259 matches
-
modernism. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. civ. rom., I-III; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 5-10, passim; Călinescu, Ist. lit. (1941), 715-724, Ist. lit. (1982), 799-808; Ileana Vrancea, E. Lovinescu, critic literar, București, 1965, 37-98; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, ed. 2, București, 1996, 101-126; Z. Ornea, Studii și cercetări, București, 1972, 44-113; Florin Mihăilescu, E. Lovinescu și antinomiile criticii, București, 1972, 117-221; Micu, Modernismul, I-II, passim. F. M.
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
forțelor politice existente”, „un mijloc de înțelegere, prietenie și frățietate al tuturor locuitorilor din Banat” (Expunere de motive). Poezie publică Anghel Dumbrăveanu și Ioan Cartan, în timp ce proză semnează I. D. Teodorescu, iar Cornel Ungureanu colaborează cu articolul V. Voiculescu sau Misticul mântuit. Se mai includ în sumar fragmente din Jurnalul filosofic al lui Constantin Noica, un articol al lui Aleksandr Soljenițân (Să nu trăim prin minciună), materiale cu caracter politic și religios, interviuri, știri, caricaturi. Alți colaboratori: Mircea Ciceu, Maria Marinescu, A
SPERANŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289821_a_291150]
-
o poate părăsi oricând și oricum. În plan psiho-moral Însă, tragicul nu este numai suferință. El este În mod paradoxal, În raport cu mântuirea, și un act de catharsis. Este o purificare, prin reîntoarcerea la starea originară de nevinovăție. Deși vinovat, cel mântuit devine erou. El capătă un nou statut de exemplaritate În raport cu semenii săi, pentru că a Înfruntat destinul. Psihologia Morală caută să Înțeleagă și să ajute persoana aflată În suferință. Salvarea nu este numai o reparație morală, ci și un act psihoterapeutic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ani de la apariția „Convorbirilor literare”, LL, 1968, 16; Mircea Anghelescu, Viața mea e un roman, LCF, 1991, 44; Z. Ornea, Memoriile lui Tzigara-Samurcaș, RL, 1992, 10; C. D. Zeletin, Respiro în amonte, București, 1995, 220-233; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1996, 683; Alice Voinescu, Jurnal, București, 1997, 863; Z. Ornea, Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș, RL, 2000, 3. S. D.
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
încercare de restaurare a spiritului. Suprimarea păcatului anulează angoasa și o înlocuiește cu starea de extaz, de beatitudine. Providența, mântuirea, grația, sunt legate de păcat. Adam, omul primordial, „cade”, dar în locul lui, din el, „se naște” un nou Adam, cel mântuit. Existența, în felul acesta, se revelează ca fiind rezultatul unor înlănțuiri de contraste. Suntem conștienți de noi și de viața noastră prin angoasă, susține K. Jaspers, referindu-se în mod expres la „ situațiile-limită”. Raportul dintre păcat și angoasă, atât în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Brădățeanu, Comedia, 332-340; Georgeta Horodincă, Structuri libere, București, 1970, 29-40; Paleologu, Spiritul, 109-145; Zaciu, Glose, 146-164; Mihail Ilovici, Tinerețea lui Camil Petrescu, București, 1971; George, Semne, 93-193; Martin, Poeți, II, 25-32; Oprea, 5 prozatori, 155-199; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971, 102, 433-437, passim; Stănescu, Cronici, 19-23; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1972, 142-157; Ciobanu, Panoramic, 413-426; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 437-478; Doinaș, Poezie, 84-86; Muthu, Orientări, 68-71; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 231-252; Paleologu, Bunul
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1965; Negoițescu, Scriitori, 244-249; Scrisori - Ibrăileanu, I, 29-116, III, 167-168; Sevastos, Amintiri, 340-343; Zaciu, Masca, 198-219; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 83-122; Zaciu, Glose, 98-99, 133-139; Mincu, Critice, II, 141-162; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971, 377-378, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 395-418; Leon, Umbre, II, 162-166; Protopopescu, Volumul, 49-57; Rotaru, O ist., II, 639-650; Ciopraga, Personalitatea, 200-205; Constantin Ciopraga, Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1973; Tudor, Pretexte, 7-65; Silvian Iosifescu, Proză și luciditate, București, 1974
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Grigorie de Nyssa, s. 234). Viziunea angelică a parcursului ascensional reverberează, măcar în parte, învățătura unui Dionisie Areopagitul. Ne vom reaminti aici că universul autorului bizantin prezintă rosturile îngerului în simfonia nesfârșit de bogată a întregii ierarhii cerești - „o comunitate mântuită și mijlocind mântuire”1. Ierarhiile sunt ferestre deschise luminii care arată întreaga creație drept „icoană a frumuseții tearhice”2. Prin rolul său purificator, îngerul slujește omului în cunoașterea celor dumnezeiești. Îngerii au dat învățătură „Părinților vestiți dinainte de lege și după
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Domnului sub acoperișul casei lui Zaheu este o adevărată răscumpărare. Hristos nu este doar „apostolul săracilor”, ci al tuturor celor aflați în derută. Bogații, care în alte pasaje biblice rămân să contemple descurajați „urechile acului”, pot fi, iată, răscumpărați. Bogații mântuiți sunt gata să-și pună conștiința și avuția în criză. Înainte de a-L întâlni pe Iisus, ceea ce nu-i dădea pace lui Zaheu era infinita aritmetică a banilor mărunți. În loc să privegheze, inima sa suferea tortura insomniilor. Meseria îi cerea să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și epistemologice analitice la ortodoxismul deja încercat, cu triste rezultate, între cele două războaie mondiale. Ca și în alte părți, asemenea conversiuni, chiar la doctrine laice, au o nuanță agresiv-defensivă, când nu de-a dreptul soteriologică (dar e vorba de mântuiți care nu se mulțumesc cu pacea interioară și spațiul privat, ci se duc în agora pentru a se bate cu pumnul în piept), și dau novicelui iluzia ieșirii glorioase din rând. Această formă de contracultură s-a instituționalizat oarecum după
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
legii e definitivă sau măcar autentică. El servește binele oarecum întâmplător, cu un aer de primejdioasă indiferență. În epoca romanului „dur”, el - nu Marlowe-Mallory - reface biografia și mizele gentlemanului-cambrioleur... Philip Marlowe a fost distribuit, de la bun început, în rolul sarcasticului mântuit. Duritatea lui e, așa cum spuneam, exclusiv una de limbaj. Deși ni se înfățișează drept un macho, e mai degrabă un încasator decât un agresor. Nu are nici talentul de floretist al lui Holmes, nici pumnul greu al lui Sam Spade
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
viziune aparte referitoare la rolul lui Țurcanu, pe care îl vede o victimă amăgită de Nicolschi. De asemenea, dacă este adevărat că s-a căit înainte de executarea sa și și-a asumat vina pentru Pitești, Bordeianu îl consideră ca fiind mântuit. Dintre studenți, Dumitru Bacu îi consideră pe Eugen Țurcanu, Titus Leonida 4, dar și pe Alexandru Bogdanovici principalii responsabili, în timp ce, dintre oficialități, e de părere că ar fi trebuit „ascultați” atât Nicolschi, Dulgheru, Jianu, Teohari Georgescu, Drăghici și Borilă, cât
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
hainele noastre înșine; numai fă-ne să-ți purtăm numele, și ia ocara de peste noi!" 2. În vremea aceea, odrasla Domnului va fi plină de măreție și slavă, și rodul țării va fi plin de strălucire și frumusețe pentru cei mîntuiți ai lui Israel. 3. Și cel rămas în Sion, cel lăsat în Ierusalim, se va numi "sfînt", oricine va fi scris printre cei vii, la Ierusalim. 4. După ce va spăla Domnul murdăriile fiicelor Sionului, și va curăți Ierusalimul de vinovăția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
face o spinare în California? O noapte petrecută lipit de poliesterul avionului mi-ar depăna întreaga poveste pe toate fețele ei. Acasă. Hai acasă. Deci, am zis eu, altă scrântită. Exact ce ne lipsea. Ce-i toată povestea asta cu mântuitul? Ce vrea să însemne mântuit? — Născut din nou. Fundamentalism, moșule, cel mai neșlefuit și proletar dintre toate crezurile americane. Nicodim, Ioan, 3. Dacă un om nu se naște din nou, el nu poate vedea împărăția Domnului. — Hă? — Biblia, moșule. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
O noapte petrecută lipit de poliesterul avionului mi-ar depăna întreaga poveste pe toate fețele ei. Acasă. Hai acasă. Deci, am zis eu, altă scrântită. Exact ce ne lipsea. Ce-i toată povestea asta cu mântuitul? Ce vrea să însemne mântuit? — Născut din nou. Fundamentalism, moșule, cel mai neșlefuit și proletar dintre toate crezurile americane. Nicodim, Ioan, 3. Dacă un om nu se naște din nou, el nu poate vedea împărăția Domnului. — Hă? — Biblia, moșule. A citit-o vreodată? — Da. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nici relația cu Davey. Urăsc să beau în fața lui și să-l văd cum se uită la noi cu o mutră tolerantă, ca și cum el ar fi vreun sfânt care îi urmărește pe păcătoși cu siguranța că el va fi singurul mântuit. Mai mult decât toate astea, îmi displace gândul că s-ar putea să-l judec greșit, pentru că sunt geloasă pe prietenia lui cu Davey. Accept sugestia colegului nostru, fiindcă nu am nici cea mai vagă idee despre cum se organizează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
aveau nume delicate și poetice: „Floarea Neculeasă“ (poezie), „Terra Incognita“ (mi s-a părut, ficțiune), „Ora Leandrului“ (găzduia titluri de tipul Jurnalul unei copile bolnave), „Insula Paștelui“ (mi s-a părut, eseistică variată), „Noua Atlantidă“ (ultima operă publicată era Koenigsbergul Mântuit - Prolegomena la orice metafizică viitoare ce s-ar prezenta ca dublu sistem transcendental și știință a noumenului fenomenal). Pe toate copertele, emblema editurii, un pelican sub un palmier cu motto-ul „eu am ceea ce am dăruit”. Belbo fu evaziv și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
prin experiență, a mecanismului alegerii! Ceea ce presupune întotdeauna martiriu, sacrificiu. Astfel, dacă evoluezi, dacă faci alegerea cea bună, potrivită, chibzuită, ai șanse să scapi. Meriți să scapi, să ieși din impas, să fi salvat, purificat, adulat, venerat, justificat și, poate, mântuit. Dacă nu, nu! Impecabil! Perfect adecvată, minunată și elegantă concepție! Știai că musulmanii își consideră, în Hadith Qudsi, dintr-o perspectivă similară, Zeul lor unic, pe Allah, mai degrabă ca pe o formă pură și abstractă, de fenomenologie estetică, de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Apoi, continuă: " Deus tramist sun angle Cherubin, E seint Michel del Peril de la Mer, Ensembl'od els sent Gabriel i vint. L'anme del cunte portent en pareïs... " Iar Îngerul, de pe locul de unde se află, cu fruntea coborâtă către copilul mântuit, care fusese odată o primejdie mortală pentru omenire, acompaniind litania și panegiricul Bursucului, începe să recite: La ușa sfântului lăcaș, Stă Belphegor, Sephirahul Tentației, Prințul Iluziei, Înșelătorul! Ispitele-i de-i biruiești, Smerește-te. Amară e victoria, prietene Și are
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de noimă domnișoarei Dunbury, lăsând-o apoi pe această neprihănită făptură total nedumerită, scrutându-și conștiința. Acum ajunseseră aproape de Victoria Park și înaintau în ritmul mai ponderat pe care preotul i-l impusese cu hotărâre filozofului. — De exemplu, te consideri mântuit? Ce vrea să însemne asta? replică părintele Bernard. — Întâi răspunde-mi. Nu, bineînțeles că nu. — În tinerețea mea, urmă John Robert, oamenii obișnuiau să-mi pună această întrebare, ca pe un lucru foarte normal. Ba chiar credeam că o înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-și facă adepți; se mulțumeau să supună, să înfricoșeze și, în loc de adepți, să facă victime; n-aveau nici răbdare să-i convertească la religia lor pe cei care nu le semănau și n-aveau nici încredere că oamenii pot fi mântuiți; de aceea preferau să-și impună credința cu ajutorul cobrelor cântecul șerpuitor care făcea cobra să se înalțe ținea loc de predică; nu discutau, dealtfel, nici între ei; poate renunțaseră demult și la cuvinte; poruncile se dovedeau mai limpezi date cu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
exces. E adevărat, dar oare nu bigoții i-au făcut cel mai mare rău lui Dumnezeu? Din păcate, prea multe credințe au purtat în pântecele lor un martir gata să-i măcelărească pe cei care nu vroiau să se lase mântuiți. Dacă l-ar fi urmat pe Savonarola, oamenii ar fi ajuns să vadă în orice naștere un avort și să suspecteze orice profet că duce sub mantie un cuțit, că, isprăvindu-și de murmurat rugăciunea, va pronunța o sentință de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ca, începînd de la 1 ianuariu anul viitor, să-i facă un mic ajutor lui Șerban de 60 franci // pe lună. Acest ajutor se-nțelege că acum e de prisos. Pentru anul acesta, suma prevăzută în buget pentru asemenea scopuri fiind mântuită, n-a putut să-i ajute la moment. Întrebarea principală este dacă puteți să faceți și această cheltuială, cea din urmă după cum vedeți, pentru un fiu nefericit, care desigur au greșit mai mult printr-o înnescută slăbiciune de caracter, căruia
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
21,5) și Ioan (In 12,15), profeția lui Zaharia, în care își găsește expresie tradiția «regelui mesianic»: «Veselește-te mult, fiică a Sionului! Strigă de bucurie, fiică a Ierusalimului! Iată, Regele tău vine la tine: el este drept și mântuit, umil și călare pe un măgar, pe un mânz, puiul unei măgărițe» (Zah 9,9). «Spuneți fiicei Sionului: Iată, regele tău vine la tine blând, așezat pe o măgăriță și pe un mânz, puiul unui animal de povară» (Mt 21
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
lui Dumnezeu. Trebuie spus fără nici un echivoc: „Principiul estetic al evanghelizării este viața noastră fără nici un lucru particular, care totuși devine fascinație și atracție pentru cine este aproape de noi. O viață inspirată de iubire, angajată în iubire, înseamnă o viață mântuită, o viață care va rămâne. Aceasta este frumusețea, acea frumusețe care mântuiește lumea. Calea frumuseții știe că frumusețea se creează prin drumul pascal, așadar prin categorii care scapă și le depășesc cu totul pe cele ale succesului, înțelese ca și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]