191 matches
-
în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții frământați cu expoziții diferite, moderat până la puternic, pe gresie și marne calcaroase, sub făgete de deal. Sunt soluri puternic carbonatice, loto nisipoase până la lutoase. Conținutul de humus variază între 1,80-3,85%. 2.4. Solurile neevoluate. În această clasă, au fost încadrate solurile puțin evoluate, caracterizate printr-un singur orizont A și el de obicei slab format. Din această clasă au fost identificate, în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în arhivele îngălbenite ale școlilor. Cine leo mai scotoci !?... Între colinele vălurite din partea stângă a văii Bârladului sunt bulucite așezări sătești, probabil răsfirate la începuturi, dar aglomerate astăzi în preajma centrului administrativ. Pe după câteva înălțări cutezante de pământ, vălurind între galbenul lutos și negrul de humă, stă așezat într-un cuib cu vedere doar înspre soare, satul Dodești. Pe aici m-a purtat destinul prin anii 1973-1975, când, împreună cu Theodor, am făcut mai întâi o vizitare a locurilor, unde urma să stăm
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
la altul prin scleroții de pe tuberculi și prin cei ce rămân în pământ. În timpul vegetației atacul ciupercii în pământ este ușurat de prezența nematozilor ce produc răni, prin care ciuperca pătrunde în tuberculi. Atacul este mai frecvent în pământurile argiloase (lutoase), uscate și reci, cultivate cu plante sensibile la rizoctonioză. Temperaturile scăzute din prima parte a perioadei de vegetație fac ca plantele să crească încet, ceea ce favorizează infecțiile. Prevenire și combatere. Măsurile preventive cele mai bune sunt asolamentele raționale (cartoful nu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la trepidațiile masei feroviare, lunca mușuroaie de cîrtiță în versanți umbriți, sute de mușuroaie, deconcertant microrelief în desen social, garduri, goluri, ziduri, Mărășești soarele greu a urmat deasupra crucii de pe mausoleu, pe aici nu se trece! cîmpuri, în față mal lutos Siretul, el, peisajul, mă privește, raport irațional, singurul adecvat, pămîntul bate roșu de apus. După Tecuci, în acceleratul București Iași, mai apucăm Măgura Odobești, nor izolat la clipa trecerii în orizont, atîta cer, îi faci înecul tot semnificații, cutreieră seninul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
avea la femei. Pe o coastă de deal cu pămînt cam gălbejit, Dumitru cu nevastă-sa și o fătucă din sat erau la prășit porumb. Pe vale, porumbul era viguros, verde și ajungea aproape de genunchi, dar pe coasta aceea, cam lutoasă, era crescut doar de-o palmă și, pe deasupra, era și tare îngălbenit. Dealul nu urca mult, urma apoi o coborîre lină și scurtă, care dădea direct într-un iaz cu stuf. Acolo, spre seară, începea un uriaș concert de broaște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de trecere se vor stabili de comun acord de către autoritățile competente ale administrației generale și de către autoritățile vamale (de pază frontierei) ale celor două Părți Contractante. Pentru moment se prenumăra că puncte de trecere: drumurile din munți de pe lîngă Copilaș, Lutoasa (Vîrful Popadia) și Stevioara, precum și satul Hriniava. 7. Proprietarul sau conducătorul turmei este obligat a lua toate măsurile necesare pentru că vitele sale să nu fie puse în contact cu vitele indigene în timpul trecerii pe la frontiera, precum și în timpul păscutului. 8. Îndată
PROTOCOL adiţional din 7 decembrie 1929 LA CONVENŢIA ROMÂNO-POLONA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
Anghelus 2. Angyalos 3. Fotos 3. Fotosmartonos 4. Zoltan 4. Etfalvazoltan 19. Hăghig 1. Hăghig 1. Hidveg 20. Ilieni 1. Ilieni 1. Illyefalva 2. Dobolii de Jos 2. Aldoboly 3. Sancraiu 3. Sepsiszentkiraly 21. Lemnia 1. Lemnia 1. Lemheny 2. Lutoasa 2. Csomortan 3. Mereni 3. Kezdialmas 22. Malnaș 1. Micfalau 1. Mikoujfalu 2. Bixad 2. Sepsibukszad 3. Malnaș 3. Malnaș 4. Malnaș-Băi 4. Malnasfurdo 5. Valea Zalanului 5. Zalanpatak 23. Moacșa 1. Moacșa 1. Maksa 2. Dalnic 2. Dalnok 3
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
tău, lumânarea sângelui se zbate să fie, are nevoie de aer Trimite-i acum, cât mai îngăduie clipa, respirația ta ARCA DIES (VIZIUNEA RÂULUI ROȘU) Sub solzii de tablă ai Casei s-a zbătut o reptilă Și o apă roșie, lutoasă s-a scurs din icoane năboind pe sub ușă afară M-am uitat în oglindă și am avut viziunea Râului roșu pe apa lui eram o corabie de vorbe și amintiri ieșind din numele Arcadie ca dintr-o carieră de piatră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Spre Valea Siretului de la vest se orientează doar pâraie scurte, torențiale, mai importante fiind Răcătăul (din mica Depresiune Parincea) și Polocinul. În general (cu excepția parțială a Tutovei), văile sunt strâmte și adânci, cu versanții puternic înclinați, săpate în roci moi (lutoase și argiloase cu intercalații de nisipuri și pietrișuri). Pantele mari și substratul geologic de roci neconsolidate sau slab consolidate, corelate cu acțiunile negative ale omului prin tăierea vechilor păduri (în vederea extinderii pășunilor și terenurilor agricole și vitipomicole), ca și lucrările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
2, specialiștii au identificat pe teritoriul acestei comune următoarele tipuri de material parental (V. Butnaru, 1959): a) - Succesiuni de marne și intercalații subțiri de nisipuri ce constituie substratul cu cea mai mare răspândire în zonă. b) -Depozite loessoide fin nisipo- lutoase uniforme, omogene ca textură,fără stratificații, friabile, se rup în coloane, formând pereți de 2- 8 m. Alcătuiesc un substrat de solificare mai permeabil decât marnele și mai omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile văilor înguste. Acestea au o textură lutoasă și lut-argiloasă. Eroziunea solului Factorii naturali, la care s-a adăugat intervenția omului, au favorizat și întreținut procesele de eroziune a solului în zona studiată. În afară de eroziunea de suprafață și de adâncime, un rol important în perturbarea procesului normal de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
DE SOL ȘI îNSUȘIRILE AGROPRODUCTIVE Pe teritoriul fermei Ezăreni din județul Iași, sub acțiunea complexă a factorilor pedogenici, s-au format următoarele tipuri de sol: cernoziomul cambic tipic și moderat erodat, solul aluvial molic și lăcoviștile salinizate. Cernoziomul cambic tipic, lutos, format pe depozite löessoide și luturi cu următoarea secvență morfologică Am-A/B-Bv-Cca este mijlociu aprovizionat cu humus (3,12 g %) și azot total și slab aprovizionat în fosfor mobil (18,4 mg %). Reacția este slab acidă către neutră (pH
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
soluri pentru năut sunt nisipo-lutoase, calde și bogate în substanțe nutritive. Cernoziomurile sunt solurile cele mai indicate pentru această plantă (BĂLTEANU GH., 1977; ROMAN GH. și colab., 1998). Năutul (Cicer arietinum L.) dă rezultate bune pe soluri fertile, soluri 56 lutoase, bine drenate și aerate. Un drenaj este necesar deoarece și perioadele scurte cu exces de apă reduc creșterea, radăcinile cresc superficial iar tulpinile putrezesc în procent considerabil (OPINGER E.S., HARDMAN L.L., 1990). Năutul se ferește de solurile foarte fertile, unde
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a unui popor”. Semnificația geografică și istorico-geografică a toponimelor face referire la cele două componente ale mediului geografic: componenta naturală și componenta umană. Din punct de vedere al cadrului natural, toponimele exprimă aproape toate elementele acestuia: substratul geologic (Piatra, Nisipitu, Lutoasa etc), resursele subsolului (Păcuri, Slatina, Focul Viu etc), geomorfologia (Măgura, Vârfu, Dâmbu etc), hidrologia (Izvoru, Fântânele, Toplița etc), vegetația (Codrii Vlăsiei, Dumbrava, Stejăretu, Cornul etc), fauna (Dealul Bourului, Zimbroslava etc). Sub aspectul componentei umane, toponimia este la fel de bogată fiind “expresia
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
mai cumplită decât cea de acum, cred că În 1952. Din toamnă, părinții mei fuseseră mutați „disciplinar” din satul natal, unde erau ajutați și consiliați de familie, Într-un alt sat la comunei, un cătun periferic, suit pe niște dealuri lutoase, unde se ajungea pe un drumeag veșnic Înnămolit, un fel de râpă străjuită de gard de cătină. Urcau cu greutate căruțele, dar și oamenii. Școala era plasată În fostele atenanse ale unui conac boieresc, acum dispensar. Erau trei camere ce
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care căra pe bicicletă niște vopsea, s-a oferit să mă conducă un timp, cât aveam drum comun. La capătul acestui traseu începe prima parte a "aventurii”. Mi-a sugerat să urc dealul care se vedea uscat, (pe un drum lutos, pieptiș, devenit după vreo două sute de metri o cărare mâloasă, pe alocuri și cu glod uscat), după care voi ajunge "la țigani”. Credeam că era o zonă numită așa, numai că omul amabil, m-a lămurit că este, de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
alură de sportiv, demnă de dalta sculptorului Miron, cel care a dăruit lumii impresionanta statuie "Discobolul". A luat scara și a proptit-o de zidul din spatele casei, în poziție orizontală. Avea ochii înroșiți de fum și hainele pline de pământ lutos, galben. Doamnă, nu-mi sunteți cu nimic datoare nici dumneavoastră și nici copiii. Socotesc că am făcut exact ceea ce trebuia. În ceea ce privește hornul, fiți liniștită, deoarece în momentul de față nu există riscul unei recidive. Hai, Tiberius. Sărut mâna, doamnă. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
care mi-l imaginez, în plină noapte, ca pe o ședință de spiritism. Trecutul care există este tot atât de străin de noi ca și viitorul care nu există. Oamenii care și-au amestecat fostele vieți cu fostele sentimente, într-un amalgam lutos, rece, pământ rudimentar, pietros, nici ei nu mai există. Nici în amintiri nu-i mai putem vedea; ni-i imaginăm doar, și, desigur, cu totul altfel de cum au fost. * Cineva, un intelectual, ros vădit de alcool, bate sfios la ușă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a defectat un ceasornic, încurcând perfecta geometrie a succesiunii anotimpurilor; parcă vremea merge înapoi și ne trezim cu iarna, sărind peste vară. De la Iași la București și retur, peisajul, văzut din mașina în care mă aflu, este dezolant. Sterpe câmpuri lutoase, înțepenite într-o frigiditate statică, nedând drumul vieții și culorilor comprimate în sămânța încă nerodită... Ici, colo, câte un petec vegetal, verdeață rahitică. Aproape nici un semn al primăverii; doar câțiva toporași pirpirii, răsăriți anapoda, între două pompe de benzină. Trecem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
larga întindere de apă are culoarea cromului și este încrețită ușor de o adiere tăioasă. Acum câteva zile termometrul arăta zero grade, apa era înghețată, dar astăzi, când este mult mai frig, nu mai este gheață. Peisajul, cu dealuri moldovenești, lutoase, este dezolant și neprietenos; abia câteva tufe, pe jumătate uscate. Senzația este de sfârșit de lume, de "pustiu", de "limes", ca în vechile manuale de geografie cu terminologie latină. Dincolo de dealuri, departe, câteva case albastre și niște copaci săraci. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
durerea „de vecii întregi”, chiar sublimate în „frumuseți și prețuri noi” de mânuitorul condeiului, continuă să apese ca o lespede asupra poemului, făcându-l grav, de nu chiar mohorât. De aceea și impresionează zvâcnirea spirituală, creatoare: pentru că o materie grea, lutoasă, e trudnic lăsată în urmă. Nimic din așa ceva în poemul lui D., poate doar o ușoară melancolie ce irizează versurile și atenuează din comicul întâmplărilor. Diferența atât de netă vine poate din faptul că tradiția este, acum, una culturală. Trecutul
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
de a voi să scriu poezie/ într-o lume în care-au biruit cascadorii" - Meditație) se apără - de cînd lumea - prin ironie. Adică prin acea irealizare ușoară, la îndemînă, prin acea alegra, fin-cinică dezicere de sine, care pune în cumpănă lutoasa apăsare a realului. Cele mici dau seama, fără a avea aerul, de cele mari: "acum la început de septembrie/ marea trebuie să fie un semn/ într-o scoică.// O să treacă fluviul printre urechile acului" (Cheile anului). Cîteodată nervura persiflatoare se-ngroasă
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
85B, 85N, 85D, 86G, 87D, 95D, 96C, 97C, 98B, 144, 145A din UP VIII Țîbău a OS Borșa enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, pășunile din zona Râpi - Pop Ivan Tomantec -Sehleanu, Vinderel - Surupata - Petriceaua, Muschet - Groapa Sârbească - Boșotin, Lutoasa - Bucovinca -Pecealu -Tăbaica, Băița - Bardău, Comanu, Preluca Jneapănu Hânchii și Pietrosu Bardău. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentele silvice întocmite în anii 1995 (Ocolul Silvic Ruscova), 1995 (Poienile de sub Munte), 1997 (Vișeu) și 2000 (Borșa), fiind incluse și
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
produc bălegar în stare lichidă, care necesită o capacitate de stocare suplimentară pentru a se încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm și care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei
PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm și care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei este calcar, gresie sau nisip) îngrășămintele organice de diferite tipuri cum ar fi bălegarul animalier
PROGRAM din 26 martie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]