134 matches
-
Astă vară n-a fost vară ▪ Josef Haslinger, Balul Operei ▪ Jean Giraudoux, Bella ▪ Lucian Merișca, Deratizare ▪ Cătălin Mihuleac, Dispariția orașului Iași ▪ Dan Stoica, Fontana di Trevi ▪ Gyorgy Mehes, Gina ▪ Ion Gheție, Încotro? ▪ Leonard Barras, Iubire în bătaia vîntului ▪ Irina Andone, Mângâios ▪ Petru Aruștei, Moarte și renaștere. Supraviețuire ▪ Tania Lovinescu, My name is Alzheimer ▪ Procopie Clonțea, Roze, crini, metafore ▪ Felix Caroly, Sertarul cu iluzii ▪ Magda Ursache, Strigă acum... ▪ Paul Miron, Târgul șaradelor ▪ P.C. Jersild, Vânătoarea de porci ▪ Anton Marin, Eu, gândacul ▪ Ana
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
numele Voinic chipeș călare IV , colinda oferă un neașteptat spectacol de miracole: „Sus pre apa Jiului,/ Domn din cer!/ Vin coconi de-ai Diiului/ Și de-ai Diamantului,/ Dar nainte cine-mi vine?/ Vine...(cutare), Făt-Frumos,/ P-un cal negru mângâios,/ Vine, calul tot jucând,/ Tot jucând și nechezând,/ La părinți tot mulțămind,/ Ce bun cal de-ncălicat,/ Bune haine de-mbrăcat./ Calcă calu-n câmpu roșu,/ Câmpu roșu și-nverzește,/ Voinici cai că-mi priponește;/ Calcă calu-n văi adânci,/ Văi adânci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tânără și azi, după doi copii, am văzut-o sărutând, aproa pe amoroasă, mâinile lui taică-său, cochet și frumușel la 58 de ani ai săi, ca unui amant. Mitzura Arghezi se gângurește toată ziua cu taică-său, cu diminutive mângâioase născocite de ei Înde ei, cum i-am auzit adesea șopotind, ca doi tandri logodiți, la telefonul casei mele. Nu este tatăl lor, este „tăticul“ lor. Existența apoi a acelor souteneurs sau maquereaux, sau simpli „pești“ pe românește, de pe lângă prostituatele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
strop de nostalgie. Vederea copacului nu mă apasă și nu mă face să mă simt ușurată. El doar stă înfipt acolo, având izul timpului. În preajma lui, în cap îmi scrâșnește ceva - pe jumătate zahăr, pe jumătate nisip. Cuvântul „caise“ e mângâios în germană, „Aprikosen“ sună a „liebkosen“ (a dezmierda). Așa că până la urmă tot am pus pe hârtie un colaj de cuvinte cu textul: pisicile din parcare se preling pe câte cinci-șase lăbuțe foșnind fiecare pe trepte ca tecile de acacii acasă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
în camera cu cioburi și cărți scăldate în cafea neagră. Aveam impresia că era bântuită de duhuri. Și astăzi privesc masca africană cu puțin respect amestecat cu teamă. Când șterg praful, pe ea o șterg prima, cu gesturi delicate, aproape mângâioase. Într-adevăr, după felul în care cade lumina, masca pare să și schimbe expresia. R.P. Ce înseamnă să ai scris în tine destinul unei ectoplasme? Am citit formula aceasta când v-ați referit la cariera dumneavoastră de traducătoare. A.R.
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de la Mircești pe care zăpezile o apasă cu albele lor blănuri, se dedă kiefului său hibernal la gura sobei (succedaneu de soare) și creează astfel la noi poezia intimității: Perdelele-s lăsate și lampele aprinse; În sobă arde focul, tovarăș mângâios, Și cadrele aurite ce de păreți sunt prinse Sub palida lumină apar misterios. Afară plouă, ninge; afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit... Așa-n singurătate, pe când afară ninge, Gândirea mea se primblă pe mândri curcubei Pîn' ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a trecutului, pentru a ajunge, salvator, la „descoperirea de sine”. Purtată de amintiri, eroina redescoperă un „păienjeniș de aur”, traversat în surdină de ecouri lirice: satul copilăriei, chipurile dragi ale celor care au fost, propria-i dramă atunci când sosise „zefirul mângâios” al iubirii. Întâlnirea cu Sorin, acel așteptat „om bun”, va fi - după sfâșierea iluziilor - o căsătorie în absență. Rătăcitor, dezorientat, cu porniri narcisiste, vânând himere, incapabil de a se fixa, soțul este „un suflet sărac”. Căminul va fi bântuit de
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
Tecuci", unul în casa „în formă de vilă modernă", străjuită de „perdeaua plopilor drepți și înalți, unde Doamna Amelia Papadopol-Calimach, fiica Plitosoaiei și stăpâna casei făcea primirile, casă în care „lumea invitată asculta muzică, tineretul dansa", iar alții „ascultau clavirul mângâios al gazdei", explică ce a fost cu cumplita dramă familială. Cumplita dramă familială, de care pomenește Lascarov- Moldovanu, se poate ușor desprinde din buletinele de morți ale arhivei protoeriei: Amelia Papdopol-Calimach, de vârstă 48 ani, căsătorită, moartă de viciu de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
duc aminte Pomenind numele tău, Se-nchina precum se-nchină Un creștin la Dumnezeu. Îmi spunea că în altarul Patriei nu-i alt odor Mai de preț decât drapelul Unui neam biruitor. "Pânza ta, zicea bătrânul Cu glas blând și mângâios E cinstită ca și giulgiul Sfânt al Domnului Hristos. Și apoi, în țesătură De mătase s-a-ntrupat Cerul zilelor de vară Limpede și nepătat. Spicu-mbelșugat al holdei Ce se leagănă de vânt Sângele ce-a curs spre slava Strămoșescului pământ." Avusese
Oșteanul și drapelul. In: Curierul „Ginta latină” by Tamara Bânzar () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2320]