33,140 matches
-
cu durere de inimă lângă patul celor foarte bolnavi. Împreună suferea și suspina cu ei, mângâindu-i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându-le nu puțină ușurare în amara lor durere. Unul din urmașii săi la conducerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit în Mănăstirea Neamț o bolniță încăpătoare, în locul celei arse în 1841, pentru călugării
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
celor foarte bolnavi. Împreună suferea și suspina cu ei, mângâindu-i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându-le nu puțină ușurare în amara lor durere. Unul din urmașii săi la conducerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit în Mănăstirea Neamț o bolniță încăpătoare, în locul celei arse în 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
amara lor durere. Unul din urmașii săi la conducerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit în Mănăstirea Neamț o bolniță încăpătoare, în locul celei arse în 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau în schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a amenajat o farmacie și a rânduit câțiva călugări
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
zidit, în anul 1852, un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi, cu paraclis la mijloc, în care slujea zilnic un duhovnic călugăr. A mai zidit o farmacie mare „cum nu era alta în Moldova”, cu medic plătit de mănăstire. În aceste două spitale, multe suferințe se alinau și toți bolnavii primeau tratament gratuit. Atât spitalul cât și farmacia erau întreținute de mănăstire 28. Apoi, episcopul Ioanichie al Romanului (sec. XVIII), în orașul Roman, a întemeiat la 25 Paladie, Istoria
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
călugăr. A mai zidit o farmacie mare „cum nu era alta în Moldova”, cu medic plătit de mănăstire. În aceste două spitale, multe suferințe se alinau și toți bolnavii primeau tratament gratuit. Atât spitalul cât și farmacia erau întreținute de mănăstire 28. Apoi, episcopul Ioanichie al Romanului (sec. XVIII), în orașul Roman, a întemeiat la 25 Paladie, Istoria lausiacă, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura IBMBOR, București, 1993, pp. 31-32. 26 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
IBMBOR, București, 1993, pp. 31-32. 26 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Ediția a IV-a, Editura Episcopiei Romanului, 2001, p. 197. 27 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 305. 28 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., pp. 305 și 392. 9 Mănăstirea Precista Mare primul spital public, întreținut din veniturile Bisericii. De asemenea și în orașul Focșani a întemeiat, în incinta Mănăstirii «Sfântul Prooroc Samuil», un spital public cu același patron spiritual. La ambele spitale, episcopul Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
197. 27 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 305. 28 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., pp. 305 și 392. 9 Mănăstirea Precista Mare primul spital public, întreținut din veniturile Bisericii. De asemenea și în orașul Focșani a întemeiat, în incinta Mănăstirii «Sfântul Prooroc Samuil», un spital public cu același patron spiritual. La ambele spitale, episcopul Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și rânduia ieromonahi slujitori și călugărițe surori de caritate 29. S-a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Sfântul Prooroc Samuil», un spital public cu același patron spiritual. La ambele spitale, episcopul Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și rânduia ieromonahi slujitori și călugărițe surori de caritate 29. S-a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al Mănăstirii Neamț (1806-1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi din spitalul și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul public de la Târgu Neamț, administrat de mănăstire, unde se tratau bolnavii gratuit 30. Mai aproape de zilele noastre, Sfântul Cuvios Ioan
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și rânduia ieromonahi slujitori și călugărițe surori de caritate 29. S-a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al Mănăstirii Neamț (1806-1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi din spitalul și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul public de la Târgu Neamț, administrat de mănăstire, unde se tratau bolnavii gratuit 30. Mai aproape de zilele noastre, Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul de la Neamț, zis și Hozevitul (1913-1960), cu metania din Mănăstirea Neamț, care
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de caritate 29. S-a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al Mănăstirii Neamț (1806-1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi din spitalul și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul public de la Târgu Neamț, administrat de mănăstire, unde se tratau bolnavii gratuit 30. Mai aproape de zilele noastre, Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul de la Neamț, zis și Hozevitul (1913-1960), cu metania din Mănăstirea Neamț, care s-a nevoit 24 de ani în Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul public de la Târgu Neamț, administrat de mănăstire, unde se tratau bolnavii gratuit 30. Mai aproape de zilele noastre, Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul de la Neamț, zis și Hozevitul (1913-1960), cu metania din Mănăstirea Neamț, care s-a nevoit 24 de ani în Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și în pustiul Hozeva, avea în obștea Sfântului Sava ascultarea de bibliotecar și de infirmier. Noaptea lua parte la biserică, se ruga la chilie
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
24 de ani în Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și în pustiul Hozeva, avea în obștea Sfântului Sava ascultarea de bibliotecar și de infirmier. Noaptea lua parte la biserică, se ruga la chilie și îngrijea marea bibliotecă a mănăstirii, iar ziua era infirmier și îngrijitor de bolnavi la bolnița din incintă. Cerceta pe călugării și sihaștrii bolnavi, le ducea mâncare, spăla rănile răniților de război aduși aici de pe front și alina pe toți cu dragoste, iar cu inima neîncetat
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
neîncetat se ruga și simțea pe Hristos”31. Acestea sunt pentru noi cei de astăzi adevărate lecții de amenitate, de generozitate și de ospitalitate. Nu ne-am propus aici să aducem precizări despre toate bolnițele întemeiate de călugări în incinta mănăstirilor noastre, pentru că au fost nenumărate astfel de clădiri unde bolnavii erau îngrijiți, mângâiați sufletește, întăriți duhovnicește și în cele din urmă, unii primeau vindecarea. Am amintit doar câteva pe care le-am considerat mai ilustrative. Toate acestea nu au rămas
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
dorește sau a fost trimis să-i slujească. Redăm în cele ce urmează relatarea Cuviosului Paisie Aghioritul: „Trecuse mult timp de la venirea mea și trebuia să plec. De aceea l-am întrebat pe Bătrân: - Nu vrei să vorbesc la vreo mănăstire, ca să te îngrijească acum, la bătrânețe? Acela a zâmbit, când a auzit cuvântul «îngrijească», și mi-a spus: - Bre, «îngrijească»? Dumnezeu Se îngrijește și de viermii din pământ, îi hrănește și-i încălzește, iar pe mine, un vierme atât de
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
un înger care îmi slujea și cum ați intrat voi, s-a depărtat de la mine». Acestea zicând, a adormit, iar frații minunându-se, au proslăvit pe Dumnezeu”34. Îngrijirea bolnavilor ce suferă de boli contagioase 29 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene, Editura Trinitas, 2011, p. 30. 30 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene ..., p. 96. 31 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 613. 32 Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinți aghioriți. Flori din Grădina Maicii Domnului, Traducere din limba greacă de Ieroschim
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
depărtat de la mine». Acestea zicând, a adormit, iar frații minunându-se, au proslăvit pe Dumnezeu”34. Îngrijirea bolnavilor ce suferă de boli contagioase 29 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene, Editura Trinitas, 2011, p. 30. 30 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene ..., p. 96. 31 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 613. 32 Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinți aghioriți. Flori din Grădina Maicii Domnului, Traducere din limba greacă de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2004, p. 129. 33 Cuviosul Paisie Aghioritul
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
al doilea război mondial), la spitalul din Ploiești erau mulți bolnavi de tifos exantematic, care mureau neîmpărtășiți și nu avea cine să-i îngroape. Atunci părintele Sava Cimpoca (de la Schitul Sf. Ioan Botezătorul - Alba Iulia, † 1955) a zis către starețul Mănăstirii Ghighiu: Dacă îmi dați voie, mă duc să împărtășesc bolnavii. Eu nu mă tem că mă voi îmbolnăvi. Astfel, doi ani de zile, părintele Sava a fost duhovnicul bolnavilor și multe inimi zdrobite a alinat, dar, cu darul lui Hristos
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
lăncierului sînt toate istoriile nostalgice ale unor iubiri pierdute și a singurătății ce a rămas în loc. Un concert de neuitat este o buzzatiană fabulă caricată a paranoiei lumii ce se apără de realitate prin proliferarea de cópii, iar Raport asupra mănăstirii este un intertext în stilul lui Nedelciu unde legenda Meșterului Manole se contaminează parcă cu scene din Ion. În O istorie de familie, povestea marqueziană a unei stră-străbunici îngropată cu tot cu bordei de către soțul ei și a morții enigmatice a acestuia
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
acum). La femininul adjectivelor analog, omolog se acceptă și formele analogă, omologă, alături de analoagă, omoloagă (unicele admise în vechiul DOOM). Se admit (ba chiar se recomandă) accentele trŕfic, ŕntic, nu doar trafěc, antěc. Se recomandă mânăstire (dar se admite și mănăstire; în vechea ediție era invers). Se abolește un semn distinctiv al intelectualului cult față de insul incult: forma recomandată de persoana I singular a verbului a continua este de acum înainte (eu) continui, nu (eu) continuu: s-a preferat o formă
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
stil); despre traduceri (ale lui Arghezi sau făcute de alții din opera lui); despre activitatea culturală și politică (în diferite organizații profesionale, la Academie, în Parlament etc.; premii; polemici de presă); despre viața lui Tudor Arghezi (familie, căsătorie, copii, școli, mănăstire, Elveția, anii neutralității și ai primului război, procesul de presă pentru Poarta neagră, viața la Mărțișor, manifestări omagiale, ultimii ani etc.). Dacă fără primul volum, folosit ca ghid și bază de date, nu se mai poate alcătui de acum încolo
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
nu e totdeauna foarte sigur de forma de plural, de folosirea unui sufix sau a unei desinențe verbale, de pronunția sau ortografia unui cuvînt: chibrite sau chibrituri, conclave sau conclavuri, degajă sau degajează, (eu) continuu sau (eu) continui, mânăstire sau mănăstire etc. Din păcate, se poate vorbi și de utilizarea cea mai aberantă a dicționarului: învățarea sa pe de rost de către candidații la admiterea în facultăți cu concurență mare, la care se dau probe de limba română, inclusiv de cultivare a
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
dacă în prima seară, la Iași, știind încă de la București că se va petrece un lucru, o dată ajuns acolo, afli că se va întâmpla un cu totul alt lucru... în loc să cinezi, de pildă, cum ți s-a făgăduit, la o mănăstire cuvioasă, cu vin bun și bucate călugărești, vei lua cina într-o hrubă din oraș foarte veche și adâncă, de câteva secole, fără geamuri, în care toată lumea fumează și unde îți va cânta la ureche un taraf greu, cântece populare
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
tinerilor, răspîndirea unei construcții reflexive neînregistrate de dicționare și inexistente pînă acum, cel puțin în limba literară: a se băga în seamă. Desigur, construcția modifică locuțiunea preexistentă a băga în seamă, care nu avea utilizare reflexivă, ci strict tranzitivă: "Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă" (Creangă, Dănilă Prepeleac). Există în română un paralelism interesant între construcția a băga de seamă "a observa", în care agentul uman suferă mai curînd experiența pasivă a unui stimul extern
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
150. 47 Marko I. Rupnik și Serghei S. Averințev, op. cit., p. 23. 48 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 49 Ibidem. 50 Prof. Ioan Lazăr, op. cit., p. 105. 51 Monahul Cleopa M., Viața și acatistul Sfintei Maria Egipteanca, Edit. Panaghia, Sf. Mănăstire Rarău, Crucea, 1998, p. 6. 52 Jean-Claude Larchet, Terapeutique des maladies sprituelles. Une introduction a la tradition ascetique de l’Eglise Orthodoxe, Les Editions de l’Ancre, Suresnes, 1993, p. 649 apud Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 110. 53
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sânul comunității ecleziale. De aceea, fiecare credincios are o mare responsabilitate față de comportamentul semenului său, ajutându-l să se îndrepte pe calea pocăinței și a virtuților creștine. 213 Ierodiacon Cleopa, Creștinul ortodox în lumea televizorului și internetului, Edit. Panaghia, Sfânta Mănăstire Rarău, p. 105.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]