732 matches
-
Am mai citit câte ceva despre el. La un moment dat, luând o carte, m-a făcut atent că țin un document istoric în mână. Într-adevăr. Era o carte în care Mircea Eliade îi scrisese câteva pagini, era și el mândru că un roman de-al lui a făcut să se vorbească câteva zile la rând de România în capitală culturală a Europei și a lumii. Era trist. Caută să înțeleagă dacă există legătură de sânge între el și familia lui
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
ce-a încadrat momentul lansării CD-ului „Cântec răsărit din ape” care îmbuchetează paisprezece cântece alese și, într-adevăr, răsărite din ape, dar din ape limpezi și mirifice ce scaldă câmpul și cerul Dobrogei și poartă dorurile, dragostele, jelile pescarilor, mândrilor, mândrulițelor, grindului dintre Dunăre și Marea Neagră. „Firicel de busuioc”, „Murgule, coamă frumoasă”, „Hai, mândro, să doinim iară”, „Mândruliță dobrogeană”, „Inimioară, inimioară”, „Balada lui Zbârlea, pescarul”, „Colo jos sub mal de apă”, „Luai boii să-i înjug”, „Sârba lui Asmanu”, „Ilenuțo
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
și consider că aici e vorba în primul și în primul rând de inimă. Cred că e vorba de inimă și de legitimitate. Noi dăm un semnal că România trebuie să-și recâștige identitatea. Vrem să mai fim încă o dată mândri că suntem români. Și nu putem face asta decât alături de Majestatea Sa Regele Mihai I”. Reprezentanți ai societății civile, în număr de peste o mie de persoane, personalități din toate domeniile vieții românești s-au deplasat în marșul pe parcursul căruia s-
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
capitaliștii sunt mai buni? Nu știu, tu i-ai văzut? Nu. Atunci cum îi judeci, după broșuri? Începea să mă doară capul. Ne certam des. Imperialismul era peste tot în lume și el îmi bătea capul cu fericirea. Eu eram mândru de ceea ce făceam. Acum tot aud de procesul comunismului. O tâmpenie. Păi toți eram comunismul. Numai ăia din închisoare, de la aresturi nu erau comuniști. Pe cine judecați voi, bă, mucoșilor? Că de ce l-au împușcat pe Antonescu. Așa au vrut
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
înalță pe alei. Vântul bate-ncetinel Aducând cu el mister Din al veacurilor cer, De când Domnu’a luat la el Trupuri sfinte și curate, Ucise din răutate. Azi la sfânta rugăciune Lume multă se adună Spre a-i binecuvânta pe ei, Mândrii noștri Brâncoveni. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: LA PALAT DE BRÂNCOVENI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1998, Anul VI, 20 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LA PALAT DE BRÂNCOVENI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368381_a_369710]
-
vărsa în Marea Neagră. Aici poți găsi într-adevăr o oază de liniște dumnezeiască, te poți plimba, poți admira, te poți relaxa, cufunda în rugăciune și în meditație. De la Capelă la magnolie pe partea dinspre mare se întinde Grădina de trandafiri, mândri, divers colorați și catifelați. Înălțimea lor nu prea mare îți permite să admiri marea în toată splendoarea și vastitatea ei. Mirosul lor fin îl îndulcește pe cel sărat al mării. La capătul Grădinii de trandafiri, ajungem în Grădina englezească unde
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Ce va urma o știu prea bine de demult, un zbucium cald și viu și-un tineresc tumult. În dulcele-mprejur mă înfășor cu drag lipsit de-orice obscur pe noul meu meleag Și strig să scol din somn din mândrul său Olimp pe minunatul domn atotputernic Timp. Cât va mai fi de-acum voi licări în clar dorind ca-n nou altcum să fiu și nu să par. Și în mag prefăcut minuni am să v-arăt dând timpul ce-
PRIN ANI C-O VIAŢÃ ÎNDÃRÃT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368017_a_369346]
-
gând nelegiuit Pe călătorii de lege i-am urât Cel ce clevetea vecinul m-a durât Cel nesățios și rău m-a schingiuit Cel ce crește calea fără prihană Cu gând de înger acela îmi slujea În casa mea cel mândru n-are hrană Și cel ce grăiește nedreptăți în hău Chir pe toți păcătoșii îi voi strujea Ca să nimicesc din cetate ce-i rău PSALMUL 101 Rugăciunea și strigarea mea dreaptă La Tine să ajungă în orice zi Pleacă spre
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
grea Pentru ce Doamne lepezi sufletul meu Smerit și mâhnit ia-mă dintre perverși Gândirea Ta prin mine trece mereu PSALMUL 88 Adevărul Tău se va zidi în cer Prin veac mila Ta se va topi în noi Pe cel mândru l-ai smerit într-un zăvoi Judecata dreaptă izvor de mister Ale Tale sunt cerurile toate Al Tău este pământul și lumea sa Mila și dreptatea Tu le vei trasa Mântuirea doar prin Tine se poate Oare voi minți pe
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
Și ochii slujnicii la mâini de stăpâni Ochii noștri către Domnul Dumnezeu Miluiește-ne Doamne Sfinte pe noi Că mult ne-am săturat de defăimare Prea mult am trudit în pofte și nevoi Sufletele ni-s pline de ocară Cei mândri ne-au făcut zilele amare Dă-ne gând să urcăm ultima scară PSALMUL 123 Ce-i viața de n-ar fi fost Domnul cu noi Să spună Israel când s-au ridicat Împotriva noastră oamenii din sat De vii ne-
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
împiedice de el trecătorul, precum îl roagă prorocul pe Dumnezeu să-l izbăvească de unele ca acestea zicând: "Păzește-mă, Doamne, de mâna păcătosului, scoate-mă de la oamenii nedrepți, care au gândit să împiedice pașii mei; ascunsu-mi-au cei mândri cursa și au întins cu funii picioarelor mele; pe cărare pietre de poticneală mi-au pus mie"(Psalm. 139,4-5). Deci, dat fiind că odinioară cei mai puțini îi scandalizau în acest chip pe cei mai mulți fiindcă-i trăgeau spre nepăsare
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
-a curs pe fruntea lor Ca demni copiii să și-i crească. S-au luminat a doua oară Când pruncii astăzi cărturari întorși cu-aleasa lor la țară Au pornit rost de gospodari. Apoi ca florile pe câmpuri Sosit-au mândrii nepotei Atins-a bucuria vârfuri, N-au fost mai fericiți ca ei. Încovoiați acum de ani, Că bătranețile nu iartă Îi vezi mereu, mereu trecând Din pragul casei înspre poartă. Așteapta tot mereu un semn De la copii' de-odinioară Îi
LITURGHIE DE SEARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367275_a_368604]
-
al direcției au avut ei, mărginenii! Ei au știut să rămână spirite libere, neîngenuncheate, oameni ce nu se pleacă și nici nu se gudură. Ce bine le zic din fluieră și ce învârtite și hațegane știu ei juca! Și ce mândri sunt în costumul săliștenesc! Frumusețea lor stă în forța tradiției și-n continuitatea ei. Ce mare păcat ar fi să o pierdem! Cartea despre satul cu dor e ca o cuminecătură, de o onestitate frumoasă, matură. O carte ce-ți
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
tot scos, mă rog, din minți, de Paște și de Dumnezeu. Doar că pe tata, cordial, ca și pe mama, că nu-i bai, L-aș respecta în special! Nu c-ar fi vorba de mălai, Ci pentru cât de mândru-l știu, exagerând, chiar întreit, Când este vorba de-al său fiu care îi seamănă leit Și-ades m-aș duce pe la ei. Chiar azi pe tata l-am văzut (Ai mei copii, de obicei, se-arată doar când să
1 IUNIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350472_a_351801]
-
făcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfânt, și îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei ce se tem de El. El a arătat putere cu brațul Lui; a risipit gândurile, pe care le aveau cei mândri în inima lor. A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, și a înălțat pe cei smeriți. Pe cei flămânzi i-a săturat de bunătăți, și pe cei bogați i-a scos afară cu mâinile goale. A venit
MARIA de RODICA STOICA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349006_a_350335]
-
istoriei numesc astă trăire subistorie. Este mai exactă formula absenței istoriei. Omul religios respinge terenul nisipos al devenirii. El este.” Dacă era întrebat ce meserie are, P.Țuțea răspundea că profesiunea lui este aceea de a fi român. A fost mândru toată viața de naționalismul său, care nu era și un șovinism : cea mai mare minune a lui Dumnezeu- spunea el în clipele de exaltare- a fost așezarea pe pământ a românilor. Nutrea convingerea că, dacă printr-un decret divin i
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
și galeșă mireasă Ne-a fost furată-n zi de post. Și obidită prin străini, Umblat-a tot să fie-un veac; Și tot se luptă printre spini În drumu-i spre cerdac. Gătește-te din nou Tu, obcină frumoasă, În mândru-ți strămoșesc trusou Și vină iar acasă. Ți-om face nuntă cu alai, Cu mare fast și veselie, Că vine vremea iar să stai În vatră, la chindie. În dreapta mamei tu vei sta Și straja fi-vor nașii, Iar sufletu
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
întregirea scumpei patrii, ROMÂNIA... ca poporul să trăiască liber în plai sfânt - moștenit de la înaintașii noștri; dar în același timp vedeam și pe vașnicii luptători, veteranii din al Doilea Război Mondial, pe ale căror „piepturi de aramă" strălucea „Virtutea Militară" - mândri ca stejarii munților, fiind înconjurați de fiii de nădejde, Victor Ponta și Crin Antonescu, care vor duce pe mai departe gloria nepieritoare a acestui brav neam. Știam că Excelența Sa, d-ul Victor Pointa fusese la Târgu Jiu însoțit de ministrul
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
te ridică, Oprește mișelia ce te-aruncat în foc! Ridică-ți fruntea-n zări,tăriile despică, Și-oprește martiriul poporului în loc. Vitejii tăi moșneni și răzăși și dorobanți, Cu sânge au apărat a tale fruntarii. Păstrat-au Tisa,Nistrul și mândrii tăi Carpați, N-au lăsat să intre în glia ta barbarii. La Putna în mormânt și Ștefan se-nspăimântă, De mișelia cu care aleșii te-au vândut. Chiar Mihai Vitezu,cu barda lui cea Sfântă, E îngrozit de faima alesului corupt
ASCULTĂ ŢARA MEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349799_a_351128]
-
Național „Cântecele Oltului”, 2010, dar mai cu seamă, neasemuit de frumoasă în ochii lăsați pradă mirării, ai spectatorilor iubitori de muzică populară, căci Elena-Daniela Cuculici alătură într-o indestructibilă armonie, plăcuta voce muzicală cu superbitatea corporalității unei fete pentru care mândrii de altădată, ca să-i fie miri, i s-ar fi strecurat în suflet precum șoimul în văzduh și razele lunii prin canaturile iatacului prințesei care palpită de dor! E „Frumoasa Oltului”, înaltă, înmlădiată ca floarea soarelui pe raza luminii, merge
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
ales, mai feroce. Îi ajută foarte mult, televizorul, jocurile electronice, internetul și mijloacele clasice deja depășite: pistol, pușcă, tunuri, tancuri, bombe, grenade, pe care copiii învață să le mânuiască încă înainte de a ști bine să le pronunțe numele. Cât de mândri se simt părinții când odraslele lor se joacă „frumos” pe calculator, ucigând! Am întâlnit copii care de la 4-5 ani erau ași la jocul cu moartea pe calculator. Învățaseră toate strategiile, toate manevrele, toate tertipurile adversarului și aveau o satisfacție nemaipomenită
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344485_a_345814]
-
Atunci când îndrăznesc să ne întindă mâna Plecându-se firavi precum la soare luna, Postură de timidă umbră și umilă... Abia dacă bătrâni, în cârje, orbi, bolnavi Ne îndurăm să le dăm locul în tramvai, Să-i trecem strada și ce mândri suntem, vai, De fapta noastră guliverică, ce gravi! Abia dacă la ușă de biserică și-n piață Puțin le-ntindem din al nostru prea puțin Celor cu-adevărat flămânzi care devin Pensionarii-cerșetori după o viață. Abia dacă-i vedem pe
OAMENI MARI ŞI OAMENI MICI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344576_a_345905]
-
cu iarbă mare, iasomie și pelin spre a fi cel mai chipeș cocon în costumul național sau în costumul nou de tergal, cu cravată și batistă albă în buzunarul de la piept al hainei. Trebuia să fiu destul de onorat și de mândru fiindcă apele Nistrului sfânt se revărsau în venele tuturor Strămoșilor mei de atâtea milenii. De sărbătoarea Paștelor, la noi în comună, o comună veche atestată de peste șase-șapte secole, toți locuitorii se împodobeau cu ce aveau mai curat și mai frumos
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
suflet din umbra bătrânilor stejari ai Runcului frământat de copitele calului voievodului Ștefan, cu veacuri în urmă. Dacă e așa, mă leagă de Sofia Rotaru un apropiat grad de rudenie și, tot dacă e așa, aceasta mă face nemăsuramil de mândru! Am căutat-o, neaflând până acum decât de la Fuego vești dinspre frații ei, locuitori și azi în satul natal din Ucraina. Am încercat să dau de vreo urmă prin Anastasia Lazariuc, domnii Valentin Bătârnac și Anatol Chiriac, darn u am
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
ca o virtute serafică. Însuși cuvântul << mundus >> înseamna la început eleganța și puritatea lumii pelasgo-thrace. De aici descende permanența miresmelor înflorite a numelor sublime: DOR - DRAG - DRAGALINA - DRAGOBETE - DRAGOMIR - DRAGOMIRNA - DRAGOSLAVELE - DRĂGAN - DRĂGUȚ - DUMNEZEU... (în Ardeal se folosește expresiile: Drăguțul, Mândrul, Slăvitul - ca atribute ale lui Dumnezeu). Tradiția este curajul care imprimă în culori și în cânt rațiunea de a fi. De Tradiție suntem legați prin lumină și de lumină prin Adevăr. OMUL în esența sa poate fi schimbat doar prin
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]