KorAP: Find »[drukola/base=mândră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...58 >

1,426 matches

Corola-blog/BlogPost/353051_a_354380

a avut loc la Muzeul de Aviație din București, profesoara Ana-Maria Vizanti, fiica eroului nostru, avea să declare cu lacrimi pe obraz: “Da. Sunt mândră de tatăl meu!” În veci să fiți slăviți, eroi ai aripilor românești! Referință Bibliografică: “SUNT MÂNDRĂ DE TATĂL MEU” / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1375, Anul IV, 06 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului

“SUNT MÂNDRĂ DE TATĂL MEU” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1412598074.html [Corola-blog/BlogPost/353051_a_354380]
Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370

a recitat versurile unui cântec popular de plugărie: Ară badea cu plugu’ / Câtu-i câmpu’ de-a lungu’ / Și ară și samănă / Și din gură cuvântă: / Să te faci, grâule, faci / Ca iarba printre copaci, / Să stai bine la tăiat / Ca mândra la sărutat, / Să stai bine la cosit, / Ca mândruța la iubit. „Îmi amintesc de un cosaș de la noi din sat, căruia i se zicea Dacul; când era vremea fânului, venea la noi câteva zile să ne cosească iarba, și-n

SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
căruia i se zicea Dacul; când era vremea fânului, venea la noi câteva zile să ne cosească iarba, și-n timp ce trăgea din greu la coasă cânta un cântec care suna cam așa: Plânge valea cu suspine / Eu cu mândra n-o duc bine / I-auzi cum răsună valea / Și mândruța-mi ține calea... Eu auzindu-l, l-am întrebat curios: păi cum merge mai departe? - căci aveam doar opt ani!” „Dați bună ziua la toți” Dacă-și amintește nea Mitică

SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
Să mă pui stăvar la cai, / Să mă uit din deal în vale, / Pe care mă sui călare, / Pe șargul cu coama mare, / Pintenog de trei picioare, / Dă, murgule, pasu’ mare / S-ajungem în sat cu soare / C-am o mândră ca o floare / Și ne-așteaptă-n șezătoare. / Pe laița cu florile / Unde stau dorurile / Pe laița cu floricele / Unde-s dorurile mele. Nu-și mai amintește acum toate cântecele de șezătoare, dar cu certitudine își aduce aminte că aceste întruniri erau

SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
câteva versuri dintr-un alt cântec de șezătoare - a continuat nea Mitică: Azi e luni și mâine-i marți / Poimâine-i târg la Galați. Mă dusei și eu la târg, / Să văd boii cum se vând, / Vacile cum se plătesc, / Mândrele cum se iubesc!” “Bucură-te soacră mare!”- obiceiuri de nuntă Lumea satului a fost întotdeauna plină de creativitate și spirit; fiecărei etape din viața unui om, țăranul român autentic a știut să-i cânte sau să-i recite, după obiceiurile

SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880

printr-un prieten care mi-a vorbit despre toate proiectele semnificative pe care le aveți în Transilvania. Te rog să te prezinți și să ne spui despre proiectul tău. Ce te-a determinat să te muți din București înapoi la Mândra, locul unde te-ai născut? Mă numesc Alina și m-am născut dintr-un neam de campioni. Cel puțin așa i-am simțit mereu pe ai mei, de generații și generații. Oameni simpli, care au luptat la poalele Munților Făgărașului

Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
am rătăcit un timp cu folos pe acolo, apoi m-am întors acasă. Vremurile moderne permit să faci ce îți place de oriunde te-ai afla. N-am mai considerat util să stau în Capitală și mi-am creat la Mândra o oază de rezistență, de românism și creștinism, în care să pot trăi după bunul meu plac. Îți recomandăm Am vizitat Alba Iulia, un oraș cu o cetate în formă de stea. Interviu despre capitala spirituală a României 2. Ne

Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
ateliere rămân cu o sămânță de autentic semănată în subconștient. Uneori sămânța asta crește atât de frumos și spectaculos, încât ne uimește fără drept la replică. Și aceasta este cea mai mare recompensă a noastră. 3. Care este ideea din spatele Mândra Chic? Când mă uit la ea văd o lucrare care va lăsa o zestre. Toate aceste tricouri cu modele, culori și mesaje din folclorul din România ne vorbesc, prin fiecare persoană care le poartă. Este un motiv pentru a începe

Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
uit la ea văd o lucrare care va lăsa o zestre. Toate aceste tricouri cu modele, culori și mesaje din folclorul din România ne vorbesc, prin fiecare persoană care le poartă. Este un motiv pentru a începe o conversație semnificativă. Mândra Chic este un atelier sezătoare în cadrul Muzeului de Pânze și Povești din Mândra. E locul în care noi creăm zestre contemporană românească. Locul în care născocim produse unice, speciale, pe care nu le mai face nimeni, nicăieri. Produse absolut reprezentative

Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
tricouri cu modele, culori și mesaje din folclorul din România ne vorbesc, prin fiecare persoană care le poartă. Este un motiv pentru a începe o conversație semnificativă. Mândra Chic este un atelier sezătoare în cadrul Muzeului de Pânze și Povești din Mândra. E locul în care noi creăm zestre contemporană românească. Locul în care născocim produse unice, speciale, pe care nu le mai face nimeni, nicăieri. Produse absolut reprezentative și inspirate de comunitatea noastră. Tricourile unicat cu pânze cusute sau țesute de

Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
mâncăruri vechi, cusute pe pânză. 4. Te rog să ne împărtășești din experiențele pe care le-ai avut cu școlile de vară pe care le-ai organizat în acest an și în anii anteriori. Experiența cu copiii este unică. La Mândra avem de 6 ani încoace Atelierele de Vară din iulie, în cadrul cărora peste 60 de copii din sat primesc de la noi, gratuit, un loc în care se pot juca, crea și inova, primesc timp și atenție, primesc materiale cu care

Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
cusut Ie din România, la care au participat copii din Basarabia și de pe Valea Barcăului. A fost un proiect destul de costisitor din punct de vedere financiar, însă am avut marea bucurie să îl putem susține exclusiv din vânzarea de tricouri Mândra Chic, timp de un an, la Chișinău, în cadrul art salonului molDeco. 5. Cum trebuie să fie, din perspectiva ta, un bun lider pentru România? Unui lider bun trebuie să îi pese, să fie responsabil, puternic și echilibrat. Îți recomandăm În

Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
construiască, nu să dărâme... (valabil și la o prietenie și la un imperiu) Îți mulțumesc, Alina, pentru nețărmurita inspirație a unui excelent leadership. Sper că oamenii din jur se vor putea inspira din ceea ce tu și echipa ta faceți la Mândra.

Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877

slană Da nu face pe nebunul. -Uite, facem o prinsoare Am la stână un măgar Și mai punem și țurcana Iar tu-mi dai un armăsar. -Nu pot, bade Toderica Să mă lepăd de-armăsar Apoi cum mai merg la mândre? Ăsta mâncă numai jar. -Măi... Vasile ține iapa, Eu țin țurca și măgarul, Hai colea să bem pălinca, Da-mi dai, frate, armăsarul. Dup-o dușcă de palincă Vasilică s-a-mbatat... Lasă iapa și-armăsarul La Bădița-n grajd, în sat

LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486045027.html [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616

-l pe pustie pe la noi să nu mai vie. ia-mă-n curcubeul tău și mai fă-mă pui de smeu să fiu drag cui m-a plăcut, fără armă, fără scut și la răsărit de soare să-mi iasă mândra-n cărare și la răsărit de lună, țuc-o, doamne, pe nebună ! că din zori pân’la chindie așa dragă mi-a fost mie... doamne, nu mă adormi, că nănaș ție ti-oi fi, și de-o fi să fie

RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407570513.html [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
m-or năpădi, păsările m-or nunti, teiul se va legăna, floarea își va scutura peste umbrulița mea, frunza-n dungă mi-o cânta: cetioară, dragule, acolo sus înspre cer zboară bunul norocel, te vor păzi mierlele, te vor cânta mândrele, te vor spăla apele, dragele de văduvițe îți vor pune coronițe și-ti vor duce dorul tau tocmai sus la dumnezeu. June 25, 2010 Referință Bibliografică: rugă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09

RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407570513.html [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568

a ales ? Pe mine , bine-nteles. Mama Azi, în drum spre grădiniță Vesel sunt nevoie mare Ziua mamei astăzi este, Pentru ea, facem serbare. Cântecele-am învățat Toată ziua-am fredonat, Să le cânt aș vrea eu bine Să fie mândră de mine. Mamelor Râde soarele-n fereastră Dragi mame de ziua voastră . Florile-și dechid corola Fluturașii încep hora. Zâmbet e și bucurie, Uite chiar și-o ciocârlie, Zburând înspre cerul sfânt Umple aerul de cânt. Ca să ne alunge somnul

POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_pentru_8_martie_poezie_pentru_co_valeria_iacob_tamas_1329642825.html [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
Corola-blog/BlogPost/356195_a_357524

voi scutura la anul m-oi ridica chiar de-oi sta o zi în ram doamne ți-oi zice mulțam chiar de n-oi putea vorbi dorul mi l-oi ostoi. fă-mă măr lângă fereastră lângă prunci lângă nevastă mândrele pe drum de-or trece din mine-or mușca cu sete de m-or pune și în poală iară le-oi băga în boală. singur cum oi fi de-acum așează-mă lângă drum câți or trece i-oi umbri

CÂND O FI CEASUL DE SOMN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_o_fi_ceasul_de_somn.html [Corola-blog/BlogPost/356195_a_357524]
să fiu verde an de an ploaie picură-mi pe ram și mă spală de păcate ce o viață-am strâns în spate. și mă crește doamne-nalt ca să văd și peste gard peste gardul cel de spini să văd mândra din vecini. când la mine s-o uita nu-o ști de ce-o lăcrăma. fă-mă doamne măr de vară unde trece drum de cară fă-mă măr doamne ales numa de mândre cules de pe carul cel de fan

CÂND O FI CEASUL DE SOMN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_o_fi_ceasul_de_somn.html [Corola-blog/BlogPost/356195_a_357524]
gardul cel de spini să văd mândra din vecini. când la mine s-o uita nu-o ști de ce-o lăcrăma. fă-mă doamne măr de vară unde trece drum de cară fă-mă măr doamne ales numa de mândre cules de pe carul cel de fan să mă bage doamne-n sân cum de dragoste-s flămând cu mândrili-oi fi pe-un gând de gândul mi-i împlini n-oi plânge că oi muri nici măcar nu oi simți mândrele să

CÂND O FI CEASUL DE SOMN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_o_fi_ceasul_de_somn.html [Corola-blog/BlogPost/356195_a_357524]
de mândre cules de pe carul cel de fan să mă bage doamne-n sân cum de dragoste-s flămând cu mândrili-oi fi pe-un gând de gândul mi-i împlini n-oi plânge că oi muri nici măcar nu oi simți mândrele să mă jelească la cruce pune-mi fereastră domoli-mi-or patimile de la mândre lacrimile. Referință Bibliografică: când o fi ceasul de somn / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de

CÂND O FI CEASUL DE SOMN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_o_fi_ceasul_de_somn.html [Corola-blog/BlogPost/356195_a_357524]
cum de dragoste-s flămând cu mândrili-oi fi pe-un gând de gândul mi-i împlini n-oi plânge că oi muri nici măcar nu oi simți mândrele să mă jelească la cruce pune-mi fereastră domoli-mi-or patimile de la mândre lacrimile. Referință Bibliografică: când o fi ceasul de somn / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a

CÂND O FI CEASUL DE SOMN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_o_fi_ceasul_de_somn.html [Corola-blog/BlogPost/356195_a_357524]
Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907

Fetele au recitat și interpretat poezii și cântece consacrate, dar și poezii și cântece create de ele. Astfele Grec Silvia a recitat poezia „Multe stele sunt pe cer/ Care toată ziua pier./ Și mai mari și luminoase/ Nu-s ca mândra de frumoase./ Gândești că scrie pe jos/ Cine-i mândra, cine-a fost.” Botiș Andreia a interpretat un fragment dintr-o doină proprie: „Supărare, supărare, grea ești tare/ Lăsate-oi de-a moi în vale/ Și-oi pune-o piatră

ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
și poezii și cântece create de ele. Astfele Grec Silvia a recitat poezia „Multe stele sunt pe cer/ Care toată ziua pier./ Și mai mari și luminoase/ Nu-s ca mândra de frumoase./ Gândești că scrie pe jos/ Cine-i mândra, cine-a fost.” Botiș Andreia a interpretat un fragment dintr-o doină proprie: „Supărare, supărare, grea ești tare/ Lăsate-oi de-a moi în vale/ Și-oi pune-o piatră pe tine,/ Să nu mai superi pe nime.” Anca Dobrican

ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
de centimetri). Ionuț Uivaroși, membru al Ansamblului „Mugurii Codrului” a interpretat cântece populare, printre care și o creație proprie „Codrule, Măria ta”: I „Codrule, Măria ta, Lasă-mă sub umbra ta, Lasă-mă la umbra ta Să mă iubesc cu mândra. II Da' să nu mă spui la nimeni Că-i și mândru lângă mine. Noi acolo vom cânta. Și cu drag ne-om bucura. III Codrule cu frunza deasă, În tine mi-aș face casă, Și-om trăi alăturea Câte

ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]