte sau după rugăciune. Ulterior, acest cult s-a divizat în ramuri: calvinismul, anglicanismul, luteranismul, prezbiteranismul, anabaptismul și subramuri categorisite drept secte a căror număr nu este nici astăzi cunoscut și care s-au îndepărtat radical de învățăturile originare ale creștinismului. Conflictele care apar atât la nivel ideologico-spiritual cât și la nivel politico social între
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
circulă prin mijlocirea mediului negustoresc. Medievistul Papacostea a urmărit aceste etape: în 1532, un "doctor" din Moldova se duce la Wittenberg, chemat de Luther. Acest învățat, care se exprimă în poloneză și latină, pregătește o ediție trilingvă a Evangheliilor. Doctrina luteranismului îi apropie și impresionează pe catolicii din Moldova. Pretutindeni, arma propagandei este folosirea limbii naționale. În aceeași epocă, spre 1550-1551, apare un catehism reformat pentru sloveni și pentru croați. Cronicarul polonez Orechovius notează că erezia se întinde pretutindeni, pînă în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de drept, texte religioase sînt traduse, copiate și puse în circulație. Începînd din 1550, difuzarea cunoaște, împreună cu dezvoltarea tiparului, un avînt real. Primul catehism românesc este tipărit în 1544 și este datorat inițiativei sașilor din Sibiu, care încearcă să propage luteranismul printre români. Brașovul este un punct de contact între negustorii orașului, Moldova și Țara Românească. În 1535, la Brașov este instalată o tipografie latină și germană. În doi ani, de la 1535 la 1537, aici vor fi tipărite 53 de lucrări
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
numi astăzi, perspectiva imagologică, aceea a oglindirii în ochii străinilor a viziunii religioase a poporului român. Autorul pleacă de la presupoziția corectă a existenței în spațiul românesc a celor două ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera termenul de protestantism care acoperă o realitate religioasă mult mai cuprinzătoare. Trecem peste faptul că nu împărtășim poziția lui Simion Mehedinți de a considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
două ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera termenul de protestantism care acoperă o realitate religioasă mult mai cuprinzătoare. Trecem peste faptul că nu împărtășim poziția lui Simion Mehedinți de a considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu admite Predania, Tradiția Bisericii Creștine, unicul îndreptar de funcționare a doctrinei creștine, aceasta pentru a nu mai aminti de contradicția flagrantă a principiului sola Scriptura în detrimentul hermeneuticii patristice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rol al episcopului Romei nu putea fi asimilat nici cu o infailibilitate doctrinală sau morală, nici cu o putere juridică asupra celorlalți episcopi, întrucât acest lucru nu îi era conferit de nici un sinod 20. După prezentarea acestor diferențe specifice între luteranism și catolicism cu privire la câteva aspecte ecleziologice esențiale, Mircea Vulcănescu oferă, sub forma unor concluzii semnificative, un punct de vedere ortodox extrem de original. Astfel, din perspectiva Răsăritului ortodox, luteranismul și catolicismul reprezintă "două fețe sparte ale unui creștinism originar, unic, rămas
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
era conferit de nici un sinod 20. După prezentarea acestor diferențe specifice între luteranism și catolicism cu privire la câteva aspecte ecleziologice esențiale, Mircea Vulcănescu oferă, sub forma unor concluzii semnificative, un punct de vedere ortodox extrem de original. Astfel, din perspectiva Răsăritului ortodox, luteranismul și catolicismul reprezintă "două fețe sparte ale unui creștinism originar, unic, rămas nedespicat în Răsărit între fața lăuntrică și cea din afară". Pentru filosoful român, luteranismul întrupează pe bună dreptate "prețul spiritual al păcatului pe care l-a săvârșit catolicismul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
concluzii semnificative, un punct de vedere ortodox extrem de original. Astfel, din perspectiva Răsăritului ortodox, luteranismul și catolicismul reprezintă "două fețe sparte ale unui creștinism originar, unic, rămas nedespicat în Răsărit între fața lăuntrică și cea din afară". Pentru filosoful român, luteranismul întrupează pe bună dreptate "prețul spiritual al păcatului pe care l-a săvârșit catolicismul, când, spărgând comunitatea de iubire a Bisericii lui Hristos, a opus autoritatea văzută libertății duhovnicești, încercând să substituie unității nevăzute a inimilor unitatea văzută a credinței
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
expulzat principiul major al libertății interioare, "cu care fusese înfrățit în comunitatea originară de iubire, în autoritatea liber consimțită". Acest principiu care s-a constituit ulterior autonom și antagonic, ca spirit de protest, de eliberare, marchează medievalitatea germană. De aceea, luteranismul semnifică "precipitatul ultim, închegarea lui doctrinară pe tărâmul religios la sfârșitul Evului Mediu". Mircea Vulcănescu remarcă cu profundă îndreptățire faptul că spiritul luteran îl precede pe Luther, el regăsindu-se la frățiile libere ale Sfântului Duh la Meister Eckhardt, la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spiritul luteran îl precede pe Luther, el regăsindu-se la frățiile libere ale Sfântului Duh la Meister Eckhardt, la Tauber, la Böhme, ca și în întreaga mistică occidentală. Perceput nu din prisma structurii sale doctrinare, ci a dominantelor sale spirituale, luteranismul rămâne "prețul unui păcat specific al Apusului, la care privim cu tristețea cu care se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dominantelor sale spirituale, luteranismul rămâne "prețul unui păcat specific al Apusului, la care privim cu tristețea cu care se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reușește adesea chiar să-și subordoneze o Biserică ce tinde să se identifice cu națiunea, mai ales în Europa reformată. Suveranitatea națională va determina în două rînduri suveranitatea religioasă să i se plieze. Mai întîi, tratatul de la Augsburg (1555) recunoaște luteranismul în Germania și instituie de facto regula cujus regio ejus religio. Apoi, în 1648, în urma unui război care izbucnise între statele catolice și statele protestante, dar care continuase cu răsturnări de alianțe săvîrșite din rațiuni de stat, Pacea din Westfalia
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
oficiale, cât mai curând antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat până în arcul carpatic, mai întâi prefațat de husitism, urmat în decursul secolului al XVI-lea de luteranism și calvism, mișcările protestante promovează în Transilvania traducerile bisericești în limba română ca mijloc de propagandă religioasă. Rămasă fără efect pe planul prozelitismului religios - românii stăruind în ortodoxia lor strămoșească - măsura a avut drept consecință neplanificată inițierea procesului de înlăturare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile confesionale care acum îi divizau pe hegemoni, maghiarii așezându-se în grosul lor în calvinism, alții în unitarianism, sașii îmbrățișând luteranismul, iar secuii rămânând predominant în cadrele catolicismului. Refractari la a primi propaganda reformată ce folosea în interesul său "diabolica" invenție a tiparniței pentru a-și împrăștia "ereziile", românii au rezistat întru ortodoxie. Aceasta era situația în momentul în care Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unui alt tip de tensiuni decât cel dintre protestanți și catolici principii împotriva unui împărat puternic -, astfel că din anul 1630 conflictele s-au amplificat. Pentru regele Frederic I al Danemarcei, ca și pentru Gustav Wasa al Suediei, convertirea la luteranism răspundea unui profund sentiment antigermanic 228. Fiul lui Frederic I, Christian al IV-lea (1588-1648), principe al Imperiului prin posesiunea asupra Schleswig-Holstein, era legat de principii protestanți din Germania de nord. Aliat cu orașele luterane ale Hansei, el viza extinderea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Germania. Frederic al V-lea (electorul de Palatinat) îi va oferi un comandament de armată și un argument de drept pentru a interveni. În anul 1625, regele Christian al IV-lea s-a decis să intervină în conflict. Urmărea apărarea luteranismului și, dacă era posibil, extinderea stăpânirilor sale în Germania de Nord. Trupele daneze erau comandate de către Ernst von Mansfeld. Ele au întâlnit în drumul lor nu numai armatele Ligii Sfinte comandate de Tilly, dar și o armată imperială recrutată relativ
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de ignoranța majorității românilor cu privire la alte confesiuni creștine și religii din România. Ca sociolog pot aduce argumente serioase din cercetările de teren pe această temă. Iohannis este lutheran, iar mulțimea mută habar n-are despre 2-3 idei de bază ale luteranismului. Așadar, criteriul religios nu funcționează conștient în mintea alegătorilor români din cauza necunoașterii și a lipsei de interes real față de minoritarii religioși. Pe aceștia, românii majoritari îi ignoră voioși și senini atât timp cât sunt lăsați în pace. În joc este motivul "toleranței
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
influențelor străine de mai înainte, se fac, fără să vrea, apărătorii fanariotismului și ai ru 1 Istoricii limbii române, Al. Rosetti, între alții, consideră că primele traduceri românești din medioslava de redacție bulgară s-au făcut după 1519 sub influența luteranismului. Sub aceeași influență au apărut și primele tipărituri românești. sismului, căci înainte de influența europeană de la începutul veacului al XIX-lea, țara era fanariotizată și o urâtă influență rusească se accentua 1. Influența europeană din veacul al XVII-lea fusese înăbușită
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mari ramuri confesionale, fiecare atingând un anumit grad de stabilitate și având un sistem de doctrine și un stil etic proprii. 1) Religia ortodox], în principal în Europa de Est și în Rusia; 2) religia romano-catolic], cu cei mai numeroși adepți; 3) luteranismul; 4) calvinismul sau Biserică reformat], numit] în ț]rile anglo-saxone prezbiterian], congregațional] și baptist]; 5) Biserică Anglican], la care trebuie ad]ugat metodismul, o ramificație a acesteia cu o amploare mai mare. De asemenea, exist] sute de alte biserici; unele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar rezulta așadar că prinții catolici puteau s-o folosească pentru a-și consolida statele dar n-o puteau controla, riscînd în orice moment să o piardă, grație diferitelor proiecte ale papalității romane. În schimb, fie că se revendicau din luteranism, din calvinism sau din vreun anumit intermediar, prinții protestanți nu erau expuși unui astfel de risc. Nici o biserică organizată ierarhic nu putea să le opună prestigiul sau dispozițiile proprii. Mai mult decît atît, clerul protestant prezent pe teritoriul acestora se
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
orașelor și cantoanelor suedeze, mai întîi sub impulsul reformatorului Zwingli la Zürich, apoi sub autoritatea lui Calvin la Geneva. De aseme-nea s-a întins și asupra marilor regate ale Europei de Nord. Din 1527, Gustav I Vasa a trecut la luteranism, inaugurînd astfel prima biserică de stat reformată. Vecinul său danez, care stăpînea atunci și Norvegia, l-a imitat în 1536, cu toate că, în acest interval, Henri VIII al Angliei promulghează în 1534 Actul de supremație care pune bazele bisericii anglicane și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]