533 matches
-
odată mai înalți decât noi. Parcă presimțea curca ceva. Se oprea, ridica un picior, și asculta. Stătea câteva minute de ni se păreau cât o zi de post, și asculta. Apoi iarăși: cau, cau, cau! Pornind cu pași vioi spre mărăcinii din dadeșu. A intrat într-un mărăcine. Noi, cu mâinile strașină să nu ne intre soarele în ochi, am așteptat un sfert de ceas, care ni s-a părut cât un”car de vreme “, Când a ieșit, am lăsato să
CURCA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356941_a_358270]
-
ei, ca român cinstit, criticând vehement pe cei responsabili de acest rău: „Ne iartă tu, pământ..., îți cer iertare, țară, Noi am ales neghiobii ce trupu-ți sfârtecară Și pentru doi arginți, vândut pe la străini, Pământul tău, acum, e câmp... și mărăcini. Ați ridicat prostia la rangul de virtute, Pe unde călcați voi, țărâna țării pute. Pământul ăsta sfânt... l-ați otrăvit cu mită, E prea sătul de voi, i-e scârbă să vă-nghită.” (Ei ne presară vânt... noi culegem furtună
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
elaborat este purtător de sonorități fine, iar spațiul interiorizat al conștiinței și al sufletului este acompaniat de armonia universală. “Cuvântul este drumul sinuos al evoluției. Fără o istorie a culturii și civilizației am fi găsit un teren “sterp” plin cu mărăcinii necunoașterii. Omul și-a dorit mereu să progreseze căutând puncte de reper spre devenire. Personalități ca: Aristotel, Leonardo da Vinci, Beethoven, Eminescu, Einstein, Michelangelo și câți alții... au pus câte o cărămidă la edificiul măreț al culturii.”(sursa necunoscută) Poeta
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ABERARE Autor: Delia Stăniloiu Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Craterul din mine mărăcini și jar joc de iele nopți la pândă felinar. Zgomotul din oase lungi tălăngi de var joc al întîmplării boltă lampadar Picturale stressuri turle de cetăți marginile zilei ubicuități flux-reflux eresuri Referință Bibliografică: ABERARE / Delia Stăniloiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ABERARE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355703_a_357032]
-
Autorului Iartă-l, Doamne, pe-al meu soț, care acuma-i dus de acasă, să caute-n 'mprejurimi, o Mărie mai frumoasă... După ce a umblat mai mult, printre bălării și spîni, a venit, spăsit, la mine, să-l curat de mărăcini! El mi-a spus încet, candid: "Ce vezi tu nu-s mărăcini, tot ce se spune de mine șunt, așa... niște minciuni! Eu, de-acuma înainte nu am să mai plec de acasa tu esti totul pentru mine... cea mai
TITINA NICA-ŢENE: IARTĂ-L DOAMNE PE-AL MEU SOŢ (POEZIE) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346244_a_347573]
-
de acasă, să caute-n 'mprejurimi, o Mărie mai frumoasă... După ce a umblat mai mult, printre bălării și spîni, a venit, spăsit, la mine, să-l curat de mărăcini! El mi-a spus încet, candid: "Ce vezi tu nu-s mărăcini, tot ce se spune de mine șunt, așa... niște minciuni! Eu, de-acuma înainte nu am să mai plec de acasa tu esti totul pentru mine... cea mai bună și frumoasă! Tot ce-am scris eu în român e pură
TITINA NICA-ŢENE: IARTĂ-L DOAMNE PE-AL MEU SOŢ (POEZIE) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346244_a_347573]
-
ce-a fost./ Cu sânge cald roșit-am caldarâm și flori,/ Noi am slujit vecia neamului și-un rost./ Pe fruntea țării pus-am aurori.// Legenda noastră stă și azi ascunsă-n lut,/ Ne pângăresc martirii, alți strigoi/ Ne toarnă mărăcini peste mormântul mut/ Și numele ni-l scuipă cu noroi.// Noi am căzut răpuși, dar înviem mereu/ Prin mucenicii, care se întorc prin prunci,/ Sorbim luceferi din genuni spre Dumnezeu/ Și-ajungem iar la El când sângerăm pe cruci. Lucrarea
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
DE-AMINTIRI Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cu amintirile de mână vreau să urc Pe muntele trecutului ce azi mă cheamă Ca pe copilul drag a sa iubită mamă... Prin mărăcinii vieții nu vreau să mă-ncurc. Lumini duioase-n suflet înfloresc subit Și-n licărirea lor mă-nvăluie părinții, Iar din icoane - azi - o să coboare sfinții Și îmi vor aminti ce mult ei m-au iubit. Cu frații mei, adesea, rătăceam
ŞUVOAIE DE-AMINTIRI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369848_a_371177]
-
nimic nu-i ca ieri, totul e nefiresc petrecut fără tine; Fără tine râurile-și întorc - răzvrătite - șuvoaiele, gonind înapoi spre izvor; Fără tine repugnatul magot pare tipul cel mai seducător; Fără tine, catifelatele firișoare de iarbă se transformă-n mărăcini și otravă; Fără tine briza mării pare-un hâd uragan, cu miasme de hoit, orbindu-te-n față cu pleavă; Fără tine, chemarea-nvăpăiată a splendidelor priviri cu șăgalnice irizări de jad e, mai degrabă, pașapoarte spre moarte, prefațată de clocotu-n
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
undeva unde se știa în tot satul că ar juca banii. În Piscu Mic. Stabilisem tactica și drumul de întoarcere spre casă ca să evităm să ne întâlnim cu cineva și să ne demascăm. Ne-am ascuns după o leasă de mărăcini și am așteptat să se întunece bine. Trebuia să ne grăbim că dacă răsărea luna, ne cam strica toată șmecheria. Tactica noastră era simplă. Aprindeam cădelnița, lăsam focul să pâlpâie de câteva ori, apoi cu o cârpă mai mare și
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
a fost fatal. Siguri pe noi, cu lecția învățată, ne-am dus mai târziu la locul cu pricina. A doua mare greșeală. Cei păcăliți cu un an în urmă au ajuns înaintea noastră și erau ascunși după niște lese de mărăcini. Noi nu i-am văzut. Când ne-am început jocul banilor și am aprins cădelnițele, ei ne vedeau foarte bine unde suntem și ne-am pomenit în cap cu niște pungi aruncate de către aceștia. Doamne ce mai duhoare! Ne-am
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
de câteva zile. Ca să mă lase să mă joc cu ei, le promisese-m că le dau bicicleta tatei să se plimbe cu ea. De unde era să știu eu că ăștia nu se plimbă cu bicicleta pe drum ci prin mărăcini? Le-am dat-o să se plimbe din prânz până-n amiază. Așa a fost, dar când mi-au adus-o erau dezumflate ambele roți. Ce era să mai fac? Am pus-o la locul ei și basta! Până la prânz m-
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
OLTUL”, anul I, nr. 9 -10 din aprilie - mai 1944 PRIMĂVARĂ Ceasul fagilor a venit înapoi. Toți fagii au costume noi, Eftine, fragede, verzi, Numai să le desmierzi. Parca e vorba de nu știu ce protocol În marele pădurii ocol, Până și mărăcinii și fragii Și-au pregătit nădragii. Filosofilor, aruncați ceasloavele, Puneți la cai potcoavele, Ucideți veghea, ucideți casna Și luați-o rasna. O să vă’ntâlniți cu Dumnezeu În muguri, în fluturi, în curcubeu Și o să vă spună el Cât e regatul
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
2015 Îmbrățișare M-a îmbrățișat duios Adevărul Strângându-mă tandru la pieptul Său Mi-a prins în palmă lacrima din gene Mi-a spus să mă încred mereu în El. M-astâmpără cu apa Lui cerească Și mă conduce printre mărăcini Am în pășire prezență îngerească Și zbor deasupra orișicărui chin. Pe buze mi-a pus mâna Adevărul... Și m-a îmbălsămat cu al Său har Cu ochii Lui în ochii mei deodată, Șimțit-am că ajuns-am la liman. Și așa
IUBIREA CA UN CURCUBEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353272_a_354601]
-
scârțâiau bocancii. După o jumătate de oră de urcat în marș forțat, ajungem la Dealul Suspinelor. Auzisem de mult de locul ăsta ,dar acum că l-am văzut, chiar că-mi venea să suspin. Găuri, hârtoape, șanțuri, noroi înghețat și mărăcini scăpați de tirul armelor. Pentru că aici făcea antrenamentul toată artileria. Și ăia de la tunuri și cei de la tancuri și cei cu AG-ul. Era câmp de luptă, după luptă. - Pe două rânduri a-du-na-rea! s-a pițigăit iar Șoricelul. - Să vă
POVESTIRI MILITARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352934_a_354263]
-
în cazarmă! Buun! Luăm poziția de start și Șoricelul ne arată linia de sosire. Ceva mai încolo, la vreo douăzeci de metri. Dă plecarea și pornim. Eu pe dedesubt și Stan în patru labe pe deasupra mea. Prin gropi, hotâncuri și mărăcini ! După trei metri eram fleașcă. Nu-mi dau seama cum aș fi fost dacă Stan ar fi făcut întocmai, pe rănitul. Probabil că n-aș mai fi fost! După alți trei metri îl auzim pe Trandafir; - Stai! Voi acolo ce
POVESTIRI MILITARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352934_a_354263]
-
Gândurile se pierd în suferință. Păsările nu mai au aripi Și nici încotro a se duce. Soarele devine o enigmă Ce apune în fiecare clipă. Roi de păsări se ascund În cuiburi de cenușă. Livezile sunt fade, Au trunchiuri de mărăcini Și fructe necoapte. Zâmbetul e o himera Ce sforăie la fereastra. Lacurile au secat și rate sălbatice Se zbat veșnic în mocirlă. Râul visează la soare și la lună. Miresmele florilor sunt palide, Cu sufletul de zgură și cenușă. Brazii
DESOLATION de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352992_a_354321]
-
Lumina doarme-n frunzele de duzi, În Visul de mătase eu mai cred, Dacă sunt trist de ce mă tot acuzi, Nu-i versul meu întotdeauna mied, Nu-i versul meu întotdeauna înger Și el mai pătimește pe pământ, Desculț prin mărăcini atunci când sânger Eu nu îmi vindec rănile-n cuvânt Și nu mă plâng provocator de milă Pe umerii acestui timp concav, De toate lingușirile mi-e silă, Mă simt stăpânul Vieții, dar și sclav! Frumos nu sunt, dar nici urât
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
la sud de promontoriul Cabo de Gata. Întinse ca niște degete răsfirate, care parcă vor să înșface marea, lanțurile de stâncă calcaroasă ale Sistemului Betic avansează dinspre interiorul țării, vălurind relieful arid, uscat și sfărâmicios, cu vegetație compusă preponderent din mărăcini cu aspect spinos, rezistenți la intemperii. Adeseori versanții sunt traversați de liniile paralele ale ”bancalelor”, moșteniri de pe vremea maurilor, apte să ofere cât de cât loc adecvat culturilor agricole, împiedicând apa care vine așa de rar să se prăvălească nestăvilit
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
furat, În satul dinspre luncă,-n două cete, Știind cu toții foarte bine locul, Ogrăzile cu perii cei de soi, Că-n fiecare toamnă făceam jocul, Dar și sătenii ne știau pe noi(!) ... Și câte garduri am sărit, măi frate, Prin mărăcini cu sânul plin de pere! Nu mai vorbesc ce mușcături de...spate, Căci câinii n-aveau pic de maniere; Dar anii au trecut, eram flăcăi Și cine mai era ca noi în sat(?!) De perele din satul dintre văi Aproape
TIMPUL PERELOR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353770_a_355099]
-
îndrumare. Sus numitul tovarăș era instructor de partid pe linie de agricultură, deci un mare specialist, pe care țăranii, cum sunt ei așaa, mai hâtri, îl numeau Colțan și spuneau despre el că pe unde calcă nu mai cresc nici mărăcinii. Era desigur o exagerare! Mărăcinii creșteau în voia lor, peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinții îngălbeniți de tutun lapte proaspăt muls, iar în fața sa stătea smirnă tov Iftode, șeful sectorului, împreună cu tovărășica
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
instructor de partid pe linie de agricultură, deci un mare specialist, pe care țăranii, cum sunt ei așaa, mai hâtri, îl numeau Colțan și spuneau despre el că pe unde calcă nu mai cresc nici mărăcinii. Era desigur o exagerare! Mărăcinii creșteau în voia lor, peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinții îngălbeniți de tutun lapte proaspăt muls, iar în fața sa stătea smirnă tov Iftode, șeful sectorului, împreună cu tovărășica Arghirița, tânăra mulgătoare-șefă, care
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
bătea adesea mama c-o palmă nervoasă, Apoi își îneca răutatea-n pelin. Într-o clipă cuvântul ucide l-a trăznit, A luat cuțitul și cu sete în mama a lovit, Inima i-a luato din piept aruncând-o-n mărăcini, Primăvara începuse să plângă cu flori de mălini. În tufă sângele mamei a dat în floare. Iar inima ei îngrijorată și tristă l-a întrebat: -Fiule, spune-mi sincer, te doare? Răspunsul n-a venit și inima mamei a înlăcrimat
INIMA MAMEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354215_a_355544]
-
Publicat în: Ediția nr. 320 din 16 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne iartă tu pământ... iți cer iertare tară, Noi am ales neghiobii ce trupu-ți sfârtecară. Și pentru doi arginți, vândut pe la străini, Pământul tău, acum, e câmp... și mărăcini. Și-n datoria lui, de ieri, de azi, de mâine, E, să-i culegem rod, e, să-i culegem pâine. Pe cel mai bun pământ, câmpia cea mai bună, Ei ne presară vânt... noi culegem furtună. Răsună glasu-i sfânt, ce
EI NE PRESARĂ VÂNT, NOI CULEGEM FURTUNĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357065_a_358394]
-
îndrumare. Sus numitul tovarăș era instructor de partid pe linie de agricultură, deci un mare specialist, pe care țăranii, cum sunt ei așaa, mai hâtri, îl numeau Colțan și spuneau despre el că pe unde calcă nu mai cresc nici mărăcinii. Era desigur o exagerare! Mărăcinii creșteau în voia lor peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinții îngălbeniți de tutun lapte proaspăt muls, iar în fața sa stătea smirnă tov Iftode, șeful sectorului, împreună cu tovărășica
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]