169 matches
-
stația de autobuz când știu ei că trece pe acolo cineva În speranța că li se va arunca vreo ciozvârtă. Un dulău de stână mai mare a Împărtășit aceeași soartă cu oamenii din sat. Era un dulău ciobănesc de toată mândrețea. Dulăul se născuse Între oi și tot acolo crescuse și a ajuns ce era, mare și colțos gata să se lupte cu dihăniile. Ceilalți din cartier de seama lui Îi purtau respect și teamă. Acolo, În munte, la stână atacase
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
încolo podidea în jurul Boltitei peșteri spornică-n putere O vie-nstrugurită. Și din patru 95 Fîntîni zidite-aproape-n șir și-ntoarse Cu fața osebit, curgea o apă Cu totul limpede;-nverzeau alături Și-ntinse umede livezi cu țelini 100 Și toporași. Privind mîndrețea asta, Și-un zeu putea să stea uimit în față-i înveselindu-și sufletul și ochii. Homer, Odiseea, Cîntul V, 74-100 Predilecția pentru topos nu se limitează doar la Evul Mediu european. Povestea lui Sindbad, o istorie foarte veche din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu capul semeț ca și cum ochii închiși ar fi privit înainte, și i se păru atât de frumos încât sufletul lui limpede se simți tulburat de un simțământ de părere de rău. Doamne, ce fericit trebuie să fie vodă având asemenea mândrețe de coconi... Îl înghioldi cu călcâiele pe Leu și apucară drumul spre Poenarii de Muscel. Au ajuns la Hurezi vineri seara târziu de tot, cu animalele de cărăușie istovite iar ei străbătuți de cârcei în toate mădularele. Pe drum nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îi mai ieși, fa, din cuvânt. Ascultă ce-ți spun eu. La carte zice că femeia trebuie să se supuie bărbatului. Da’ ce știu cărțile. Dacă Antonica era supusă ca la carte, apoi mai aveam noi casă făloasă și așa mândrețe de copii? A răbdat cât a răbdat săraca, da’ când a zis, apoi nu i-am ieșit din cuvânt cât mă vezi tu pe mine de mare. Să-i mai zici vreo două trei la bărbat, să știe că nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mea!.. Și, gândul îl purta cu ani mulți în urmă, când a Gheorghe TESCU 190 adus-o din Tăcuța, de peste deal de Brăițeni, de la părinții ei, aici în pădure -Avea doar 16 ani... Ca Anuca, astăzi! își zise el. Ce mândrețe de fată era Lina! Era cei mai grozavă, din tăti satili dimprejur!.. continuă bătrânul cu fața o lumină. O viață întreagă i-a stat alături și la bine și la greu, așa cum îi este dat omului pe pământ. - Și, într-
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de drept : Nu mor caii când vor...câinii !’’ LUPUL ȘI BURSUCUL Un bursuc ce-avea vizuină Într-un mal nisipos din pădure, Gândi, în mintea-i puțină, Că lupul, cu foamea sa mare, Ar putea odată să-i fure, Vreo mândrețe de pui, Taman dumnealui Bursucului ! Și-apoi are-o privire de hoț, Și prea se crede cu moț ! Bursucul ,,amenințat’’, Și dorind pizmaș să scape, De dușmanul său turbat, La un cot din cea cărare, Harnic a-nceput să sape
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
se desfete cu colinde și petreceri lumești. Roata norocului Badea Vasile se trezise posomorât, cu noaptea-n cap, hăituit de un vâjâit al urechii. „ Pesemne, m-o tras curentul asară, la cazanul popii” își spuse el, înciudat, în timp ce și țesăla mândrețe de boi ungureni. Nevastă-sa, Maria, mulgea vacile, cu mâinele sumese, uitându-se, cu coada ochiului, la tovarășul ei de peste treizeci de ani, amintindu-și, cu năduf, de sforăiturile lui după orele petrecute la cazanul de făcut rachiu al popii
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
familie umilă din cartierul nostru, doi bătrâni (și dacă vreți puteți foarte bine să-i comparați, ca în basme, cu un împărat și o împărăteasă, fiindcă bătrânețea, declinul, e același la cei mari ca și la cei mici), aveau o mândrețe de fată al cărei chip semăna cu luna sau cu soarele. Suferința lor era că, în ciuda frumuseții ei, fata nu se mărita. Bătrânii ei părinți lăcrimau exact ca în basme fiindcă nu puteau să-i reproșeze fetei nimic. Frumoasă, era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lăsat să s-arunce-n puț... Decât degetu la băgat pe gura puțului ș-a fost mort de când lumea. O situație explicită În care omul Încearcă să se opună destinului nefavorabil este aceea relatată În narațiunea Ursita, unde o femeie naște o mândrețe de băiat, să-l sorbi Într-o lingură de argint și nu alta. Oaspetele aude la miezul nopții un fâlfâit de aripi la fereastră. Ursitoarele Îi prezic noului-născut: să trăiască cât tăciunili acesta din sobă; o să aibă mare noroc, dar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a evalua într-o anumită direcție referentul reprezentat de N2 (o bazaconie de lucrare, o otravă de femeie, o catastrofă de summit), fie de un substantiv transparent semantic, rezultat prin derivare cu sufix de la o bază verbală sau adjectivală (o mândrețe de casă, o frumusețe de copil, o acritură de ciorbă, o dulceață de fată, o uscătură de biscuit, o putreziciune de măr, o leșinătură de film, o sărăcie de om). B. Tipul literal: această structură vizează numai referenții animați și
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Decât degetu l-a băgat pe gura puțului ș-a fost mort de când lumea." O situație explicită în care omul încearcă să se opună destinului nefavorabil este aceea relatată în narațiunea Ursita [Păun și Angelescu], unde o femeie naște ,,o mândrețe de băiat, să-l sorbi într-o lingură de argint și nu alta." Oaspetele aude la miezul nopții un fâlfâit de aripi la fereastră. Ursitoarele îi prezic noului-născut: "să trăiască cât tăciunili acesta din sobă"; "o să aibă mare noroc, dar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și datele personajului principal de mult anunțat: „Consilier de colegiu, Pavel Ivanovici Cicikov, moșier, călătorește în interes personal“. Eroul nostru Cicikov face parte din aceeași clasă de oameni mărunți căreia Gogol li se dedică. „În brișcă ședea un domn, nici mândrețe de bărbat, dar nici urât la înfățișare, nici prea gras, dar nici prea slab; nu s-ar fi putut zice că-i bătrân, dar nici că-i prea tânăr“. Apropo de poșlust Suflete moarte are în subtitlu cuvântul „poem“, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sintagmele nominale sunt de mai multe tipuri: partitive (o parte din copii, unii dintre noi), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de cursuri), calificative (prostul de mine) și superlative (mândrețea hotelurilor). Cele două nominale pot avea trăsături diferite de gen și număr. Acordul verbului-predicat cu aceste sintagme binominale variază între acord cu N1 și acord cu N2. În general, acordul cu N2 este declanșat de faptul că acesta este substantivul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sunt mai multe tipuri semantice și sintactice de sintagme binominale: partitive (o parte din copii), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de cursuri), calificative (prostul de mine) și superlative (mândrețea hotelurilor). Destul de eterogene, aceste sintagme au în comun faptul că cele două nominale au un singur referent, N1 având valoare cantitativă sau calificativă și N2 valoare referențială, și faptul că N2 este legat prin prepoziție sau cazual de N1. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu articol definit. N2 poate fi substantiv sau pronume personal, în cazul acuzativ, atribuit de prepoziția de. Poziția N2 poate fi ocupată de pronume doar dacă N1 este adjectiv: (144) a. o bijuterie de automobil, un munte de femeie, o mândrețe de hotel b. deșteptul de tine, bieții de noi, curajoasa de Maria Aceste structuri sunt mult discutate în literatura de specialitate, inclusiv în ceea ce privește posibilitățile de acord 74. În general, se distinge între acordul din interiorul grupului N1 de N2 (acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de băiat al vecinei d. *deșteptul de băiatul vecinei e. canalia asta de politician corupt f. tâmpenia aia de articol de ieri 6. Sintagmele superlative cu genitiv (N1 N2Genitiv) Sintagmele superlative cu genitiv sunt grupuri nominale de tipul fruncea hotelurilor, mândrețea hotelurilor, având structura N1 N2Gen, în care primul nominal exprimă o calificare cu valoare superlativă a uneia dintre entitățile din setul denotat de N2: (155) a. fruncea hotelurilor - "hotelul care este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de tipul fruncea hotelurilor, mândrețea hotelurilor, având structura N1 N2Gen, în care primul nominal exprimă o calificare cu valoare superlativă a uneia dintre entitățile din setul denotat de N2: (155) a. fruncea hotelurilor - "hotelul care este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat de la un adjectiv: (156) o mândrețe de flăcău - "flăcăul care este o mândrețe / foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
hotelurilor - "hotelul care este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat de la un adjectiv: (156) o mândrețe de flăcău - "flăcăul care este o mândrețe / foarte mândru" Diferența dintre (155)b și (156) este că prima sintagmă corespunde unui superlativ relativ (implicând un set de entități în comparație / evaluare), iar a doua, unui superlativ absolut. Construcțiile superlative de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat de la un adjectiv: (156) o mândrețe de flăcău - "flăcăul care este o mândrețe / foarte mândru" Diferența dintre (155)b și (156) este că prima sintagmă corespunde unui superlativ relativ (implicând un set de entități în comparație / evaluare), iar a doua, unui superlativ absolut. Construcțiile superlative de tipul celor din (155) nu sunt foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aparent, centrul grupului, sau cu N2, care e în genitiv, într-o poziție de unde nu ar trebui să controleze acordul, dar care servește la identificarea referentului: (157) a. "Fruncea" hotelurilor din România e bănățean. ("Formula As", 10 martie 2008) b. Mândrețea flăcăilor este vânat de toate fetele. c. Mândrețea hotelurilor de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi. (= "Cel mai mândru dintre hotelurile de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi.") După cum se poate vedea în exemplele de mai sus, acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în genitiv, într-o poziție de unde nu ar trebui să controleze acordul, dar care servește la identificarea referentului: (157) a. "Fruncea" hotelurilor din România e bănățean. ("Formula As", 10 martie 2008) b. Mândrețea flăcăilor este vânat de toate fetele. c. Mândrețea hotelurilor de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi. (= "Cel mai mândru dintre hotelurile de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi.") După cum se poate vedea în exemplele de mai sus, acordul nu se face doar cu unul dintre nominalele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
promis că vom răspunde prezent aceluiași diriginte când va face din nou prezența peste cinci ani. Programul inițial era și pentru ziua următoare cu gând să revedem orașul școlarității noastre și mai ale să revedem locul unde, cândva, fusese o mândrețe de școală ! Târziu, către orele 11 seara, neam despărțit, fiecare mergând spre locul și rostul lui - după ce strânsesem o mare rezervă de bucurii și emoții de neuitat! Cu această ocazie, colegul Stan Mohonea a făcut un set de fotografii individuale
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
jur face realitatea, iarăși ca studenți la peron, pereche sub 25 de ani, umerii ei sînt aplecați din tactică, eu vrednicele semne ale masculinității, barba, țigara, privirea năucă! ținut pe după gît și mîna tot în buzunar, perechea de alături o mîndrețe, tu neras de la muncă, de la rutina de cuplu, ea împlinită în siguranța micii escapade de vagon, apoi galeșă la capul aplecat, cu noi poznașele gesturi spre înșelarea reciprocă, nu cunoaștem scena, vrem să o schimbe! hernia de pudel în lesă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în a coase și a broda acele batiste pe care le va purta călărașul pe haina lui, fiecare dorind ca batista ei să fie cea mai frumoasă, cea mai apreciată de nuntașii care nu se mai satură de privit la mândrețea de feciori ce înobilează în acest fel petrecerea. Dintre feciori, unul, cel mai voinic și cel mai isteț, având obligatoriu calul alb, conduce ceata, el fiind cel care va susține orația colăcelului, la casa miresei. După ce a făcut tocmeala și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ale deplasării trenului cu cei doi - Mița și șeful, până când amicii descoperă că situația nu are nimic scandalos: șeful e fratele Miței („A.: Cum, nene? Apăi daca nu-i era frate bun, se putea?! Cum, adică? Era să las așa mândrețe de femeie... noaptea... cu așa frumusețe de bărbat?... În cupeu de servici!...”). Cerând detalii, Întreținând limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]