156 matches
-
Daugava. În 1270, Riga devine un oraș-membru al Ligii Hanseatice. Populația locală, indiferent de apartenența tribală, este exclusă de la administrarea orașului, având un statut de paria. Anii 1520 afectează și statutul credincioșilor germani din Riga, când sub influența puternică a luteranismului, cavalerii Ordinului Fraților de Sabie încearcă să sustragă Bisericii Catolice toate proprietățile. Populația băștinașă este și ea implicată, chiar și indirect, în această feudă și mulți localnici (fie livi, fie lațtgali, fie zemgali ori cursi) se convertesc la luternaism ca
Istoria Letoniei () [Corola-website/Science/320586_a_321915]
-
În calitate de comandant al Corpului al 12 -lea a avut necazuri în urma unui incident din anul 1912, în care 400 germani catolici din oraș, revoltați împotriva capului bisericii romano-catolice din Sibiu, prințul Egon von Hohenlohe, au hotărât să se convertească la luteranism. Prințul Egon von Hohenlohe s-a plâns la curtea imperială, învinuindu-l pe Kövess că nu ar fi încercat să împiedice aceste fapte. Rivali ai lui Kövess au căutat, după câte se pare, să profite de aceste învinuiri fără temei
Hermann Kövess von Kövessháza () [Corola-website/Science/320585_a_321914]
-
și într-altul viața spirituală. ul reprezintă o concentrare pentru cultivarea vieții spirituale lăuntrice și retragerea din sfera publică, apreciată a fi un mediu păcătos, dominat de rău. Pietismul a apărut ca o reacție la tendința laicizantă a calvinismului și luteranismului, susținând că trebuie să se pună mai mult accentul pe viața creștină decât pe doctrină, să existe mai multă pietate decât știință, mai multă iubire între oameni prin participarea laicilor la operele de binefacere și o mai bună cunoaștere a
Pietism () [Corola-website/Science/323026_a_324355]
-
de prăbușire. Biserica se află situată pe Str. Mitropoliei nr. 32. Lângă ea a fost construit un orfelinat evanghelic, în care funcționează astăzi Centrul Cultural "Fr. Teutsch". În anul 1543, în urma Reformei Protestante, populația săsească din Sibiu a trecut la luteranism, iar bisericile catolice au intrat în posesia luteranilor. Sibiul a rămas timp de 150 ani fără biserici catolice. În anul 1688 armatele imperiale habsburgice au pătruns în Transilvania, pe care scos-o de sub influența otomană. Integrarea Transilvaniei în teritoriile Casei
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
a doua Pace de la Toruń din 1466, Prusia Regală a fost organizată ca o nouă provincie și încorporată în Regatul Poloniei. În 1525, după secularizarea Ordinului Teutonic, se înființează un nou stat (Ducatul Prusiei) care va fi primul ce adoptă luteranismul ca religie oficială. Majoritatea populației germane din Prusia Regală adoptă protestantismul în 1557, în timp ce majoritatea populației din Polonia rămâne catolică. În timpul administrației tot mai centralizate a primarului Heinrich Stroband (1586-1609), puterea este preluată de un consiliu municipal. La acea dată
Tumultul din Toruń () [Corola-website/Science/328083_a_329412]
-
din Bistrița, un clopot decorat cu relieful unor insigne de pelerinaj (Sf. Gheorghe cu balaurul, o cruce străpunsă de cuie). Acesta se află în prezent în noua biserică ortodoxă din sat. În urma răspândirii protestantismului, biserica din Corvinești a aderat la luteranism, aflându-se în slujba comunității evanghelice din sat până la începutul secolului al XX-lea. Orga care se aflase în biserică începând cu anul 1799 fusese confecționată în atelierul meșterului Samuel Mätz. În 1930 cea mai mare parte a sașilor din
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Corvinești () [Corola-website/Science/328242_a_329571]
-
realizat după modificarea unei case burgheze neoclasiciste. Vântul reformei a bătut cu intensitate și-n afara granițelor Germaniei: Wittenberg a fost urmat de orașele Zürich, Geneva și de Estul Europei (Transilvania). Orașul fiind înconjurat de așezările sașilor (Bistrița, Sighișoara, Mediaș) luteranismul a pătruns foarte repede. Totuși prima parohie evanghelică a fost înființată numai în 1918. Edificiul religios a fost așezat pe colțul străzii Baros Gábor (azi "Horea"), pe Piața Trandafirilor, în vecinătatea Palatului Culturii. Construcția simplă a fost realizată în stil
Biserica Evanghelică din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/327529_a_328858]
-
periocol mai mare în Contrareformă decât în stăpânirea otomană. Reforma Protestantă a făcut numeroși prozeliți în special în clasele inferioare, la începutul secolului al XVII-lea catolicismul rămând religia principalelor familii nobile. În Ungaria Regală, majoritatea populație a trecut la luteranism spre sfârșitul secolui al XVI-lea. Arhiepiscopul Petrus Pázmány a reorganizat Biserica Romano Catolică maghiară și a condus Contrareforma în Ungaria Regală. El a înregistrat succese importante în convingerea maghiarilor să se reconvertească, exluzând forța sau intimidarea din acest proces
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
la suprafață și modificări pe plan religios: Vântul reformei a bătut cu intensitate și-n afara granițelor Germaniei: Wittenberg a fost urmat de orașele Zürich, Geneva și de Estul Europei (Transilvania). Orașul fiind înconjurat de așezările sașilor (Bistrița, Sighișoara, Mediaș) luteranismul a pătruns foarte repede. Totuși prima parohie evanghelică a fost înființată numai în 1918. Edificiul religios a fost așezat pe colțul străzii Baros Gábor (azi "Horea"), pe Piața Trandafirilor, în vecinătatea Palatului Culturii. Construcția simplă a fost realizată în stil
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
a învins pe rivalul său principal, François Louis, Prinț de Conti, care fusese susținut de Franța, și pe fiul lui Ioan al III-lea, Jakub. Pentru a-și asigura succesul de a deveni rege polonez, August s-a convertit de la luteranism la catolicism. August și-a cumpărat alegerile, sperând să facă ereditar tronul polonez pentru Casa de Wettin și să folosească resursele sale ca Elector de Saxonia de a impune o anumită ordine în haotica Comunitate polono-lituaniană. Cu toate acestea, el
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
luterani. Astfel de tentative de interdicții (prost aplicate) au continuat până în 1543. Fiul lui Sigismund, Sigismund al II-lea August, un monarh cu atitudine mult mai tolerantă, a garantat libertatea practicii religioase luterane în toată Prusia Regală din 1559. În afară de luteranism, care în cadrul Coroanei poloneze a găsit în cele din urmă importanță în principalele orașe din Prusia Regală și în vestul Poloniei Mari a învățăturilor anabaptiștilor persecutați și unitarieni, au fost împlinite cel puțin în rândul șleahtei. În Prusia Regală, 41
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
fost luate în considerare ca fiind luterane, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, dar acest procent a continuat să crească. În conformitate cu Kasper Cichocki, care a scris în secolul al XVII-lea, mai rămăseseră doar resturi de catolicism. Luteranismul a fost puternic dominat în Prusia Regală de-a lungul secolului al XVII-lea, cu excepția Varminei. În jurul anului 1570, erau cel puțin 700 de congregații protestante din Polonia și Lituania, peste 420 au fost reformate și peste 140 erau luterane
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
acordul a căzut după ce Francisc I a fost învins de Carol Quintul în Bătălia de la Pavia (1525). Războaiele poloneze împotriva Cavalerilor Teutoni s-au încheiat în 1525, când Albert, Ducele de Prusia și nepotul lui Sigismund, s-a convertit la luteranism, securizând Ordinul și aducând omagiu lui Sigismund. Încă de la începutul domniei sale, Sigismund a intrat în coliziune cu nobilii țării, care începuseră deja limitarea familiilor mari. Cauza de animozitate a nobilimii era cea de-a doua căsătorie a regelui făcută în
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
speculații cu privire la politica lui Grünewald, unii oameni asociindu-l cu Reforma sau cu sprijinul pentru clasele de jos. E posibil să îl fi părăsit pe arhiepiscopul de Mainz, din cauza simpatiilor fie cu al doilea război al țăranilor germani, fie cu luteranismul (la moartea sa au existat câteva pamflete și lucrări luterane). Numai lucrările religioase sunt incluse în ceea ce a mai rămas din opera sa, cea mai cunoscută fiind altarul din Isenheim, finalizat în 1515, acum aflându-se în Muzeul Unterlinden din
Matthias Grünewald () [Corola-website/Science/334988_a_336317]
-
au fost finalizate în anul 1477, iar catedrala a fost terminată în anul 1520, când au fost instalate crucile în vârful turnurilor. În anul 1517, Martin Luther inițiază Reforma Protestantă, în urma căreia multe biserici mici romano-catolice din Magdeburg trec la luteranism, mai ales după ce Luther va vizita orașul în anul 1524. Lipsa de popularitate a arhiepiscopului Albert de Mainz și menținerea scaunului arhiepiscopal vacant după moartea sa din 1545, au dus la secularizarea arhiepiscopiei și trecerea catedralei la luteranism. Prima slujbă
Catedrala Evanghelică din Magdeburg () [Corola-website/Science/334030_a_335359]
-
trec la luteranism, mai ales după ce Luther va vizita orașul în anul 1524. Lipsa de popularitate a arhiepiscopului Albert de Mainz și menținerea scaunului arhiepiscopal vacant după moartea sa din 1545, au dus la secularizarea arhiepiscopiei și trecerea catedralei la luteranism. Prima slujbă evanghelică-luterană a avut loc în prima duminică de advent a anului 1547. În anul 1631, catedrala a fost folosită ca loc de refugiu pentru cetățeni în timpul Războiului de Treizeci de Ani (1618-1648), iar în anul 1806, trupele franceze
Catedrala Evanghelică din Magdeburg () [Corola-website/Science/334030_a_335359]
-
Suedia. În anul 1527, regele Gustav I Vasa ordonă despărțirea de Biserica Romei și ruperea legăturilor cu papalitatea, fiind influențat în această decizie de frații Olaus și Laurentius Petri, doi discipoli ai lui Luther. Astfel, Suedia renunță la catolicism în favoarea luteranismului, primul arhiepiscop luteran fiind chiar Laurentius Petri. Arhiepiscopul de Uppsala deține titlul de primat al Suediei sau conducător al Bisericii suedeze, una dintre cele mai mari comunități protestante luterane din lume. În prezent, actualul arhiepiscop este o femeie, Antje Jackelén
Arhidieceza de Uppsala () [Corola-website/Science/334484_a_335813]
-
în 1152 Arhiepiscopia de Nidaros pentru Norvegia și în 1164 Arhiepiscopia de Uppsala pentru Suedia, în timp ce Danemarca a rămas cu Arhiepiscopia de Lund. În urmă Reformei Protestante din secolul al XVI-lea, Danemarca a rupt cu legăturile Biserică Romano-Catolică adoptând luteranismul în anul 1536. Drept consecință, arhiepiscopia a fost retrogradata la nivelul unei simple episcopii. În anul 1658 orașul Lund împreună cu teritoriul său episcopal a intrat sub administrația Suediei, unde a rămas până în prezent că sufragană a Arhiepiscopiei de Uppsala. Actualul
Dieceza de Lund () [Corola-website/Science/334487_a_335816]
-
cu ocupația sovietică în 1940”. El afirmă în continuare că „lanțul tradițiilor religioase a fost rupt în cele mai multe familii”, ca urmare a politicii sovietice de propagare a ateismului de stat. Între recensămintele din 2001 și 2011, cultul ortodox a depășit luteranismul și a devenit cea mai mare confesiune creștină din țară, punând capăt celor câteva secole de predominanță protestantă în cadrul populației creștine a țării. Cu toate acestea, luteranismul rămâne încă cel mai popular grup religios în rândul etnicilor estonieni, în timp ce Ortodoxia
Religia în Estonia () [Corola-website/Science/335808_a_337137]
-
ateismului de stat. Între recensămintele din 2001 și 2011, cultul ortodox a depășit luteranismul și a devenit cea mai mare confesiune creștină din țară, punând capăt celor câteva secole de predominanță protestantă în cadrul populației creștine a țării. Cu toate acestea, luteranismul rămâne încă cel mai popular grup religios în rândul etnicilor estonieni, în timp ce Ortodoxia este practicată în principal de membrii minorității etnice ruse. Creștinismul a fost adus în Estonia în secolul al XIII-lea de către cavalerii teutoni, iar în timpul Reformei Protestante
Religia în Estonia () [Corola-website/Science/335808_a_337137]
-
la Reforma protestantă. La 1 noiembrie 1539, el a primit Împărtășania sub ambele tipuri în biserica Sf. Nicolae, un act care a indicat un anumit grad de simpatie cu noile idei religioase. Totuși, Joachim nu a adoptat în mod explicit luteranismul până în 1555, astfel încât să nu forțeze o confruntare deschisă cu aliatul său, împărat roman Carol al V-lea. La începutul anului 1539, la dieta imperială a prinților din Sfântul Imperiu Roman, luteranul Philipp Melanchthon a dezvăluit prinților adunați (printre care
Joachim al II-lea Hector, Elector de Brandenburg () [Corola-website/Science/334562_a_335891]
-
abația franciscană. Acest fapt s-a menținut până în ajunul Reformei protestante din secolul al XVI-lea, când accesul în catedrală a fost permis și laicilor. În timpul Reformei Suedia a rupt legăturile cu Roma și cu papalitatea în anul 1527, adoptând luteranismul. Prima slujbă evanghelică-luterană din catedrala din Uppsala a avut loc în anul 1530. Multe dintre vechile fresce au fost văruite, iar unele statui au fost distruse. Între anii 1885-1893 au avut loc mai multe lucrări de restaurare sub conducerea arhitectului
Catedrala din Uppsala () [Corola-website/Science/332068_a_333397]
-
și alte lucrări de restaurare precum cele din anul 1970. Interiorul este specific catedralelor gotice medievale, prezentând vitrali și rozete. Printre cele mai notabile personalități înmormântate în catedrală se numără regele Gustav I al Suediei, în timpul căruia Suedia a adoptat luteranismul și Laurentius Petri, primul arhiepiscop luteran. Unul dintre cele mai importante evenimente ce a avut loc în catedrală este slujba ecumenică din anul 1989 la care au participat Papa Ioan Paul al II-lea și arhiepiscopul Bertil Werkström.
Catedrala din Uppsala () [Corola-website/Science/332068_a_333397]
-
Luther din anul 1517. Reforma a cauzat grave probleme și tulburări politice și religioase în cadrul arhiepiscopiei, în cele din urmă în ciuda rezistenței unor ierarhi de a stopa protestantismul, dieceza este secularizată, iar consiliul bisericesc și marea majoritate a enoriașilor adoptă luteranismul în anul 1567. Catolicii din fosta dieceză sunt trecuți sub autoritatea Arhiepiscopiei de Köln până în 1670, apoi sub cea a Vicariatului Apostolic al Misiunilor din Nord. În anul 1821, zona este trecută sub juricdicția Arhiepiscopiei de Paderborn, iar apoi în
Dieceza de Magdeburg () [Corola-website/Science/333937_a_335266]
-
polonez la acea vreme). Oficial a devenit Duce al Prusiei în 1618 deși el a servit ca regent în numele Ducelui Albert Frederic, care era bolnav mintal. Una din cele mai semnificative acțiuni ale lui Johann Sigismund a fost conversia de la luteranism la calvinism, după ce mai înainte a egalizat drepturile catolicilor și protestanților în ducatul de Prusia. Probabil el a fost câștigat de calvinism în timpul unei vizite la Heidelberg în 1606, însă abia în 1613 a făcut publică comuniunea potrivit ritului calvinist
Johann Sigismund, Elector de Brandenburg () [Corola-website/Science/334535_a_335864]