505 matches
-
român. Mi s-a făcut tare frică și am plecat repede spre casă, avându-l pe acest ofițer pe urmele mele. De atunci, de câte ori ieșeam, mă pomeneam cu această prezență nedorită. La Moghilev era deportat din Cernăuți un evreu spurcat, mârșav și josnic care furniza ofițerilor fete evreice, un nemernic pe nume Kaplan. Ofițerul care mă urmărea a apelat probabil la serviciile lui Kaplan. Într-o seară, acest neom a venit la noi și i-a spus tatălui meu că un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de mine și a Încercat să mă Îmbrățișeze, să mă sărute, șoptindu-mi să fiu drăguță cu el. L-am respins cu toată puterea și i-am adresat cuvinte pe care cred că nu le-a uitat mult timp. Replica mârșavului a fost că a vrut să-mi dea doar un sărut părintesc - i-am spus că pentru asta Îl am pe tatăl meu. El a fost cel ofensat și a avut curajul să-mi spună că acum sunt convinsă că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
închisoare au fost ispășiți de oameni care (aceasta era suprema crimă) făcuseră un gest normal, refuzînd să se supună absurdului dezumanizant din jur. Ca să nu mai vorbim de pedepsele capitale". Vor fi reparate, vreodată, juridic, dar și moral, aceste numeroase, mîrșave injustiții, proferate și aplicate în numele poporului și totdeauna cu unanimitate de voturi? (Convorbiri literare, nr. 7, iulie, 1998) NOUA MITOLOGIE ȘI POEZIA CONTEMPORANĂ (DE LA A. TOMA LA A. PĂUNESCU ȘI RETUR) De interes pentru cercetarea noastră cred că sînt cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vrut să fiu judecat. Vreau și acum. Aș prefera în fața unui tribunal. Indiferent. Ca să spun adevărat, n-aș vrea singur în proces. M-aș simți prost. N-am fost eu conducătorul acestei țări. Am fost eu conducătorul ei? Conducătorul acestei mîrșave Securități? De ce legile astea vor numai dosarele foștilor deținuți. Ei trebuie incriminați? De ce nu ale securiștilor. Nu veți găsi nimic, domnule, în dosare. Eu știu că plecam uneori cu o adresă, cu o hîrtie, dar alteori nu plecam cu nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
P. Hașdeu (1838-1907) și Nicolae Densușianu (1846-1911). Dacă discuțiile vor continua încă multă vreme, și în primul, și în al doilea caz e necesară și instituirea unei "dreptăți relative" care să-i condamne pe cei vinovați de crime, schingiuiri, abuzuri mârșave. Mai amintim în aceeași ordine de idei, rezultatele unor chestionare care atestă opinii favorabile ale cetățenilor față de vechiul regim. Ele sunt puse la îndoială de către unii comentatori. Se arată că, în condițiile atâtor conflicte informaționale, interpretări tendențioase, manipulări, se poate
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
afle că În urma anchetei unei comisii mixte românosovietice care a urmat, s-a stabilit că doi ostași ruși În stare avansată de ebrietate au pariat că vor dobori primul avion care va ateriza din prima rafală de mitralieră. Prețul acestei mârșavii era o sticlă de vodcă. După participarea activă la luptele pentru eliberarea Ardealului de nord, la data de 1 noiembrie 1944 Escadrila 113 a primit ordinul de a se prezenta la Bază, la Flotila nr. 3 Aviație-Informație de la Buzău. A
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
stare de spirit mai ales după ce am reușit să adaug câteva pagini noului volum proiectat. La orele serii un alt telefon din Constanța de la d-na M. Șerban îmi aduce noi vești despre bunul meu coleg Iancu Coleașă, despre felul mârșav în care a fost turnat și marginalizat, deși era un OM și jumătate, deși prin capacitatea lui de muncă creatoare a sfințit catedra, ca loc de muncă. La 27 februarie știri extrem de alarmante despre cutremurul de peste 70 din Japonia și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
neadevăr istoric afirmația antisemită cum că majoritatea comuniștilor din România ar fi fost evrei și că evreii au avut în mâinile lor frânele conducerii Partidului Comunist din România. Ba mai mult, se poate spune că este vorba de o afirmație mârșavă, întrucât cei ce au lansat-o nu puteau să ignore adevărul când au transformat în mod premeditat neadevărul în lozincă zgomotoasă. Numai ura odioasa împotriva evreilor poate explica dedesubturile tainice ale acestei politici naționale nevrednice promovate de P.C.R. P.M.R. Când
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
lipseau din cartier. Se hârjoneau sub nasul nostru, bine-mersi, ca pe-o plajă. Unele săreau coarda (așa i-au spart lui „Bucată“ un dinte), altele plonjau de pe garduri pe barele metalice de atârnat covoarele, altele plimbau câte-un cățeluș, zâmbind mârșav, caragialian. Nu le băgam în seamă. Mare greșeală! Mai târziu aveam să realizez că trebuia să mă uit cu mai multă atenție. Fetițele astea multe și mici, cu părul castron sau bucălat, îndesate în fustițe miniaturale și împinse pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
unii oameni pot zice: Am puterea și fac cu dânsa ce voi voi. Dar asemenea situații se pot schimba dintr-o zi într-alta. Iată articolul de care vorbim: Împăratul Alexandru al II[-lea ], asasinat într-un chip atât de mârșav de niște fanatici, lasă un nume glorios în istorie. După învingerea de la Sevastopole era natural ca Rusia să caute un sprijin la Berlin și la Viena în contra alianței anglo-franceze. Timpurile s-au schimbat. Carta Europei s-a modificat. Regatul Prusiei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de așezăminte de bună cuviință. Nu ni se mai citeze războiul. Nicicând deosebirea dintre rasa autohtonă și cea venetică nu s-a dovedit mai pe față decât atunci. Nicicând puterea de sacrificiu a populațiunii istorice n-a fost mai mare, mârșavele spoliațiuni ale Mihăleștilor și Chirițopolilor mai numeroase, mai inumane, mai vrednice de marele cordon al Sfintei Cânepe. Nu e timpul, nu e locul de-a vorbi de toate câte s-au petrecut în vremea războiului. Dar va suna și ceasul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Nuuu, păi ăia se schimbau una-două! Dintre majori, cel mai cumsecade mi-aduc aminte că era un major Coidrag, care-mi dădea pachetele. Când dădea el pachetele Întotdeauna nu te controla cine știe ce... că băieții primeau și scrisori ascunse. Alții erau mârșavi, Îți luau și din țigări, ți-aruncau o mulțime de obiecte, care credeau ei că n-ai nevoie... Acesta Întreba: „Ce aveți, băi, aicea? Hai! Hai! Bine că sunt eu aici, hai, că vă dau tot. Ce ai, mă, aicea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
întâlnească personal cu mareșalul. În același plan al complicității sunt situate și „revelațiile generalului iugoslav Popivoda”, care au pus în lumina „poziția conciliatoare” a lui Tito și a colaboratorilor săi față de ocupanții germani, precum și faptul că „au trădat în mod mârșav pe partizanii iugoslavi în cele mai grele momente ale războiului”. După publicarea rezoluției Biroului Informativ, „lepădăturile fasciste de la Belgrad” (suntem obligați să precizam că la o poziție atât de înaltă în stat ar fi fost nevoie de evitarea unui asemenea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a acordat-o în momentele grele de criză economică celorlalte țări socialiste. Iugoslavia, dimpotrivă, s-a îndepărtat de Moscova, preferând dependența față de „imperialiști”. În atitudinea lor de servilism, „teoreticienii fascizanți ai regimului polițist al lui Tito” au ajuns până la „acuzații mârșave, calomnioase” privitoare la faptul că Uniunea Sovietică „atâta spectrul războiului”, pentru a ține sub ascultare statele din sistemul comunist. Pentru a determina direcția în care se îndreaptă regimul de la Belgrad se face apel la o privire realistă asupra evoluției economiei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a locuitorilor pașnici etc. Sub pretextul consolidării păcii în Balcani, regimul iugoslav a inițiat axa „Belgrad-Atena”, ce valorifica episodul Caimaccialan, unde în 1949 „trădătorii titoiști au lăsat trupele monarho-fasciste să intre pe teritoriul iugoslav și împreună cu ele au deschis foc mârșav în spatele trupelor democrate grecești”. Cu siguranță nu vor rămâne aici, extinzînd alianță la Turcia, Italia și alte state pentru a realiza „pactul mediteranean” proiectat de ei. În plus au fost normalizate relațiile cu Austria, fiind grațiați criminalii de război austrieci
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
al Comitetului Central, oferă opiniei publice din țara noastră materialul intitulat „Gestapoul Tito-Rankovici”, unde se insistă pe rolul de agenție de spionaj jucat de O.Z.N.A. (Secția de apărare a poporului), instituție creată de Tito încă din anii războiului „cu ajutorul mârșavelor metode folosite de vechea poliție regală sârbă, de serviciile de spionaj ale imperialiștilor din Occident și de Gestapo”. În comandamentul fiecărei unități militare sar fi aflat ofițeri care „aveau că una din sarcini să înlăture, să lichideze pe iugoslavii credincioși
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
că imediat după eliberare României, la Timișoara, ar fi fost instalată o agentura, aflată într-o permanentă legătură cu ambasada iugoslavă, „care adăpostea un cuib de spioni veninoși”. Pe langă activitățile de spionaj, rețeaua avea misiunea de a pregăti „actul mârșav de anexare a Banatului românesc la Iugoslavia, că dorința pornită din partea locuitorilor de etnie sârbă”. Semnalul urma a fi dat de Congresul Frontului Antifascist Slav din 9 mai 1945, interzis însă de autoritățile de la București. Activitatea să urma să continuie
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
din Banatul românesc, care se bucură de toate drepturile democratice și de largi posibilități de afirmare, a respins cu indignare toate provocările fasciștilor de la Belgrad”. În toamna anului 1947, „în mod fățarnic și cu intenția de a-si camufla planurile mârșave, guvernul titoist a încheiat cu România un tratat de prietenie și colaborare mutuala.” După adoptarea Rezoluției Biroului Informativ al Partidelor Comuniste și Muncitorești de la București, „titoiștii și-au intensificat cu o furie nebună ticăloasa lor activitate împotriva regimului comunist din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de la granița celor două state. În încheiere se reia un pasaj dintr-o cuvântare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care spunea: „Faptul că țara noastră se află în imediata vecinătate cu Iugoslavia, unde domnește clica fascista a lui Tito-Rankovici, cea mai mârșava agentura a agresorilor americani, cere din partea noastră o permanentă veghe”. Așadar, majoritatea analizelor ce se fac liderului iugoslav, converg către un personaj atent la detalii. Chiar dacă formația să este indiscutabil stalinista, modul cum interpretează și aplică marxismul (respectarea proprietății țărânilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ia atitudine ostilă contra regimului nostru de democrație populară”. Încă din 1944 au avut asemenea preocupări pregătind memorii pe care le-au înaintat la Belgrad, privitoare la anexarea Banatului românesc de către Iugoslavia. Prin declarațiile înaintate anchetatorilor și-au recunoscut „faptele mârșave” și modalitățile prin care primeau directive de la „clica titoistă de la Belgrad”. Orice român, susține articolul, „clocotește de mânie contra acestor dușmani”, motiv pentru care muncitorii din țară, inclusiv cei din județul Gorj, „au cerut ca să se aplice acestor bandiți pedeapsa
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de la Varșovia au început invadarea Cehoslovaciei cu materiale diverse, de la rachete nucleare sovietice, până la autoclave bulgărești cu mâncare. Au trecut frontieră, în prima zi, 24 de divizii, fără a mai socoti suportul aerian și unitățile aeropurtate. În ansamblu, la această mârșava operațiune militară au fost angajate 16 divizii sovietice, trei poloneze, două est-germane, două ungurești și una bulgară. Vestea agresiunii asupra Cehoslovaciei a fost anunțată la postul național românesc de radio, dimineața. Comitetul Central al Partidului Comunist Român s-a reunit
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
despre cultura unor popoare, trebuie să le cunoști limba, căci cunoștința limbei jidovești nu poate servi decât pentru a te introduce în universitățile din Tîrgul-Cucului. Ca toți jidanii, cari în literatura germană se deosebesc prin stilul franțuzit și prin espresii mârșave și obraznice, și acest tânăr și gros colaborator de la "N. Fr. Presse" nu-și cunoaște lungul - nasului, judecă făr' a ști nimic și batjocorește toate popoarele câte n-au plecare de-a se săruta cu jidanii. Se vede că, înamorați
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mâna lor. În parte se vedea clar că socoteam că oamenii au dreptate să fie așa supărați. Pe de altă parte, îmi lipsea conștiința faptului că eram cu adevărat un delicvent, că mă aflam de partea necuvenită a celor mai mârșave și nevolnice elemente ale omenirii, care aveau obrajii brăzdați, degete lipsă și urechile și nasul tăiate. N-au urmat de această dată doar amenințări și dojeni ci o înjosire totală. După prima umilire gigantică, Bunica mi-a întors complet spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pe care o țin vatmanii cu ei ca să verifice șinele prin gaura din podea. Eram sigur că zdrahonul mă urmărea într-unul din taxiurile din cârdul de mașini ce tresăreau și aruncau scânteieri de gaze de eșapament în această stradă mârșavă, anostă, fierbinte și brutală. Mă simțeam hărțuit de ura pe care o simțeam pentru ea, și pentru faptul că mă târăsc în vagonul ăla. Eram doborât, bolnav din cauza asta. Însă am văzut cum se apropie încet podul și turnurile, cu toatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să i se întrevadă pe cap; ochiul nu îi era defel mai puțin imperial și ciocul, cu scopurile sale clare de respirație și sfârtecare, era la fel de impresionant ca înainte. I-am spus: La revedere, Calig. Drum bun, cale bătută, impostor mârșav ce ești, i-a spus Thea. Eram aproape gata să plângem, amândoi, pentru că ni se năruiseră speranțele și așteptările noastre fuseseră terfelite. Mănușile și gluga au rămas multă vreme aruncate și uitate într-un colț. Pe măsură ce Thea a stat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]