271 matches
-
abiotici au dat posibilitatea instalării unui covor vegetal bogat în specii cu caracter pontic. Aici se află peste 570 de specii de plante antofite , dintre care adevărate rarități floristice pentru România, cum ar fi amăreala siberiana (Polygala sibirica), bărbușoara, clopoțeii, măcrișul de stepa (Rumex tuberosus), migdalul pitic, pătlagina, stânjenei de stepa, stânjenelul, steluța cu flori albastre, varză tătărască etc. În anul 2005 a fost identificată aici pentru prima data in România specia de ciupercă Agaricus fissuratus De asemenea, aici se găsesc
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
de whisky și două sifoane. Pearl adusese Coca-Cola. La masă, se băuse Riesling iugoslav. Și iată mâncărurile de prânz: Gabriel adusese biscuiți de aperitiv unși cu pateu, salam danez, felii de limbă fiartă, salată verde, salată de roșii, salată de măcriș, cartofi noi, pâine de secară cu semințe de chimen, brânză de vaci presată, o budincă, și struguri. Ruby adusese sendvișuri cu șuncă, sendvișuri cu ouă fierte, sendvișuri cu castraveți, cârnăciori, plăcintă cu carne de vițel și costiță, biscuiți marinărești, cașcaval
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
niciodată ce urmează. Și uită-te la el: e cât o brichetă și stochează o mie de piese. O mie! Fredonând În continuare, o luă În primire pe Ronnie: Apropo, ți-ai luat tinctura de passiflora și de rădăcină de măcriș? Și vezi că a trecut o jumătate de ceas de când ți-am stors sucul de sfeclă. Ia uite, e neatins. Îți face foarte bine, dar tu nici nu l-ai gustat. —Hei, dom’ doctor Phil, ai băut vreodată suc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
cel mai uzitat și plăcut adaos”. Mămăliga cu cartofi sau lapte, fasolea păstăi sau boabe, varza și castraveții (ca legume proaspete sau murate), lăptuci, ștevie, urzici sau dovlecei erau principalele leguminoase, la care se adăugau: lintea, mazărea, bobul, năutul, spanacul, măcrișul, ceapa, usturoiul și ciupercile. Referințele istorice ale timpului arată că arta culinară se limita la trei procedee majore folosite În prepararea alimentelor și anume; fierberea frigerea și coacerea. După cum observă Ion Claudian (expert OMS În „Alimentația poporului român” 1939), prăjirea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică de către unii săteni din tată în fiu. Cel mai vechi document despre albinăritul din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Se folosește ca acidulant pentru sucurile de struguri sau fructe și în rețeta unor jeleuri sau gemuri de fructe. Se preferă ca agent de invertire. D) Acidul oxalic se găsește în cantitate relativ mare în unele legume: spanac, lobodă, stevie, măcriș, sfeclă, revent etc. În spanac există 0,5 g acid oxalic/100 g. În celelalte produse horticole conținutul nu depășește 45 mg/100 g (legume), sau 15 mg/100 g (fructe). În măcriș sau spanac, concentrațiile mari de acid oxalic
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mare în unele legume: spanac, lobodă, stevie, măcriș, sfeclă, revent etc. În spanac există 0,5 g acid oxalic/100 g. În celelalte produse horticole conținutul nu depășește 45 mg/100 g (legume), sau 15 mg/100 g (fructe). În măcriș sau spanac, concentrațiile mari de acid oxalic pot duce la insolubilizarea acestui acid și depunerea în celule, ca oxalat de calciu cristalizat. Acidul oxalic este o substanță antinutritivă, insolubilizând o parte din Ca 2+ și Mg2+ sub formă de oxalați
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
având chiar caracter de premieră pentru țara noastră. Întemeietorul acestui laborator a fost asistentul universitar dr. ing. Oros Victor, care a studiat și cultivat pentru prima dată în România varietăți ale speciilor de sparanghel, revent, tarhon, fenicul, alune de pământ, măcriș etc. Mai târziu, la o parte din aceste specii s- au obținut rezultate valoroase atât în ceea ce privește ameliorarea prin obținerea de soiuri noi, cât și din punct de vedere al tehnologiilor elaborate. Diseminarea rezultatelor obținute s-a realizat către
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
promovând egalitatea de șanse și drepturi egale pentru minorități. Jurisdicția românească asupra Sudului Basarabiei În perioada interbelică a favorizat progresul comunităților minoritare cu toată moștenirea distructivă țaristă și a migratorilor. În volumul III din Miscellania publicat de eminentul cercetător Anatol Măcriș ( Editura PACO 2011 ) sunt date scurte biografii din Sudul Basarabiei dintre care : poeți, prozatori, epigramiști- 23, oameni de știință, cercetători-5, muzicieni, compozitori, cântăreți-19, actori de teatru-8, și alte personalități. Menționăm spre exemplificare doar câteva nume ce s-au ilustrat prin
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
În vocabularul găgăuz este remarcabilă la care se adaugă și toponimele ca urmare a așezării găgăuzilor În mediul majoritar românesc. Perioada interbelică a stimulat benefic cultura și Învățământul Încât s-a format o Întreagă pleiadă de intelectuali pe care A. Măcriș Îi menționează În Miscellanea (2011) În afară de câțiva citați deja: Dionis Tomazoglu, membru al Uniunii scriitorilor din România, Nicolae Baboglu, Ștefan Coroglu, Tudor Zanet, Petru Ciubotar, Ștefan Bulgar, Liuba Cimpoieș, Guboglu Maria, Marunevici, Olga Caranastas, V.I. Sârf, Ion Dron, D.Nicoglu
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
exprimă tendințe seceoniste cu preferințe pentru o mică republică de tip sovietic și separată de Moldova. Suprafața Găgăuziei este de 1.830 cu o populație de 172.000 locuitori stabiliți În raioanele Comrat (reședința), Ciadâr Lunga și Vulcănești. Prof. A. Măcriș un bun cunoscător al problemelor găgăuzilor Într-un studiu recent face următorul comentariu semnificativ și prețios pentru perioada aceasta de frământări politice În zona Nistreană: „găgăuzii pot avea succese și mai mari dacă se Încadrează În structurile și concepțiile statului
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Fructe Afine, caise, căpșuni, cireșe amare, cireșe, coacăze, fructe de moșmon, pepene galben, pepene verde, piersici, porumb, prune, struguri, zmeură. Legume Andive, ardei grași, bobi, cartofi, castraveți, ceapă, cicoare, ciuperci, dovlecei, fasole boabe și păstăi, gulii, lăptuci, mazăre, mazăre păstăi, măcriș, morcovi, ridichi, roșii, ruchetă, salată verde, sfeclă, sparanghel, usturoi verde, vinete. Toamna Fructe Afine, alune, castane comestibile, clementine, fructele arborelui de Japonia, fructe de nopal, kiwi, lămâi, mandarine, mere, migdale, mure, nuci, pepene galben, pepene verde, pere, piersici roșii, portocale
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de salată asezonată cu un sos vinegretă. Fasole albă cu lăptuci și porumb Ingrediente pentru 4 persoane • 100 g lăptuci • miezul unei căpățâni de lăptucă • 2 roșii • 100 g fasole albă fiartă • 100 g fasole verde (păstăi) • 100 g porumb • măcrișul iepurelui • oțet • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 20 min. Conținut caloric: 234 kcal/porție Fără ouă Rețetă vegan Mod de preparare: Fasolea se fierbe în apă ușor sărată, se ține sub jetul de apă de la robinet
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
fasolea verde, porumbul fiert și roșiile tăiate bucăți și curățate de semințe. Se omogenizează cu mixerul 90 ml de ulei de măsline, 30 ml de oțet, sare și piper, se asezonează salata cu sosul obținut, se presară deasupra frunze de măcriș tocate fin și se servește. Fasole cu caș și măsline Ingrediente pentru 4 persoane • 100 g lăptuci • 100 g caș de vacă (se poate folosi specialitatea italiană de brânză provolone dulce) • 200 g fasole albă fiartă • 150 g fasole roșie
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
ridică la suprafață. La sfârșit, se condimentează cu ulei de măsline și, din abundență, cu piper proaspăt măcinat. Se servește fierbinte. Ciorbă de verdețuri Ingrediente pentru 4 persoane • 500 g sfeclă (cu frunze) • o legătură de limba-mielui • o legătură de măcrișul iepurelui • o legătură de mărar • 4 bucăți de anghinare • un fir de praz • 2 l supă vegetală (poate fi obținută din granule pentru supe instant) • 2 ouă • 40 g unt • parmezan ras • sare • crutoane din pâine (facultativ) Timp de preparare
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
2 l supă vegetală (poate fi obținută din granule pentru supe instant) • 2 ouă • 40 g unt • parmezan ras • sare • crutoane din pâine (facultativ) Timp de preparare: 90 min. Conținut caloric: 220 kcal/porție Mod de preparare: Se curăță sfecla, măcrișul iepurelui, mărarul și limba-mielului. Anghinarea și prazul se curăță de părțile mai tari și se retează, având grijă să nu se taie toată partea verde a prazului. Se spală toate verdețurile, se scurg cu grijă, se taie în bucăți mari
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
potrivite, se completează cu crutoane și cu legumele călite, apoi se servește. Supă de cereale cu legume Ingrediente pentru 6 persoane • 100 g grâu farro • 100 g orz expandat (pentru preparare rapidă) • 400 g țelină • 250 gr praz • 100 gr măcriș • 1,5 l supă vegetală (poate fi obținută din granule pentru supă instant) • pătrunjel • usturoi • parmezan ras • ulei de măsline extravirgin • sare • piper boabe Timp de preparare: 50 min. plus timpul necesar pentru înmuierea grâului farro Conținut caloric: 235 kcal
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
portocale Salată de andive cu crutoane picante Pene cu bulbi de mărar și ardei grași Cocos Salată cu portocale și cocos Cocos, lapte de Cremă de ananas cu pepene galben și lapte de cocos Cartofi înăbușiți în lapte de cocos Măcriș Supă de cereale cu legume Tartă de legume cu sos vinegretă Măcriș, germeni de Spanac fraged cu sos acrișor Curry Cremă rece de morcovi și curry Cartofi, salată verde și mozzarella în sos de curry Mazăre păstăi și sparanghel în
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și ardei grași Cocos Salată cu portocale și cocos Cocos, lapte de Cremă de ananas cu pepene galben și lapte de cocos Cartofi înăbușiți în lapte de cocos Măcriș Supă de cereale cu legume Tartă de legume cu sos vinegretă Măcriș, germeni de Spanac fraged cu sos acrișor Curry Cremă rece de morcovi și curry Cartofi, salată verde și mozzarella în sos de curry Mazăre păstăi și sparanghel în sos de curry Ravioli cu năut și ciuperci Napi cu două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
sugarii constipați se va da, o dată pe zi, o fiertură de ovăz, preparată dintr-o linguriță făină de ovăz, fiartă În 150 ml apă. Vor fi evitate pâinea albă și prăjită, orezul, preparatele cu carne friptă sau prăjită, varză, spanac, măcriș, fructele cu conținut ridicat În taninuri care inhibă motilitatea intestinală (coarne, afine, măceșe, gutui, struguri roșii), condimente iuți, ceai negru, ciocolată, cafea, coca- cola, vin roșu și alcooluri tari. În constipația Însoțită de procese inflamatorii ale colonului, regimul alimentar este
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
se strecoară prin tifon și se Împarte În 3 părți egale, consumate Înainte de mesele principale, prin Înghițituri rare. Tratamentul durează 10 zile consecutiv și se reia, la nevoie, după o pauză de 10 zile. Macerat din frunze de leurdă și măcriș iepuresc, bulbi de ceapă și usturoi, tocați și macerați timp de 12 ore, din care se bea extractul (câte 50 ml la intervale de 30 minute) timp de 3 zile consecutiv. În uz extern se fac băi locale sau clisme
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
70 0; se macerează 10 zile, se strecoară și se iau câte 6 linguri pe zi, la intervale de 1-2 ore. *Vinul roșu are efecte antioxidante și este indicat În combaterea cancerului. *Gelul de Aloe vera. *Pulbere din frunze de măcriș (Rumex acetosa) din care se ia câte 1 linguriță de 4 ori pe zi și se ține sub limbă timp de 5 minute, după care se Înghite cu puțină apă, având efecte imunostimulatoare. Rețeta autorilor Lycopodium clavatum, Chelidonium majus, Symphytum
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
vie și scoarța rădăcinii de dud alb (În părți egale) din care se iau câte 5-10 picături, de 3 ori pe zi, după mesele principale, În cure de 1-2 luni pe trimestru. *Suc din frunze proaspete de urzică vie sau măcrișul iepurelui din care se iau câte 2 lingurițe Înainte de mese, având efecte diuretice și antitumorale În cancerul gastric incipient și În eliminarea toxinelor din sânge. *Suc din amestec cu flori de coada șoricelului, frunze de patlagină și păpădie din care
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
rădăcini (ex: Nymphaea alba/nufărul alb, Potentilla anserina/ coada racului, Butomus umbellatus/crinul de baltă), frunze (ex: Cardamine pratensis/stupitul cucului, Barbarea vulgaris/bărbușoara, Veronica becabunga/bobornicul, Crataegus monogyna/păducelul, Chenopodium album/spanacul sălbatic, Humulus lupus/hameiul sălbatic, Rumex acetosa/măcriș, Urtica dioica/urzica, Nasturtuim officinale/măcrișul de baltă, Symphitum officinale/tătăneasa), tulpini (ex: Cirsium palustre/pălămida de baltă) sau fructe și flori (Sambuccus nigra/socul, Malus spp./ mărul pădureț, Trapa natans/castanele de baltă) sunt comestibile, dar a căror utilizare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Potentilla anserina/ coada racului, Butomus umbellatus/crinul de baltă), frunze (ex: Cardamine pratensis/stupitul cucului, Barbarea vulgaris/bărbușoara, Veronica becabunga/bobornicul, Crataegus monogyna/păducelul, Chenopodium album/spanacul sălbatic, Humulus lupus/hameiul sălbatic, Rumex acetosa/măcriș, Urtica dioica/urzica, Nasturtuim officinale/măcrișul de baltă, Symphitum officinale/tătăneasa), tulpini (ex: Cirsium palustre/pălămida de baltă) sau fructe și flori (Sambuccus nigra/socul, Malus spp./ mărul pădureț, Trapa natans/castanele de baltă) sunt comestibile, dar a căror utilizare este imposibil de atestat pe cale arheologică
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]