447 matches
-
cu privirea primii toporași ai primăverii și primele flori de salcâm și când asculți melodia preferată ori povestea bunicului, de atât de multe ori auzită, sau bei apă proaspătă din izvorul de munte ce-și repede apele limpezi către câmpia mănoasă..." În plus, Mariana era nemulțumită de mai multe aspecte și regreta că povestea cu invitația la nuntă a rămas neterminată. "Cum poți fi supărat ori nemulțumit că prietenul tău se căsătorește și te invită la nuntă? Îl deranjează că un
ISPITA (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355341_a_356670]
-
Sufletele cântă iară, melodii de mult uitate Și amurgul-sur coboară, legănând acestea toate. Frunză ruginie Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl știe, Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci! Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă! Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene. Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate! Copacul Copacul, fără un cuvânt, cu ramurile duse-n vânt Veghea în zori ferestra mea dar nicio frunză
TABLOU DE TOAMNĂ II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355606_a_356935]
-
în declarații - cu cea din România. Anul: 1992. Locul: Ucraina. Afacerea ucraineană a prejudiciat chiar și guvernul federal american, care era într-un final obligat să ramburseze împrumutul garantat, cu 70 milioane de dolari". * Afacerea Kaplan - Ucraina: simplă și extrem de mănoasă, dar nu în holde. Operațiunea "Kaplan-Ucraina"este similară prin "modus operandi"cu cea inițiată în România. Tot ambasadorul american, deci reprezentantul S.U.A. al administrației democrate și, în ultimă instanță, al Casei Albe, este cel care "a comandat"afacerea în Ucraina
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
bate toba de plecare - Colburi se ridică, în drum, spre-ntâmpinare - Sunt glasuri din adâncuri care-mi trimit solie. Își cată lumea lor pe veci pierdută, Și nu mai pot de-atâta întristare , Ei au murit în luptă întregind hotare - Mănosul câmp de ieri e azi plin de cucută. Cu ochi pierduți își caută avutul, Copiii toți și-i strigă-n van pe nume, Pe toți hoinari îi întâlnești prin lume Pe alte glii și-ncearcă începutul - De mila lor azi
PLAI ROMÂNESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355669_a_356998]
-
așeza geografic într-un Paradis terestru cu Zestrea cea mai de preț și cea mai râvnită: cel mai variat relief cu munți, Marea Cetate naturală, inexpugnabilă a Carpaților, peșterile-străvechi folosite ca altare de cult ori cazemate militare, păduri, dealuri, câmpii mănoase, pășuni, pomi, livezi, viță de vie, lunci fertile, cea mai bogată faună și cea mai aleasă floră, ape care străbat țara de-a lungul și de-a latul, lacuri, faimosul și milenarul Danubiu, ieșirea la mare, subsolul bogat cu diverse
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
șoptindu-mi prin lacrimile mele Cât de mare Ți-e dorul de mine... Și îmi simt mângâiat sufletul. Cluj Napoca 27 august 2015 Răvaș Am scris un răvaș... Când vara se-mbracă de ducă Și face un ultimul popas În câmpuri mănoase și-n luncă. În susurul blând de izvoare Și-n clopotul tainic al vremii În ritmuri de ploi și ninsoare De frunzele și florile lumii. Am scris un sonet pentru cer Să te apere de tot ce e rău În
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
alunge șerpi și șopârle, de răul ce-l pricinuiesc. Cum e vremea-n această zi, cu omăt, ploaie ori soare, se spune că la fel va fi, timp de patruzeci de zile. Dacă pe câmp e zăpadă, se prevestește an mănos. Iar pajiștea de-i uscată, e semn de an sărăcăcios. Serbat e și mărțișorul, de fete și de neveste. Când pe flori așează șnurul, cu fantezia-n poveste! 9 Martie Din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Referință Bibliografică
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
și carnea de struț, foarte solicitate în occident, cu ouăle și carnea de prepeliță, foarte căutate de bolnavi, cum să facă rost de ele, cum să le crească, să le vândă și alte probleme de „management” al acestor afaceri deosebit de mănoase. Baliverne, pe care,Mărășteanu nici nu le asculta. Privea pe fereastră cum cad fulgii de zăpadă și se gândea dacă acum este momentul să-l scuipe-ntre ochi și să-i spună: mulțumesc pentru grijă! Dar se abținu.La sfârșit
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
fată îngrijită, elegantă și mai ales frumoasă. Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La intrarea în living a pășit peste un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene slave viu colorate, aduse de mama
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de vechile datini, dar și cu ploi și lanuri mănoase de grâu, cu sănătate în trupurile lor viguroase și cu bogăție în case, când vocile acestora înălțau imn de mulțumire zeului suprem. Una dintre cele mai mari sărbători ale lumii creștine, Crăciunul, a fost să dea fericire românului printr-o
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
scriere au ei întocmit Cu șapte mii de ani în urmă, O lume întreagă au uimit Împletitind aur, dându-i formă! Puternice cetăți au construit Ce-au dăinuit peste milenii, Din inimă ne-au dăruit Prima Civilizație, Cucutenii... Pământul țării mănos, le dăruia Recolta vieții și traiul bun, Credința lor în Zamolxe stăruia, Iar medicina, un bun străbun! Lucruri multe, bune au lăsat Nu nouă, ci întregii omeniri, Guri flămânde s-au furișat Târând țara, prin război, uneltiri... Azi, istoria străbună
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat, unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Sfânta Cuvioasă Parascheva este invocată prin rugăciuni și cântări, ca fiind mărirea monahilor, povățuitoarea obștii, cinstitoarea cuvioaselor, păzitoare a sihaștrilor, povățuitoare a dreptei credințe și surpătoare a eresurilor (Icos 8). Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9). Sfânta Cuvioasă Parascheva este lăudată ca cinstitoare a celor ce ne miluiesc, întăritoare a celor ce ne slujesc, împreună-lucrătoare cu cei ne hrănesc (Icos 10). Sfânta Cuvioasă Parascheva este chemată în rugăciune
SFÂNTA PARASCHEVA CEA MULT FOLOSITOARE. IMPACTUL ŞI INFLUENŢA EI ÎN VIAŢA CEA EVLAVIOASĂ A CREŞTINULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353047_a_354376]
-
liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile și noile identități descoperite. Zona Codrului se află la interferența județelor Maramureș, Satu Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de râul Someș, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Țicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar această zonă poartă cu semeție și urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
sale. Poate chiar mișcări intense de stradă. Eu am venit apriori cu un imens spor al încasării impozitelor. La anul puteți mări salariile cât doriți, dar nu chiar. Noi locuri de muncă se obțin din drumuri și autostrăzi, din irigația mănoaselor câmpii, din reparări de scoli și spital sau, de ce nu, noi scoli dotate cu laboratoare industriale și puternice ateliere de producție. Dacă tot suntem la capitolul social rog să vă gândiți la o nouă meserie. Aceea de gospodină-mamă. La oraș
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
chip frumos, Și suflet de copil; Cu plete-n vânt Din par cărunt, Ascuns subtil; Cu ochi căprui, Sprancene-arcui’, Rapizi la învățat; Cu pași grăbiți, Vioi și iuți, Și mersul tresăltat; Inima mare, Voința tare, Din fragedă pruncie; Cu mâini mănoase, Brațe vânjoase, Muncite-n hărnicie; Prima la scoala, Nu doar-ntro doară, Prietena cu cartea; Dar, dușmani câți! -Face-s-ar punți!- Ce vrură să-i ia partea; Dar Dumnezeu, Oricând la greu, I-e sprijin și speranța; Și mandre urme Are în
PORTRET PRINTRE ANI de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353696_a_355025]
-
să acționeze și în ce mod. C. Rădulescu Motru vorbea de oamenii de vocație care deschid calea generațiilor noi: „Atât prețuiește un popor, cât prețuiesc oamenii săi de vocație. Suntem un neam bogat în însușiri sufletești. Locuim pe un pământ mănos și unitar din punct de vedere geografic [...] Oamenii de vocație nu ne lipsesc”. Istoria țării noastre a cunoscut năvăliri și pustiiri periodice în urma războaielor de cotropire și a confruntărilor de interese între diverse puteri, poporul a fost deseori amenințat de
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
nr. 2172 din 11 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Doamne dă-mi mintea cea de pe urmă” spune in vechi proverb românesc. O blasfemie deoarece este o crimă să precupețești voia Domnului Dumnezeul Nostru. Dumnezeu nu de dă nici măcar ploaia cea mănoasă necesară la timpul oportun de agricultura țării. Nu întâmplător ploaia ne este dată de activitatea legislativă a parlamentului nostru care determină emisiunile poluante precum CO 2 admise. America nu a aderat la convențiile de limitare iar natură, cu voia Domnului
MENTALITATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354149_a_355478]
-
și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
vătămător societății, ca și bărbatul care iubește celelalte femei cu aceeași dragoste ca pe a lui proprie”. Patria, pentru noi, românii, este munca strămoșilor noștri, amintirea faptelor și gândurilor lor, monumentele rămase de la ei, munții semeți și văile încântătoare, câmpiile mănoase, Dunărea albastră și Marea cea Mare, „Balada” lui Ciprian Porumbescu, „Doina” lui Eminescu, „Rapsodia” lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși și multe, multe altele. Peste tot sunt umbrele strămoșilor noștri. O cruce din cremene, o cetate din
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
sunt înscrise în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului și cel duios al cavalului, exprimă bucuria de a trăi și dorul iubirii de viață... Purănenii sunt oameni pătimași ce iubesc spicul grâului, câmpia mănoasă, statornicia, brâul de argint al Glavaciocului, liniștea bătrânei păduri, deopotrivă fiii și fiicele. Devotați familiei, iubesc zâmbetul pruncului din leagăn, speranța zilei de mai bine, dar iubesc cu patimă și zâmbetul femeii ce le dăruiește prunci, femeia care știe a
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii, la Brăila - Ghecet, la Zimnicea, Oltenița sau Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. Aici găseau întinderi de câmpii mănoase , o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea un an mai târziu a legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
sclipiri diamantine, Murmură-ntre ele-n șoapte: „Oamenii ne admiră și sunt fericiți, Creația-i perfectă, iar Dumnezeu e infinit, Ce preacurată bucurie În tabloul desăvârșirii!” În nopțile cu liniște adâncă, Toamna-și înalță a ei rugă Pentru recolte bune, mănoase, S-aducă bucurie-n case. A venit Toamna După atâtea nopți de așteptare, Mi-a bătut și mie toamna-n geam, Ba, mi-a intrat și în odaie Cu parfum de frunze și de ploaie, Dar nu m-a-nduplecat! Am încuiat
FILE DE TOAMNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358081_a_359410]
-
DECEBAL De asatădată câinele e mai îndârjit! El trebuie să știe că pământul daciei e sacru și iubit, El nu rabdă pe dușmani Chiar dacă se numesc ...romani. Munții falnici cu izvoare limpezi, văi răcoroase, Visteriei dă aur și-n câmpuri mănoase Rodesc grâne în holde frumoase. Bogății ce nu au alte țări, De aceea vin din cele patru zări Să ne cucerească, vărsând sânge de-al nostru și-al lor. Slăvit să-ți fie numele, zeu al dacilor! 15 Ne apărăm
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]