1,319 matches
-
România, ci va face numai așa, pe moment, niște «jocuri de lumini». Răbdați-i! Toate veacurile au fost pline de ticăloși. Valoarea desăvârșită a încununării suferinței este dacă ai fost și umilit. Suferința neamului românesc eu o numesc o suferință mântuitoare. Spun: va avea o mare misiune poporul român. Sunt foarte optimist, tocmai pentru faptul că noi trăim de două mii de ani pe cruce. Să știți că urmează Învierea. Învățătura creștină, față de alte religii din lume, este că celelalte vor să
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
egalitatea între crearea bărbatului și a femeii, nu capitolul 2, unde se vorbește despre plăsmuirea Evei din coasta lui Adam (exact, din bucata de carne din dreptul coastelor). În acest sens, koinonia trebuie înțeleasă ca „tovărășie spirituală”, complementaritate în lucrarea mântuitoare a cuplului 20, sens mult mai „tare” decât sensul erotic. Sărutul pe gură, scos în prim-plan și răstălmăcit de toți neognosticizanții tantrici actuali, se înscrie în același context semantic, fiind semnul intimității spirituale între un maestru și un ucenic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de distrugere bine exersate. Blasfematorul persistă în refuzul revelației, al adevărului evident, manifestat sub ochii săi. „Duhul Sfânt” din fragmentele comentate nu trebuie interpretat ca a treia persoană din Treime, deși lucrurile nu pot fi tranșate „matematic”. El este lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu. A blasfemia împotriva Duhului mântuitor înseamnă a refuza propria mântuire, așadar a te exclude singur de la viața veșnică. În acest sens, păcatul împotriva Sfântului Duh e de neiertat, întrucât el blochează dintru început comunicarea cu Dumnezeu, tăind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
revelației, al adevărului evident, manifestat sub ochii săi. „Duhul Sfânt” din fragmentele comentate nu trebuie interpretat ca a treia persoană din Treime, deși lucrurile nu pot fi tranșate „matematic”. El este lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu. A blasfemia împotriva Duhului mântuitor înseamnă a refuza propria mântuire, așadar a te exclude singur de la viața veșnică. În acest sens, păcatul împotriva Sfântului Duh e de neiertat, întrucât el blochează dintru început comunicarea cu Dumnezeu, tăind orice speranță și anulând orice dialog dintre creator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ele nu conțin Revelația în sine, aceasta neputând fi conținută decât de Persoana lui Isus, Dumnezeu-Om. Relativizarea percepției noastre asupra Noului Testament, adică înțelegerea faptului că textele dintr-însul nu au căzut din cer și că ele conțin mesajul mântuitor într-un limbaj omenesc, nu înseamnă altceva decât reafirmarea implicită a transcendenței lui Dumnezeu și nelegitimitatea faptului de a-L reduce pe Fiul lui Dumnezeu la conținutul unei Cărți. Astfel vom înțelege mai just și dezbaterea din jurul canonului Scripturii, precum și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
buzunar îl măcina de-a dreptul. Era descumpănit. Mult mai meditase el la ce era de făcut în continuare. Astfel, judecând cu atenție sporită și întorcând problema pe toate părțile, ajunsese, până la urmă, la o soluție salvatoare, la o soluție mântuitoare, dar, totodată, la o soluție numai de compromis și foarte vremelnică: să-și cumpere drogurile pe datorie. „Trebuie să mă creadă și să-mi vândă pe datorie, doar le sunt un client fidel, cel mai credincios client, pe care-l
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a deschis nouă oamenilor drum ca să ne înălțăm la El, la viața cerească. De aceea, Întruparea Fiului lui Dumnezeu, Care S‐a făcut Om din iubire nesfârșită față de om, este temelia și inima credinței creștine. Această sfântă și mare lucrare mântuitoare a fost și scopul pentru care Dumnezeu a făcut lumea. Ea a fost prezisă de profeții lui Dumnezeu inspirați de Duhul Sfânt, iar apoi a fost văzută și mărturisită de Apostolii lui Hristos (cf. Romani 1, 2), a fost apărată
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
repere iconografice. Astfel, unde altădată se ridicau statuile lui Ferdinand, Brătianu, Pache Protopopescu etc.etc., au început să prindă viață magico-simbolică monumentele impenetrabile și ostentative ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, Groza etc., apostoli, cu toții, ai unei noi mitologii cu aspirații mîntuitoare. Iar cînd comunismul însuși a obosit de moarte, cînd mesianismul său măsurat în cincinale a fost lovit de amnezie și și-a pierdut, una cîte una, toate profețiile fondatoare, amplele mișcări politico-sociale din țările de Est au redescoperit voluptatea conflictelor
Istorie, ficțiune și monumente by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7858_a_9183]
-
-i decît cel mai recent dintr-o serie ilustră)". Un alt exemplu în această direcție ce ni se oferă e cel al lui I.L.Caragiale, căruia "Dumnezeu i-a dat harul rîsului". "Har" căruia Al. Paleologu îi recunoaște un rol mîntuitor, de conservare a lumii date, așa cum am văzut, "pentru buna noastră dispoziție". Pentru acea umoare a armoniei în toate a duhului, pentru veselia, putem adăuga, pe care au vădit-o unii sfinți. Identic săritor se arată autorul Interlocuțiunilor și față de
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
acestui mare praznic al Bisericii Ortodoxe. Conform Bisericii Ortodoxe, acest important eveniment al rusaliilor reprezintă ziua de naștere a Bisericii creștine, întrucât în această zi a luat ființă în chip văzut această instituție divino-umană, întemeiata în chip nevăzut, odată cu jertfă Mântuitorului pe cruce. Rusaliile au devenit, pe lângă Paști, a doua sărbătoare rezervată botezurilor. În ajunul Rusaliilor se țin Moșii de vară sau de Rusalii - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar care sunt și prilej de veselie. Se crede
Rusaliile, Tradiții și obiceiuri. Vezi calendarul zilelor libere la români by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78382_a_79707]
-
cade iubirea/ ca lumina/ alunecă între noi (...) alunecă zăpada/ peste pași/ lumina totală" (cade iubirea...). Dacă impactul morții e inevitabil, după cum și lipsa de sens a socialului, dacă existența și cuvântul aparțin unor lumi separate, autonome, scrisul rămâne totuși interfața mântuitoare: "stau în vânt/ îmi bate-n față/ și prin mine capătă sens" (rana din...) ; "e de presupus că cineva veghează/ altfel aș lua-o razna/ și nu mi-ar rămâne vreme pentru scris - / dar poemele acestea sunt deja afirmația absolută
Imaterialitatea pasiunii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7280_a_8605]
-
și-n ritmul meu să urce sfîșierea ta nubilă,/ ca un ciorchin pe-aracul său în vie,// ca să rodești în arta mea și să-i fii stemă,/ cu ea să urci, cu ea în noapte să recazi,/ fiindu-mi îngerul mântuitor de azi/ și steaua mea peste întunecimi și vreme." (Alfabet nou, III). Să mai îngăduim, nostalgic, miezul unei tendințe pe care teoria a îmbălsămat-o în muzeul cu arte poetice. Greșindu-i, fiindcă unde e trupul care suferă și unde
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
sărutul ca pe o stază de viațămoarte, în care opușii sunt dizolvați. Cât despre femeie, aceasta nu mai e o femeie anume (deși ea rămâne și așa ceva, identitatea ei nu piere), ci o entitate cosmică, luna în apă. Simplă și mântuitoare. Maga și Oliveira, eroii lui Cortazar din Șotron, rătăcesc prin Paris, iar detaliile rătăcirii lor sunt întotdeauna neobișnuite, dar într-un sens lipsit de grandoare și gravitate. Viața este făcută mai degrabă din bucăți minuscule de mozaic spart decât din
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
se resemnifică, devine contemplație și oferă rezoluția maximă a unei lumi abordate brutal, dar înțelese profund. Cu alte cuvinte, opera lui Marin Gherasim descrie un itinerariu vast care conciliază fervorile pecabile ale cărnii cu parfumul ireal și casant al moaștelor mîntuitoare.
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
capcană" și a-l oferi proprietarei „ca pe-o floare". În unele locuri (nu puține) se insinuează un văzduh matein, purtător al unui mister ce preia și totodată transcende „localismul" balcanic prin factura visător-detracată a materiei sale translucide. E adnotată „mîntuitoarea hoinăreală pe străzile reci, sub lună, în aerul ca-n Cîntarea Cîntărilor, înmiresmat cu smirnă și fel de fel de prafuri aromate" a unui grup de noctambuli pe numele lor Haidia, Chibici, Șaraga și Zarandi, dar și figura unui Sforicică
Performanțe stilistice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6247_a_7572]
-
și o explicație verosimilă a celei de-a doua răspântii din evoluția lui: de pe la jumătatea anilor '50, și-a pierdut interesul pentru ceea ce-l pasionase și motivase până atunci - ideologia politică -și a început să caute alte tipuri de răspunsuri mântuitoare la marile întrebări care continuau să-l obsedeze. In prefața unei scrieri din 1955, intitulată Pe urmele dinozaurului, și-a declarat încheiată cariera politico-literară. In următorii doi ani a făcut călătorii inițiatice prin India și Japonia, dar și-a dat
Maniheism la două capete (3) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6252_a_7577]
-
accesul la centrul intim al sufletului. Astfel înțeleasă discreția, ca un nume modest pentru altitudinea spirituală, pictorul își suspendă însă vigilența, își acceptă o neașteptată deschidere, cînd simte ecoul unor tainice chemări, cînd îi apare în preajmă, să-l atingă mîntuitor, orizontul copilăriei. Desigur, nu e vorba despre versantul abolit al unei inocențe exclusive, căci lumina care vine dintr-acolo n-a scăpat de sfîșierile istoriei. Ca în prima capodoperă a lui Tarkovski, filmul unde, imens tandră, copilăria se încarcă de
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
vorace al unei singure femei (Katherine), omul căzut din cer (prăbușit cu avionul) și ars, ajuns pacient muribund. Toți cei din jur se raportează la Almâsy ca la o divinitate rănită, ca la un daimon obsedant: Hana râvnește să fie mântuitoarea lui, mama-substitut în gesturi ritualice de pietà (întrucât pacientul joacă și rolul tatălui-substitut) și adoratoarea lui mistică (pacientul englez este pentru ea un „sfânt deznădăjduit"); David Caravaggio (nicio legătură cu faimosul pictor!) dorește să fie instanța punitivă moral a muribundului
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
care trece nu neapărat ca într-o anticameră a extincției, ci ca într-o nouă etapă a vieții, aptă a stîrni observații, atracții, idei, emoții. O iluzie sau un nou semnal al neființei sfîrșitului? Oricum, lauda i se aduce renăscutei, mîntuitoarei pulsații vitale, într-un loc sinistru: „într-o bună dimineață m-a trezit Hieronimus Bosch din somn / și mi-a poruncit scurt du-te la ei coboară între ei / în infernul din subsolurile Centrului Mondial de Oncologie / în buncărele pavate
O carte tulburătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6185_a_7510]
-
prin cântări și sărbători patriotice și că pentru noi, românii, nimic nu este mai de folos decât să ne iubim, și să ne cultivăm, și să ne cântăm limba noastră cea strămoșească, care a fost, este și va fi pururea mântuitoarea noastră”1. Această dragoste și prețuire pentru „limba noastră strămoșească” explică bogata și rodnica activitate a lui Timotei Cipariu în cadrul Astrei. În opera de întemeiere a „Asociațiunii transilvane pentru literatura, limba și cultura poporului român”, inaugurată la 4 noiembrie 1861
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
Calitatea domină asupra cantității. A citi enorm, bulimic e o activitate mai curînd mecanică decît spirituală, o evadare din sine ratată întrucît nu duce la compensatoria descindere mirabilă a imaginii auctoriale în ființa cititorului. Imagine care naște simțămîntul unei consubstanțieri mîntuitoare (nota de redempțiune apare în cuprinsul unui asemenea proces). „Cine citește prea mult, nu reține nimic. Alege-ți omul preferat. Recitește-i scrierile, recitește-l pentru a-l asimila, a-l digera. A înțelege înseamnă a egala. A fi egalul
Meditație asupra lecturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5216_a_6541]
-
s-a dat! Atunci dac-a mea frunte galbenă, obosită, Dacă a mea privire s-o-ntoarce spre mormânt, Dac-a vieții-mi triste făclie osândită S-o-ntuneca, s-ar stinge de-al patimilor vânt, Pe aripile morții celei mântuitoare, Voi părăsi locașul unde-am nădăjduit; Voi lăsa fericirea aceluia ce-o are, Și a mea pomenire acelor ce-am iubit.
Ce așteptați de la anul 2012? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4962_a_6287]
-
s-o cureți desființînd-o. În schimb, parcurs cu dispoziția așezată a cititorului care caută motive de lucidă documentare, autorul din Röcken te indispune. Și la mijloc nu e atît nesuferita emfază cu care vorbește de sine ca de un zeu mîntuitor, acea dizgrațioasă vanitate de a-și ridica un soclu de profet irepetabil, ci incredibila fugă de idei: morbida înclinație de a divaga, înclinație din cauza căreia, citit cu atenție, impresia pe care o lasă e de incoercibil spirit delirant. O jerbă
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
note, mă întreb: cine este subiectul liric al lui Ion Mureșan, un satyr convertit la orfism sau un Orfeu ce acceptă grațiile menadelor? Și una, și alta, aș zice. Imaginarul său se constituie pe ruinele unor religii ale căror sensuri mîntuitoare au fost preluate, ca prin hazard, de spiritul poetic. Originaritatea dionysiac-orfică a subiectului liric se recunoaște în poemele lui Ion Mureșan. Acesta, bătrîn și depozitar al mai multor vîrste culturale, e activ și în cea mai recentă carte a sa
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
ce nobilă este mântuirea oamenilor prin iubire! Așa că Agamiță s-a plictisit de umbra sa magnifică, de umbra aripilor sale de oțel, ineficientă, încercând și reușind să înfrângă ficații politichiei cu o dalbă scrisorică în cioc, pașnic! O, ce viziune mântuitoare asupra lumii, domnule Ovidiu Ghidirmic! Da, când Agamiță ajunge în târgul de sub munte, în toiul alegerilor, visul său politic și etic era împlinit! Și cu acest prilej el alină și suferința fiziologică și morală a coanei Zoițica, asemeni unui Mesia
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]