396 matches
-
iulie 1941, mareșal în 1943, este aureolat de victorie. însă supravegherea populației se relaxase în timpul războiului. O dată în plus, Stalin își atinge scopurile datorită remarcabilei sale intuiții cu privire la psihologia rusă. începând din 1946, el dezlănțuie o campanie împotriva „adulării Occidentului”, măgulind șovinismul rus și sovietic în modul cel mai exagerat, prin ațâțarea xenofobiei. Rapsozii staliniști le atribuie rușilor paternitatea tuturor marilor invenții contemporane. Teoriile șarlatanești ale biologului Lîsenko sunt impuse geneticii sovietice. Această campanie, dirijată de Jdanov - jdanovchina -, se însoțește cu
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
răspândea un iz acru de șarlatanie. Păcălit, străinul își căuta dreptatea în fața unui slujbaș. Dădea peste un agă nădușit care nici nu se scremea să-l asculte fără să știe, musai, de bacșiș. Îl apucau hachițele dacă nu era măcar măgulit. Brusc, străinul era înconjurat de o liotă de lefegii mărunți, dar plini de sine. Până și conțopiștii izvodeau pe seama lui o grămadă de matrapazlâcuri și chiar fărădelegi, mai dihai decât însuși vătaful agiei. Erau cu toții în așteptarea unui ciubuc din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se datorează în bună măsură unor studii importante, precum The Signifying Monkey (1989). Lucrarea se bazează pe exploatarea conceptului de signifying, o strategie verbală specifică culturii afro-americane, spune Gates. Maimuța care aplică această stratagemă, bazată pe abordare indirectă, pentru a măguli, incita, deruta, insulta, iese învingătoare în folclorul și mitologia africană (în special în cultura Yoruba, mai bine studiată) în confruntări asimetrice cu lei sau elefanți mai puțin isteți decât ea. Cartea pledează pentru relevarea elementelor tradiționale din culturile africane detectabile
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
canale de informare care, de fapt, nu-ți satisfac nevoia de adevăr, ci doar îți confirmă resentimentele și-ți întăresc autovictimizarea prin manipulare, jumătăți de adevăr și repetiție. Și cum să nu cauți o nouă autoritate protectoare care să te măgulească, să-ți confirme resentimentele, să te elibereze și să te protejeze de riscul și de efortul de a verifica și de a gândi independent și la care să te aliniezi instinctiv în ceea ce-ți comandă să venerezi ori să
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
de rol atribuit sau asumat cultural și social. Din acest punct de vedere și dacă ipotezele mele sunt adevărate, atunci nu s-a schimbat nimic esențial. Feminitatea este protectoare: soția își protejează soțul de eventuale ofense, are grijă să îl măgulească, să îl facă să se simtă și puternic și deținător al controlului: pater familias. Prin comparație cu auto-efasarea conștientă și deliberată a femeii, pentru a-și scoate în evidență bărbatul și a-l asigura mereu de valoarea lui esențialmente virilă
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mergi să Îndrumezi Muzeul; dar și atunci nemțește: cu plată 498. Mă mir că Gafița, care a devenit om mare, a primit și ceva de la Fălticeni. Deh! Holban a devenit la modă și faptul, că el scrie prefața, l-a măgulit. Cu Dragoslav merge greu, deși am contract (adică avem)499, i-am scris și nu răspunde. E un fel necivilizat al mai tuturor editurilor, de a nu răspunde la oferte, Întrebări etc., parc-am fi țară semi-africană. Vorbești de „logodnica
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fost la el și mi l-a adus să-l văd, era prea Încântat, că-l are; dar iam scris să trimită Muzeului și fotografia sa, Împreună cu „Oedip” etc. să aibă standul său. Aștept răspunsul. Relativ la Scrisorile către V.T., mă măgulește ideea; dar drept să spun, n-aș vedea pe cine ar interesa. Dacă e vorba să rămână În manuscris, n-aș avea nimic Împotrivă. De găsit editor azi este foarte, foarte greu. Editurile sunt mereu În transformare, conducătorii lor În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
asta de două ori. — Adică... oh, pleacă, Rosina! Și cei doi nu sunt amanți. Crezi una ca asta? — Vreau să spun că am să fac ce-am să cred de cuviință. — Despre mine ai știut întotdeauna cu cine trăiesc. — Te măgulești singură. Nu mă sinchisesc nici cât negru sub unghie de ce faci tu sau cu cine trăiești, atâta timp cât te ții departe de mine. Și acum șterge-o de aici! Rosina nu s-a mișcat, dar a întins o mână peste masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ea se uită alarmată la mine "da' așa mergeți la curs"? ... și îmi face semn spre picioare ... eram în papucii de casă. Noroc că locuiam aproape de Universitate (în casa cu întâmplarea anterioară). A fost prima dată când soția m-a măgulit cu apelativul "distrat" ... dar și prima dată când am întârziat la curs. Distracția a fost și mai mare în cazul a două întâmplări cu trenul. Prima dată, când plecam la ai mei ... la Bârlad. De obicei ... grijuliu ... plecam din timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
treabă. Dar meditează la ceva: Că asimetria, semn de progres deși adesea e ascunsă chiar la nivel biochimic, precum la bacteria de mai Înainte, sare În ochii dispuși s’o privească, și În alt plan, care sunt sigur că te măgulește. E vorba de casa tradițională românească, ca aceea În care te-ai născut, măi om de etajul X. Păi cele două Încăperi care Încadrează tinda nu’s egale: „casa mare“, rezervată oaspeților și evenimentelor de seamă, e mai mică decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o discuție de o oră și ceva cu cei trei șefi de la hebdomadarul local...) . Scrisoarea ta, venită foarte tîrziu, m-a bucurat foarte mult. Prilejul de-a comunica vreau să fie nu mai des, ci des, des. Mai întîi, sînt măgulit de aprecierile despre anchetă pe care am și citit-o tipărită, mai puțin vreo trei fraze (din trei locuri deosebite) la care, firește, țineam. (în Tomis, pe decembrie, îmi apre un răspuns la o altă anchetă, despre critică. Am spus
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
capul căreia se afla d-ul Brătianu, Împinsă ca și noi de acele idei mărețe, era dispusă a face oarecari concesiuni acordând oarecare drepturi politice evreilor. Atunci s-au găsit unii, care În simplul scop de a agita spiritele au măgulit acele prejudecăți care sunt contra evreilor și au Împiedicat a se făptui acele idei ce erau apărate și de stânga și de dreapta acestei Adunări. Așadar folosindu-se domnul Brătianu de starea În care se afla Moldova, văzând că acolo
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
că nu dorea să aibă prea multe În comun cu Marghiloman, apostrofându-i pe cei care Încercau să-i apropie, cum a fost cazul Dr. Antipa, căruia i-a declarat răspicat „când umbli În tărâță te mănâncă porcii”, fiind puțin măgulit de legătura cu acesta, mai ales că inserase În „Bukarest Tageblatt”o notiță În care ruga presa și publicul să nu citeze numele său Împreună cu cel al lui Marghiloman. Cu Stere, raporturile erau și mai reci datorită faptului că politica
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Kico și soției sale, și sunt sigur că până astăzi Sylvia Panaitescu a rămas cu convingerea că eu strigam la oameni și-i dădeam afară din birou... În schimb alții erau, intenționat, prea ceremonioși, spunându-mi „Domnule Ministru”, ca să mă măgulească, dar eu aveam întotdeauna grijă să-i corectez. [214] Un vechi prieten din liceu, mi-a cerut să-i numesc (sau să-i înaintez) o rudă sau o cunoștință. A trebuit să-l refuz, arătându-i că nu pot proceda
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
spiritele în favoarea lor. Domnul a avut mai multe conferințe cu consulul Rusiei. Acesta a intrat pe urmă în corespondență cu Pasvanoglu, al cărui răspuns l-a trimis solului rusesc la Constantinopol. Acesta a răspuns acuma în urmă că el se măgulește cu credința că va sfârși prin bună înțelegere diferendele dintre Poartă și Pasvanoglu și va obține iertarea lui; că astfel nu era nimic de temut pentru Țara Românească. Această mijlocire nu va putea decât să lege pe Pasvanoglu de Rusia
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
o parte să studieze valoarea lor, iar pe de alta să ascundă acea valoare celorlalte națiuni... limbajul agenților lor, în întreaga împărăție otomană, tinde să deprecieze valoarea Principatelor... Dacă intenția acestei deprecieri era vederată pentru chibzuirile lor asupra viitorului, se măguleau că această depreciere ar avea drept rezultat să distragă băgarea de seamă a Europei de la niște țări, pe care ei le înfățișează ca fiind fără valoare și fără populație. Dar, în acest caz, interesul lor era atât de opus celui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la îndemână în condiția lor actuală.» ... Opiniunea publică, altădată atât de pronunțată în țările noastre în favoarea rușilor - îmi zicea un moldovean -, s-a întors împotriva lor cu desăvârșire. În vremea când ne aflam în dosul cetăților de la Dunăre, ei ne măguleau și ne cruțau, cum fac acum cu bulgarii, unde au plătit în ultimul război tot ce luau, pe când la noi răpeau și prădau pe față. Ei se prefac să considere astăzi că nu mai plătim munca de a fi cruțați
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
recunoștința unora sau a celorlalți, căci aceasta ar însemna să clădim casa noastră pe nisip”. Manifestând în chip atât de deschis asemene păreri, agenții rusești, oameni practici și de acțiune, cred că stabilesc înrâurirea lor în chip mai solid decât măgulind pe domni prin cuvinte dezmierdătoare... Viitorul apropiat dovedi că calculele rușilor erau îndreptățite, atât în ce privea eficacitatea dispozițiilor cuprinse în Regulament, cât și în privința discordiilor ce aveau să izbucnească între Domni și boieri. Controlul consulilor rusești asupra tuturor actelor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
tranzițiune de la un guvern despotic la Constituțiunea cea mai liberală, o Constituțiune cum nu mai posedă nici un alt popor în Europa. Consider aceasta, după experiența mea proprie, ca o nenorocire cu atât mai mare, cu cât românii nu se pot măguli că posedă virtuțile domestice indispensabile unei constituțiuni cvasirepublicane. De nu mi-aș fi pus toată inima bucureștiul în 1871 69 25. Confuzie a lui Bacalbașa; Ambron era un personaj implicat în „afacerea Strousberg“, despre care se discuta insistent în Cameră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un poet care n-a existat nicăieri și niciodată; inventând acest sunet nemțesc, eu avui în vedere predilecțiunea Convorbirilor literare pentru tot ce se aduce pre la Berlin. Subscrierea M.I. Ellias este un nume evreiesc croit într-adins pentru a măguli simpatiile și aspirațiunile israelite ale domnului Titu-Liviu Maiorescu. Primul vers: «Ca o liră fără sunet» este tot ce poate fi mai comic prin echivocitatea de a desemna tot așa de bine o hàrpă ca și o monetă turcă falsă. [Cele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
exprimate de liderii românilor. În ritualul pe care Îl presupune dialogul dintre Împărat și supuși, suveranul este Întotdeauna atent și afabil, iese În Întâmpinarea acestora, Îi ascultă, se interesează de soarta lor, pentru a le câștiga Încrederea și a le măguli sensibilitatea. Când jupânesele timișorence se prezintă În fața lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" , acesta se ridică de la masă, le iese În Întâmpinare și (cum spune cronicarul) „le caută”. Momentul „căutării”, al cercetării pe care Împăratul o
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dacă întâmplător voi avea din nou nevoie de un exemplar în plus, atunci vă voi ruga să mi l restituiți mai curând. Domnule Dimitriu, faptul că voi figura în lucrarea Dv. „Farmecul unui vis” îmi face deosebită plăcere și mă măgulește. Admir cu câtă pasiune și dăruire studiați și vă străduiți pentru a aduna mărturiile pe plan spiritual ale concetățenilor orașului Dv. natal 530. Vă trimit fotografia cerută și vă urez mult succes, convins fiind că veți reuși din plin să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
aspecte juste, totdeauna reale, așa încît originalitatea vine prin forța lucrurilor, cu condiția ca să plecăm de la punerea corectă a problemelor și să pornim animați de bunăvoință și dezinteres total în efortul de a obține Adevărul și nu niște "adevăruri" care măgulesc doar vanitatea autorului. Să ne întoarcem deci la problema inițială: Se va opune Hegel cu atît de originala sa venă de gîndire, datorată gîndirii indiene, unei gîndiri pe care același filozof din Stuttgart nu ezită să o critice aspru, cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din Petre Roman, Radu Berceanu, Bogdan Niculescu Duvăz și Alexandru Sassu. Aceștia erau deci obligați să se pună în slujba partidului care-i propulsase în posturile pe care le-au deținut, fie că o doreau sau nu. Deși cu siguranță măguliți de rechemarea lor în linia întâi a partidului, ca o recunoaștere indirectă a experienței lor politice fără de care partidul nu putea merge înainte, foștii vicepreședinți au refuzat inițial să i se alăture lui Băsescu. "Am fost numit fără voia mea
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
i-a consacrat un stand de cărți sub genericul "Vasile Barbu sub cerul patimilor Valahe". Ionel Stoiț a adus la Iași mesaje de la Beghieți și Novi Sad afirmându-se ca epigramist după cum se arată într-o dedicație de pe un volum măgulind pe moldoveni: Și Banatul și Moldova Ele-s "fruncea" și de soi ... Și-i normal așa să fie Cu feciori cum suntem noi" la care un mucalit de moldovean continuă: Că sunt două "frunci" măi frate Nu e mare noutate
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]