200 matches
-
redusă, depusă la cutia satului. i) Călărașii isprăvnicești, vornicii, fustașii de vartă constituiau o categorie fiscală a căror cotă parte, ce li se cuvenea, era repartizată prin cislă asupra tuturor birnicilor satului. Călărașii erau răspândiți în sate domnești, boierești ori mânăstirești și plăteau o dajdie specială numită dajdie călărășească. Într-o pricină judecată la 3 octombrie 1660 de Ștefan (Lupul) Vv. dintre niște călărași, Flisco, Togoba și Albul, „ce șăd în satul Ivancea (Orheiu) cu alți răzăși ai lor de o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
străjui la graniță, aveau și oamenii din Borilești - Bacău și cei din Dărmănești - Neamț, în schimbul scutirii de biruri, „afară de cisla scrisă în vistierie", în cazul celor de la Borilești (Hașdeu, Arhiva istorică, I, p. 120). Slujitor domnesc în satele domnești sau mânăstirești, după cum curgea proprietatea, domnească, boierească ori mânăstirească, vornicul avea sarcini specifice, ca cele rezultate din hrisovul dat de Gheorghe Ștefan Voievod, Domnul Moldovei la 1556: „Scriem Domnia Mea la vatamanul și la toți sătenii din sat din Arămeni, dându-vă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Borilești - Bacău și cei din Dărmănești - Neamț, în schimbul scutirii de biruri, „afară de cisla scrisă în vistierie", în cazul celor de la Borilești (Hașdeu, Arhiva istorică, I, p. 120). Slujitor domnesc în satele domnești sau mânăstirești, după cum curgea proprietatea, domnească, boierească ori mânăstirească, vornicul avea sarcini specifice, ca cele rezultate din hrisovul dat de Gheorghe Ștefan Voievod, Domnul Moldovei la 1556: „Scriem Domnia Mea la vatamanul și la toți sătenii din sat din Arămeni, dându-vă știre dacă veți vedea Cartea Domniei Mele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fracționat suma anuală împărțind-o la patru, făcând posibilă plata a un sfert din ea, odată la 3 luni. Așezământul lui Constantin Mavrocordat din 12 ianuarie 1742 stabilea numărul zilelor de slujbă datorat de sătenii liberi care ședeau în satele mânăstirești: „a sluji mănăstirii 12 zile pe an ori cu carul cu boi, ori cu palmele, ori cu sapa, după cum îi va porunci egumenul și să dea și dijma locului după obiceiu". Actul dădea egumenilor împuternicire ca, prin vornicii lor, „să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau atenționați globnicii și deșugubinarii Fălciului, urmare a jăluirii episcopului la Domnie, să nu „învăluiască satele Episcopiei cu globele și cu deșugubinele, ci să urmărească numai omorurile". În anul 1627, dintr-un ispisoc al lui M. Barnovschi pentru scutirea țiganilor mânăstirești de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și cu toți boierii cei mari, îi iartă pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
anume, tocmai în scopul garantării posibilităților de viață independentă a Bisericii"20. În ipostaza sa esențială de instituție divino-umană, Biserica este legată nu numai de transcendență, ci și de imanent, fiind nevoită să subziste în veac. De la momentul secularizării averilor mânăstirești, Biserica sărăcise, întreținerea ei revenind statului care oferea suma de 3 lei pe zi pentru hrana călugărilor, în 1927. În adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor, însuși Părintele Patriarh s-a plâns de faptul că statul nu acordă, din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
prin amenințarea statului cu coerciția. Punerea în discuție a proprietății statului asupra stabilimentelor de pedeapsă a stîrnit indignarea unanimă a angajaților de la toate nivelurile ierarhice. Modelele alternative au fost respinse cu vehemență. Numeroase critici au fost aduse penitenciarelor private, penitenciarelor mînăstirești și celor aflate în subordinea primăriilor, consiliilor județene și universităților. În articole numeroase s-a încercat acreditarea ideii că trecerea la un alt regim de proprietate ar genera noi abuzuri, mai greu de stăpînit, noi tensiuni interne și o umilire
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a existat în perioada interbelică este contestat acum pe motivul neprofesionismului lor (deși aceste cadre didactice au predat celor mai mulți dintre angajați). În țările civilizate se experimentează tot mai frecvent găsirea unor alternative la spargerea monopolului statului asupra închisorilor. Succesele penitenciarelor mînăstirești în reducerea recidivei sub pragul de 10% au impulsionat Bisericile catolice și protestante să solicite trecerea în administrarea lor a cît mai multor închisori. În SUA se estimează că în următorii ani între 5 și 10% din arestați își vor
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
credința latinilor, exprimă prin chipul său melancolia nesfârșită a apusului Cetății, a sângelui vechi, amiralul flotei Lukas Notaras pare furios și neîmpăcat cu proclamația citită de cardinalul latin Isidor. Personajele istorice reale prind viață, dar și mulțimile, între care călugării mânăstirești primează prin număr și vehemența refuzului adăugirii din Crezul latin. Ei strigă: "Fără "...și Fiului"!", preferând "turbanul turcilor tiarei pontificale". O figură de prim plan a cărții este Giustiniani, condotier și comandant al mercenarilor genovezi veniți în ajutorul basileului. Se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Denumirea vine de la paleoslavul krasne care înseamnă frumusețe și în adevăr, locul este frumos. Cuzoaia-teren agricol cu o mare suprafață, ușor înclinată spre sud, situat la nord de fostul sat Bobești. Numele probabil vine de la cuvântul cuzoc care înseamnă țigan mânăstiresc, iar cuzoaia însemnând probabil țigancă. De fapt, nu departe se află și locul numit Dealul țiganului și putem considera părerea plauzibilă. Dealul-cot din satul Vatra, situat în partea de sudest a satului. Locuitorilor din această parte a satului li se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Al. I. Cuza, având ca prim ministru pe Mihail Kogălniceanu (vezi Kogălniceanu Mihail), s-a străduit în mod special să realizeze și unirea în fapt a celor două țări, prin reforme care au pus temelia statului modern România: secularizarea averilor mânăstirești, reforma agrară, reforma electorală, legea învățământului, a fost adoptat Codul civil și Codul penal, au fost deschise primele Universități, în 1860 la Iași, care îi poartă numele, și în 1964 la București; a fost reorganizată armata, a fost întemeiată poșta
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
anii ’52-’53. Dumnezeu să-l odihnească! Vizita părintelui Benedict Ghiuș Era în vara lui 1947; Valeriu Gafencu stătea de vorbă cu un preot, în apropierea Bisericuței. Era părintele Benedict Ghiuș. Tânăr atunci, cu ochi limpezi, pătrunzători, de un calm mânăstiresc, duios în vorbirea-i coerentă. Investiga monumentele religioase și istorice din Episcopia Sibiului și starea lor. Adunându-ne și alți frați, părintele ne-a vorbit de la inimă la inimă despre Viața lui Hristos, tradusă de curând de dânsul, „pâine și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
culturali, semna Victor Morariu, iar D. Mameliuc - „Un ceas la George Coșbuc”. Leca Morariu iscălea „Robie” (din carnetul unui român ofițer în armata austriacă), iar V.G. (Vasile Grecu) medalionul „Dionisie cav. de Bejan”. Mai semnau poezie: C. Berariu (La școala mânăstirească), C. Morariu (Mărirea lui Dumnezeu), G. Rotică (Paharul blestemat), iar proză: M.T. Popescu (Înmormântarea Eroului necunoscut), V. Plăvan (Împroprietăririle din Bucovina), traduceri de V. Grecu din Gh. Drosinis. Erau cuprinse date despre circulația financiară a principalelor state, tarifele poștale, telegrafice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
frece mînile cu țărna de pe groapa mortului, altfel îi amorțesc mînile. Dacă lucrează cineva din greu și i se dezvălește mîna, apoi este bine să-și lege la mînă ața cu care Mînăstire Să nu cumperi nimic ce a fost mînăstiresc, că-ți aduci păcat și pagubă în casă. Mîncare Cînd mănînci ceva și-ți cere cineva, să nu-i zici doară „na“ și să nu-i dai, căci de-l minți, atunci îți minți pe cei de-i ai morți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai multe ori, a și fost dărâmată. Chiar și o mânăstire situată la marginea orașului, și anume mânăstirea Pantelimon, clădită la 1750 și refăcută la 1813, a fost distrusă în cursul lunii iulie a lui 1985. Pe locul fostului ansamblu mânăstiresc se va înălța un hotel turistic. Nu este greu de întrevăzut consecințele acestor evenimente. Arhitectura orășenească tradițională din România dispare pe zi ce trece. Ea este însă parte integrantă a patrimoniului cultural european. Dacă actualul ritm al distrugerilor continuă, atunci
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
stăteau la pândă...Tăcerea unor intelectuali dar mai ales întrunirea lor în grupuri organizate nu erau deloc văzute bine, ci supravegheate cu temeinicie. Unii dintre studenți erau în anchete prelungite, parte din ei arestați. Se executase reducerea forțată a vieții mânăstirești, mulți trăitori ai lor îndepărtați, expulzați. Nu se putea ști niciodată care din oamenii țării sunt sau nu în vizorul organelor de stat, a partidului stat, mai ales în cazul celor care frecventau întrunirile și discuțiile literare. Mai ales că
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Arpaș și Cârțișoara până în creasta munților Făgăraș. În urma privilegiilor date acestora în detrimentul lor, românii apreciind smulgerea terenurilor pe care le stăpâneau de multe secole, un act de jaf și de nedreptate, au trecut la acțiuni de prădare sistematică ale domeniilor mânăstirești, de batjocorire și de huiduire a călugărilor, când acștia apăreau în mijlocul lor, neputând trece cu vederea nedreptățile ce li se făcuseră. Dar stăpânirea papistașă este susținută în continuare de regele Ștefan al V lea luând mânăstirea sub scutul său ocrotitor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
teritoriu românii au fost alungați în timpul voievodatului transilvan Benedict (1203 - 1209), imediat după înființarea mânăstirii. Românii băștinași au fost alungați, nu din dreapta Oltului, cum se crede în general, ci de pe posesiunea donată între apa Oltului și munți. În hotărnicia posesiunii mânăstirești sunt amintite puncte de reper caracteristice Țării Oltului. Hotarul mânăstiresc începe la Olt, străbate o pășune, apoi un făget, apoi urcă de-a lungul râului Arpaș în sus până la munți. De aci înaintează spre apus până la izvoarele apei Cârța și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1209), imediat după înființarea mânăstirii. Românii băștinași au fost alungați, nu din dreapta Oltului, cum se crede în general, ci de pe posesiunea donată între apa Oltului și munți. În hotărnicia posesiunii mânăstirești sunt amintite puncte de reper caracteristice Țării Oltului. Hotarul mânăstiresc începe la Olt, străbate o pășune, apoi un făget, apoi urcă de-a lungul râului Arpaș în sus până la munți. De aci înaintează spre apus până la izvoarele apei Cârța și coboară pe cursul acesteia până la Olt. Această donație e un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Schitul Maicilor, Biserica Postăvari, Biserica Spirea Veche, Biserica Izvorul Tămăduirii, Biserica Cotroceni, Hanul Galben, Casa Mirea, Ruinele Curții Arse (demolate în 1984), Spitalul Brâncovenesc, Biserica Pantelimon, Biserica Sfântul Mina, Biserica Sfântul Nicolae Sârbi (demolate în 1985), Biserica Sfântul Nicolae, Complexul Mânăstiresc Văcărești, Sinagoga Sefardică, Biserica Sfânta Paraschiva, Biserica Sfânta Vineri, Biserica Olteni, Biserica Sfântul Spiridon Vechi, Biserica Bradu Stoica, Biserica Sfânta Treime Dudești (demolate în 1987). În acești ani sumbri, vârfurile religioase nu numai că nu au protestat vehement, dar au
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
feudal de organizare. Numeroși negustori și meșteri au intrat în rândul sudiților (persoane aflate sub protectoratul consulatelor, mai ales pentru a fi scutiți de dări), alții erau trecuți în categoria evrei și țigani. Meseriașii țigani, robi pe moșiile boierești sau mânăstirești, în schimbul unei taxe, primiseră dreptul de a se stabili în târguri, unde-și exercitau meșteșugul. Ultima categorie înscrisă în Catagrafia din 1845 este aceea a oamenilor nesupuși dărilor (slujitorii bisericii, privilegiații, bătrânii și nevolnicii, văduvele, cei scutiți cu cărțile ocârmuirii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
actele orășenești ale Brașovului, aduse în București ca să fie salvate, picturile lui Grigorescu și alte tablouri rare din Pinacoteca statului și din Muzeul Kalinderu, juvaerurile Coroanei în valoare de 7 milioane lei aur, variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele mânăstirești din Moldova și Muntenia, prețioasele colecții ale Academiei Române, compuse din numeroase documente originale, 300 de pergamente cu peceți domnești, 25 de volume-manuscripte române și slavone, câteva tablouri în ulei, de mare valoare - printre ele și portretul lui Avram Iancu, făcut
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
valoroasele piese de prin muzee, tablourile lui Grigorescu, Tezaurul de la Pietroasa și depozitul de bijuterii al Muntelui de Pietate. Odoarele mănăstirilor și ale Academiei Române Țin să completez — spune d. Pătrășcanu — lista arătând că au plecat în Rusia mai toate odoarele mânăstirești din Moldova și Muntenia, cele mai prețioase colecții ale Academiei Române, compuse din numeroase originale: 300 de pergamente cu peceți domnești, 25 volume manuscripte române și slavone, câteva tablouri în ulei, de mare valoare - printre ele și portretul lui Avram Iancu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
atîtea și atîtea gînduri, de zbucium, de povești, de revelații, poate. Pe o fantă, pe o aproape imaginară fereastră priveam cerul nopții sau al dimineții. Iar frigul chiliei părea că nu se va încălzi nicicum. Niciodată. M-a răvășit ritualul mînăstiresc și nu știu cît de pregătită am fost ca să trăiesc asta, acum. Am privit zorii. Mi se arătau sfioși. Mi-am dat seama că iubesc luna atît de tare și pentru că retragerea ei face posibilă minunea răsăritului. Am adormit cînd
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
drept ultimul savant al culturii antice, sunt o dovadă a cît de docți puteau fi purtătorii patrafirului cu purpură. În ochii contemporanilor, hispanicul Isidor s-a distins prin statornicia cu care a sprijinit răspîndirea vieții monahale, la elanul închinat obștilor mînăstirești adăugînduse grija de a ridica în Sevilla o bibliotecă ajunsă celebră prin valoarea textelor din rafturile ei. Scrise în ultimele două decenii de viață (615-636), Etimologiile lui Isidor numără 20 de cărți acoperind tocmai domeniul artelor liberale, rezultatul fiind o
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]