1,010 matches
-
culege o floare,/ Spre-a arunca în fluviul bătrân,/ Colo aleargă dup-un flutur,/ Îl prinde - îi sărută ochii și-i dă drumul". Dar încă textul mi se pare că suportă un câștig prin final: Apoi ea prinde-o pasăre măiastră/ De aur, se așază-ntr-a ei aripi/ Și zboară-n noapte printre stele de-aur". Zâna Miradoniz dispare de pe scenă în culise ca o actriță hollywoodiană, într-o manieră spectaculoasă. Peste reprezentația feeriei cade cortina. Nu-i numai atât
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
în ordine formală, psihologică și filosofică, adică o adevărată placă turnantă în creația marelui sculptor, un punct final și, simultan, unul generativ: ,, Apoi Rugăciunea s-a mai ghemuit,s-a făcut broască țestoasă, focă. Apoi și-a dezdoit genunchii - pasăre măiastră, pînă s-a scurs prin vîrful stîlpului de pridvor...". Pe Ion Țuculescu, oarecum în aceeași manieră, îl definește matematic în două propoziții memorabile: ,,Autoportretul cu ochiul scos al lui Țuculescu amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care-l fascinase
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6502_a_7827]
-
În aceeași zi, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul. Evenimente speciale în orașul tău Pentru bucureșteni recomandăm Târgul de Ie Românească, ce se va desfășura în perioada 22-23 iunie la Alchemia - centru pentru arte contemporane - dar și expoziția "Măiastra - povestea nespusa a iei", care a avut vernisajul pe 20 iunie și vă așteaptă la Galateca.
Cum sărbătorim Ziua Universală a IEI Românești by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63998_a_65323]
-
Dracu - Amintiri despre mama mea româncă), Harper Flamingo, 2004, este singurul lui volum de memorii. L-a împănat cu vorbe și expresii românești culese cu italice: tată, biserică, plug, seceră, oaie, capră, porc, pernă, cămașă, doină, tilincă, toacă, mărțișor, pasărea măiastră, nu face doi bani și chiar întru fericita adormire, veșnică odihnă dă, Doamne. Crede, totuși, că denumirea românească a „ghetelor" este. lustragiu. Nu cunoaște, așa dar, limba înaintașilor lui. Nu numai mama autorului, ci toți românii stabiliți în Canada la
Mămăligă, sarmale și răcituri à la Regina by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6413_a_7738]
-
o adresă veche”. Stilul moral-aristocratic constituie argumentul pe care acest poet de mare forță care este Nicolae Coande îl aduce în favoarea drumului ales, pe care pășește „solitar în lumina crudă timpului”. Nicolae Coande: Femeia despre care scriu, Tîrgu Jiu, Ed. Măiastra, 2010, 80 pag.
Din stirpea damnaților by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5798_a_7123]
-
jegul lumii”. Nicolae Coande e un poet de mari intensități care-și pune în cauză trupul ca un sacrificiu adus spiritului, dar și spiritul ca un sacrificiu adus trupului, în inextricabila unitate a ființei lirice. Nicolae Coande, Vorba Iago, Ed. Măiastra, 2012, 136 pag.
Un absolut al ființei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4508_a_5833]
-
divin. A interpretat Mărie și Mărioară, Cine iubește și lasă, Când o fi la moartea mea, Mi-am pus busuioc În păr. Mi se părea că trăiesc Într-un vis. Eu un simplu muncitor pe șantier eram În preajma acestei „ păsări măiestre”, cum a numit-o Nicolae Iorga, a cântecului românesc. În pauză, nea Ilie nu a mai exersat, ci a cântat Balada lui Ciprian Porumbescu, cu atâta virtuozitate și dăruire Încât vioara părea că suspină Împreună cu cei din sală. După spectacol
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
să-și depoziteze propriile lor oase, adică mor în el, generații după generații. Atmosfera, muzicalitatea, chiar și acel aspect rugos pe care și-l dorea Arghezi când nu mai voia să „potrivească” perfect cuvintele sunt fin percepute și deseori echivalate măiestru în aceste noi traduceri: „Auzi?/ Cartofii sunt lehuzi” devine, supereb: Tu entends/Les patates enfantant?; sau finalul din Belșug: „E o tăcere de-nceput de leat./ Tu îți întorci privirile-napoi./ Căci Dumnezeu, pășind apropiat,/ Îi vezi lăsată umbra printre
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
mintea ei” - Oameni de meserie capete metalice) nu reprezintă decît un artificiu al damnării de care nu există scăpare. Poetul de mare forță expresivă care este Nicolae Coande joacă o nervoasă partidă de șah cu imposibilul. Nicolae Coande, Persona, Ed. Măiastra, 2013, 112 p.
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți-Frumoși... Sau cântece cu viers duios. țesut la poale de Carpați și-oriunde țara are frați În lumea largă răspândiți Care prin verb, ca legământ Rostit În cântec și-n cuvânt, Rămân uniți De nimeni despărțiți! Ne
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
să spun, Vesel: Asta e tot, copii! I see you soon, with another cartoon!" O.R.F.U. Cine privește-n ochiul de fereastră Lipit cu sîngele-nchegat al amintirii? Nimeni. Doar, în calorifere, mai bolborosesc Satirii, Înlănțuiți pe veci de Tehnică. Măiastră De-ar fi Cîntarea mea, stăpînă-a firii, Lor, zeilor Mecanici, nu are cum să le poruncească. Cine privește? Cine să stea să mai privească?! Acum. Cînd totul e înregistrat, iar Musafirii S-au reîntors în cuibul lor de bălegar. Oh
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
În strană pe o frunză veche Cuibul larvei - Orgolioasă plajă Îngerii nu mai au chef de vechituri Conviețuiesc frumos, straniu, Și-atât 2. Între petale Pe linie moartă: floarea speranței. „Pasărea suflet” Cară-n desagă pământ pentru cer Fiica străvechimii, măiastră Sămânță îmbrăcată-n mister, Dulce-alunecând pe-o fereastră, Însoțită de ramul și râul, Fără aripi pe dor se prelinge - Aur dat în pârg străluce brâul, Mistuind-o,-n jertfă o prelinge Iat-o plantând un cântec, un altul, Și-i
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]
-
ca o stea... Poeți cum am fost, nicio cărămidă sfântă nu se mai vede printre ruine... Dar oameni, poate oameni încă mai rămânem pe-aici... Nici păsări, nici pești, nici pietre din ape... nici ploi albastre din nori, nici iarbă măiastră din cer abia niște nebuni vitregi LUI VASILE lui Vasile Dan am să-i cânt la Arad, la o biserică, din pahar vrei tu, Dan Vasile, unul de lut ori numai ăsta, de gură omenească dar să nu uităm noi
Poezie by Adam Puslojic () [Corola-journal/Imaginative/3623_a_4948]
-
ceva din emoția euharistiei. Cînd și cînd, dintre nenumăratele tablouri ale dezolării cu inextricabil miez oniric răsar mici parabole, străvezii pînă în adîncul substratului lor social : Urechea muzicală nu e totul / Mai e și muzica, domnilor, strigam / Chiar în vreme ce pasărea măiastră / Cădea de pe ram". Lipsit de orice echivoc stilistic, scrisul Ilenei Mălăncioiu dovedește talent și inteligență, deopotrivă de limpezi în magia rostirii. Chiar dacă pune zăbală sentimentalismului ei de tip elegiac, lupta cu sine este acerbă : ,Simt arcul ultimului nerv bine întins
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios țesut la poale de Carpați și-oriunde țara are frați în lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
acvatică europeană și chiar arctică. Nu numai păsările, dar văd cu plăcere pe mândrul Stindard al Canadei, fluturând În vânt, frunza de arțar, frunza și arbori care se găsesc din belșug și În pădurile de pe dealurile Subcarpatice. Oare ce pasăre măiastra, a fost transportorul acestui soi de arbore și În ce sens a trecut oceanul? Câte frunze și semințe a transportat? Să credem În legenda? Sau să acceptăm fără tăgadă, meritul Creatorului!? Gândurile se roteau amețitor În mintea mea. Iubesc Canada
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
pădure de argint cu ajutorul unui set-up organic inspirat de eleganța mesteacănului, element recurent în opera eminesciană, ce a susținut noua linie de pantofi intitulată ”Conduri cu dor”. După eveniment, creațiile vor rămâne expuse în vitrina Galateca, ca parte din proiectul ”Măiastra Design”. Evenimentul a reunit iubitorii de românesc într-un cadru organic rezultat din fuziunea acestor concepte și adus la viață cu ajutorul atelierul NO NO NO. Instalația contemporană de cărți suspendate și versurile care au însuflețit pereții galeriei i-au transpus
Iutta a lansat prima colecție de încălțăminte ”Conduri cu dor” la Galateca, într-un decor de basm [Corola-blog/BlogPost/96695_a_97987]
-
le mai amintesc) s-au lansat multe alte cărți, în prezența a numeroși oameni de cultură din Cluj. Au avut loc întâlniri cu scriitori valoroși, precum scriitorul prof. dr. Mircea Popa, Ioan Barbu, Constantin Zărnescu (cu cartea Evocare: Centenarul „Păsării Măiestre”) și Constantin Mustață (cu cartea România trădata și Comoara dintr-un manuscris regăsit după 66 de ani) - de prof. dr. Ioan Bozdog - volum îngrijit de Constantin Mustață). Să amintesc pe scurt, autorii și cărțile lansate sau prezentate la istorică Joie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
s-o urce pașii lumii care vine. Cu orișicare rană care doare, din orice răzvrătire mai adâncă, am pus o za pe piepturi viitoare și-o spadă grea în mâini ce nu sunt încă. Iar dac-am plâns, din lacrima măiastra va crește-o mângâiere de matase pe care mâine unii au s-o lase la alte frunți ce cresc din fruntea noastră. Iar dacă-n noaptea smârcului și-a roatei închidem lanțuri, inima și rană, din dăruirea noastră subterană va
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
închidem lanțuri, inima și rană, din dăruirea noastră subterană va crește pâine pentru foamea gloatei. Ultima decadă a lunii septembrie 2010 a înregistrat, în România, o manifestare internațională, prilejuita de împlinirea a 100 de ani de când prima variantă a sculpturii Măiastra, de Brâncuși, și-a luat zborul în lume. Ea a fost multiplicata de autor însuși în peste 50 de variante, despre care s-a vorbit la Simpozionul Internațional, desfășurat între 22-26 septembrie, în localitățile București - Craiova - Tg. Jiu - Hobița. Au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în Țară și pește fruntariile ei. Conștientizând mesajul amplei acțiuni, rectorul Universității „Constantin Brâncuși”, din Târgu Jiu, prof. dr. Adrian Gorun, a acceptat, că sub emblemă înaltului for de învățământ, să apară un memorabil album cu fotografii în policromie, intitulat Măiestrele și Brâncuși. El se datoreaza soților Victor și Cristiana Crăciun - adică, studiu, antologie, catalog refăcut, realizare artistică, dispunere în pagina, explicații. Prefață albumului aparține altui important sculptor - Marcel Guguianu. Deși obișnuit mai mult „cu dalta și ciocanul, cu ipsosul și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cel de absolvire. Prin contribuția lui Victor Crăciun la înțelegerea acestei teme fundamentale a creației lui Brâncuși, Păsările, vom pași în cel de-al doilea veac de zbor a spiritului românesc în universalitate”. Participanții la sesiunea de comunicări - Centenar - Brâncuși - Măiastra, au venit din: Franța, Germania, Grecia, Macedonia, Albania, Suedia, Austria, Bulgaria, Italia, Șerbia, Republica Moldova. Desigur, din România. Reținem destule titluri de comunicări - unele dintre ele lărgind aria de interes nu numai pentru sculptură, ci vizând muzică, filosofia, aforismele, viața individuală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ei Pe altii mai... Viață este o mâncare Dintre vechi și noi hotare. Dacă nimeni n-ar mânca Nici nu am mai exista... Ce e bun și ce nu-i bun Se aseamănă Oricum. DULCIUL VERII Soarbem dulciul vremii Verilor măiestre. Liniștile serii Se lasă pe creste. Lacul cântă cântec Mâlului sub pleoape. șarpele-i din pântec Cearcă să înoate. Ploile se lasă. Ceață ne cuprinde. Parcă, deodată, Trupul ni se-aprinde. Căutând perechea, Implorând căldură, Ascuțind urechea Visului impura. Vraja
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de odinioară-file de istorie a Mercinei cărășene... La un concurs de coruri în Capitală, bunica, pe atunci femeie tânără de doar douăzeci și ceva de ani, a cântat în prezența reginei Maria, pe care a uimit-o cu vocea-i măiastră și noblețea ținutei de mândră cărășeancă. N-a vrut nici în ruptul capului să creadă Măria Sa că nu-i solistă de operă. „Au crezut cu toții atunci că au adus o cântăreață școlită de mari maeștri”, își aduce aminte Carolina din
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
ia, în sulițe, icoanele, deghizați în homo-fili. Nu icoana e problema ci ceea ce e pe cale s-o înlocuiască: VIDUL bucurencian, care îmbrățișează pe rînd, toate “frondele”, toate “ideologiile”, toate “anatemele” modernității, tocmai pt a putea rămîne identic cu el însuși. Măiastra “doi iepuri dintr-o” lovitură! La ultima verificare, credința nu se revendică pe argumente logice, chiar dacă trăim într-o democrație mistica... și totuși, m-am simțit bine... deși ortodoxă, am facut 6 ani de invatamant catolic la liceul catolic din
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]