537 matches
-
da. se încruntă. din buzunarul bluzei scoate un șervețel. citește... mângâi mâna prietenului meu în ritmul în care poezia lui dansează între pereții salonului. după un an, verbele lui dau fugii alt sens... coboară în adâncul pământului, aruncă de pereți mărăcinii, lasă inimii galopul viu. la final, răsuflu ca un armăsar fericit, după ce a prins câmpul în copite, întreg. am transpirat respirând cuvinte. Mulțumesc Dane! Referință Bibliografică: spital / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 493, Anul II, 07
SPITAL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Servetel_dupa_un_an_anne_marie_bejliu_1336429791.html [Corola-blog/BlogPost/358600_a_359929]
-
De unde au căzut, ca pacienți - Lăsați copiii, totuși, să se joace! Și adormiți-i, seara, cu povești! Doar ele fac, pe lumea rece, pace, Și-n ele, viu rămâi, chiar de nu ești... CÂNTECUL SPRÂNCENATULUI Nimeni nu o să vă taie Mărăcini crescuți de ploaie La mormântul din noroaie. Mie, mi-au tăiat, în dar. Nimeni nu o să vă pună Lumânarea, ca arvuna, Pentru inimă cea bună. Mie, mi-au aprins-o, iar. Nimeni nu o să vă lase 10 bani, două foloase
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1426130055.html [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
Publicat în: Ediția nr. 320 din 16 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne iartă tu pământ... iți cer iertare tară, Noi am ales neghiobii ce trupu-ți sfârtecară. Și pentru doi arginți, vândut pe la străini, Pământul tău, acum, e câmp... și mărăcini. Și-n datoria lui, de ieri, de azi, de mâine, E, să-i culegem rod, e, să-i culegem pâine. Pe cel mai bun pământ, câmpia cea mai bună, Ei ne presară vânt... noi culegem furtună. Răsună glasu-i sfânt, ce
EI NE PRESARĂ VÂNT, NOI CULEGEM FURTUNĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ei_ne_presara_vant_noi_culegem_furtuna.html [Corola-blog/BlogPost/357065_a_358394]
-
te-ai mai fi despărțit toată viața. Evita cu delicatețe să dea alte amănunte decât: Sunt pustnic, și mă rog la Dumnezeu toată ziua. Pentru păcatele mele. Dar și pentru lume. Binecuvânta din nou și se depărta plutind parcă pe deasupra mărăcinilor cu aerul cel mai firesc. Nu știa nimeni cum îl cheamă, de unde vine, unde îi este coliba căci trebuia să aibă una, și nici alte amănunte din viața sa. L-au descusut și pe pădurar că acesta umbla toată ziua
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_0.html [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
măslinii, Cerul s- a- ntunecat pe data. Tresar și pipai pământul maroniu, zvântat Cred că aici, prin țină Te- ai împiedicat Slăbit, bătut și osândit, nevinovat. Sărut, făcând mâțanii, colbul de pe dealul Căpățânii Și pasul meu se prinde lat în mărăcinii Aruncați în drum de șuierul furtunii. Străbat cu crucea- n spate, aplecata, Tot drumul Tău, mă simt atât de vinovată, Că pentru cei ca mine, păcătoși Au pătimit prin secole Hristoși. Chiar de- i dorința incrustat- adânc în vis Te
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
mi se-aratăVuiesc măslinii, Cerul s- a- ntunecat pe dată.Tresar și pipai pământul maroniu, zvântatCred că aici, prin țină Te- ai împiedicatSlăbit, bătut și osândit, nevinovat.Sărut, făcând mâțanii, colbul de pe dealul Căpățâniiși pasul meu se prinde lat în mărăcinii Aruncați în drum de șuierul furtunii.Străbat cu crucea- n spate, aplecata,Tot drumul Tău, mă simt atât de vinovată,Ca pentru cei ca mine, păcătoșiAu pătimit prin secole Hristoși.Chiar de- i dorința incrustat- adânc în visTe văd aievea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
aceasta-i dătătoare de lumină. După asemenea performanțe, din păcate, a apărut și - Școala crizei spirituale. Generată de lipsă de fonduri la facere de fapte utile. Apropo de utilitate. Era odată într-o vreme prin Orânduirea fără libertate, flori printre mărăcini, adunate și-ntrebate: - Ce dorești să ajungi? Un om util societății, venea răspunsul ca dintr-un tun! Din păcate astăzi, cuvântul un om util societății a ajuns un cuvânt “perimat” pentru mulți care nu fac altceva decât să “taie frunză la
CĂUTĂM ... ÎNVĂŢĂM... de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1467355443.html [Corola-blog/BlogPost/381709_a_383038]
-
ar fi alungat-o din spate.Numai o ființă întunecată îi putea face pulsul să bată ritmuri alerte de spaima.Poate dacă nu s-ar fi rupt de realitatea crudă ar fi observant zgârieturile de pe mâini și picioare făcute de mărăcini și spini în noaptea neagra.Dar rănile care o dureau cel mai mult ,erau cele ale sufletului,răni făcute de un sentiment puternic,de o așa amploare că nu mai conta nimic.....ucigașa dragoste.Chipul blând și scăldat în raze
KARON,CAP 12 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1493757707.html [Corola-blog/BlogPost/360152_a_361481]
-
O scară rulantă de clipe, În așteptare Aud inima poemului Orizontul e doar o eșarfă ANATOMIA UNEI BUCURII Clipele se ciocnesc puternic, Ca la biliard, Se împing într-o mecanică osândită În buzunarul timpului, bastard. Noaptea, pulsează, rană deschisă, Cresc mărăcinii tenebrelor, liniștea Își linge rănile domnișoară proscrisă Fugărită-n orice cotlon De lama tăioasă din umbra cuvintelor. Clipele ciocnite, fiecare în propriul buzunar, Sunt repede de-o mână nevăzută Aliniate pentru același desant Al geometriei mute unde geografic nu au
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Teo_cabel_intalnire_neast_teo_cabel_1374715903.html [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
fericirea e epuizantă, un experiment ratat. și-n timp ce mă apropii de închiderea ușii, calculez golul din urmă și constat că mi-e teamă să pun întrebări. Port în brațe un nor din care plouă cu vise, madone și mărăcini. Aoria Văzul înconjoară zidurile, trece dincolo în lenta unduire a zilei. Auzi-l cum vântură spuma cuvintelor, cum judecă pricini străine, cum prigonește mărturiile nepricepuților. Unii dobândesc har, alții păzesc judecățile drepte și moștenirile unor proscriși. Nimeni nu e la
Poezie by A. Gh. Olteanu [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
-s columbe! - Frumos iubitu-mi, iată, este; frumos e-n ochi să i te-oglinzi, frumos e patu-i a-l găti. Stâlp casei noastre, chedrul este, zvelți chiparoși având drept grinzi. II O rujă-n câmp și, între cete de mărăcini, un crin în văi, așa-i iubita-mi între fete. - Ca măru,-n crâng, între ai săi alți pomi, iubitu-mi e,-ntre-ai săi de-aceeași seamă... Mi-a fost sete de umbra-i, și-am șezut; ci gust, în
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
în afară de eu eu le arăt că am semne pe mine trei scaieți trei arbori de sequoaia răsturnați în mizantropia râurilor trei barde și un pod de cornul taurului pe piept tobele bat în tîmpla lunii cu degete din care curg mărăcini lovindu-mă în față în încheietura atingerilor cum ar trece uliul prin cercul de vrăbii răsturnând cuvântul sub el însuși numai s-ajungă numai sajungă altfel ne întoarcem din noi înșine foame a ghearelor Referință Bibliografica: În pântecul nopții / George
ÎN PÂNTECUL NOPŢII de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 by http://confluente.ro/In_pantecul_noptii_george_adrian_popescu_1365745377.html [Corola-blog/BlogPost/345817_a_347146]
-
plante de nutreț; - repararea digurilor și canalelor pentru a feri pășunile de inundații și asigurarea scurgerii apelor revărsate, cînd stagnează; - defrișarea cătinișurilor - în benzi - si cultivarea terenului respectiv cu plante de nutreț; c) pentru pășunile din zona de deal: ... - defrișarea mărăcinilor lemnoși și a lăstărișurilor și scoaterea cioatelor; - scurgerea apelor stagnante din precipitațiuni și alte surse, de pe terenurile plane, prin drenaje (șanțuri) deschise; - refacerea, prin desțelenire și reînsămînțare cu amestecuri de ierburi, a pajiștilor cu producție redusă; d) pentru pășunile din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175779_a_177108]
-
măslinii, Cerul s- a- ntunecat pe dată. Tresar și pipăi pământul maroniu, zvântat Cred că aici, prin tină Te- ai împiedicat Slăbit, bătut și osândit, nevinovat. Sărut, făcând mătănii, colbul de pe dealul Căpățânii Și pasul meu se prinde laț în mărăcinii Aruncați in drum de șuierul furtunii. Străbat cu crucea- n spate, aplecată, Tot drumul Tău, mă simt atât de vinovată, Că pentru cei ca mine, păcătoși Au pătimit prin secole Hristoși. Chiar de- i dorință încrustat- adânc în vis Te
CAND PIATRA N-A LOVIT... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461685463.html [Corola-blog/BlogPost/380870_a_382199]
-
un mare bou să asculte de Bușica și să primească banii blestemați ai boierului Pandele, un aventurier pus pe chefuri deocheate. Nu știa cum a ajunsese în apropierea casei: o tăiase de-a dreptul peste haturi, intrase prin igișuri de mărăcini, mai să-și scoată ochii, iar la zgârieturile de pe mâini și picioare nu le simțea usturimea, dar când și-a privit dosul palmelor, din care se scurgeau picături de sânge, s-a oprit în fața porții, a răsuflat adânc sperând să
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_viii_a_pariul_bleste_marin_voican_ghioroiu_1360224803.html [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
elaborat este purtător de sonorități fine, iar spațiul interiorizat al conștiinței și al sufletului este acompaniat de armonia universală. “Cuvântul este drumul sinuos al evoluției. Fără o istorie a culturii și civilizației am fi găsit un teren “sterp” plin cu mărăcinii necunoașterii. Omul și-a dorit mereu să progreseze căutând puncte de reper spre devenire. Personalități ca: Aristotel, Leonardo da Vinci, Beethoven, Eminescu, Einstein, Michelangelo și câți alții... au pus câte o cărămidă la edificiul măreț al culturii.”(sursa necunoscută) Poeta
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Note_de_lectorvolumul_de_poezie_broder_valentina_becart_1344799167.html [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
Lasă că-ți zic eu cum îi treaba. Câinii auzind că îi cheamă stăpânul înapoi și pe doctor vorbind, au mai lătrat de câteva ori fără chef și s-au înturnat la picioarele baciului, scuturându-și plictisiți cozile pline cu mărăcinii adunați de pe pășuni. Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine pe doctor și să-l însoțească până la stână. Nu putea ști ce reacție vor avea câinii la apariția în
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
Toate Articolele Autorului ANOTIMP Nu știu de ți-am trecut prin minte, Dar, sigur, ți-am intrat în vis, Și prin aducerile-aminte Din anotimpul interzis, În care toamna se prelinge, Înlăcrimată, prin ciulini, Și sângerând, când își atinge Picioarele de mărăcini. E-un anotimp ciudat și parcă Mai insipid și dureros, Și totuși inima încearcă Să ia, din el, doar ce-i frumos: Parfumul fin de crizanteme, Albastrul clar când mă privești, Sau toamna caldă din poeme În care-ți sunt
ANOTIMP de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1478190229.html [Corola-blog/BlogPost/381142_a_382471]
-
emisie. S-a lăsat apoi cu aplauze, probabil nu calitatea vocii conta cred, ci... trăirea, plăcerea pe care am pus-o eu în interpretare. Colegii m-au smuls apoi din carlinga avionului și mi-au făcut botezul, tăvălindu-mă prin mărăcini. Cu fundul și cu spatele în pielea goală m-au tăvălit fără milă prin tufele de mărăcini. Păstrez încă cu sfințenie și acum maieul cu urme de sânge și iarbă, chiar îmi face mare plăcere când îmi aduc aminte de
PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_parte_cornelia_viju_1359787409.html [Corola-blog/BlogPost/341363_a_342692]
-
care am pus-o eu în interpretare. Colegii m-au smuls apoi din carlinga avionului și mi-au făcut botezul, tăvălindu-mă prin mărăcini. Cu fundul și cu spatele în pielea goală m-au tăvălit fără milă prin tufele de mărăcini. Păstrez încă cu sfințenie și acum maieul cu urme de sânge și iarbă, chiar îmi face mare plăcere când îmi aduc aminte de acele momente. Iar mama, săraca, timp de două săptămâni a cules din trupul meu cu penseta, ghimpi
PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_parte_cornelia_viju_1359787409.html [Corola-blog/BlogPost/341363_a_342692]
-
nu au alinare, Își caută sărmanii sporul Și dreptatea în tribunale. Plânge acuma și pădurea, Ea ne mai dă încă răcoare. Însă s-a năpustit securea Și retează a ei picioare. Și pe islazul ars de soare, Cresc de acuma mărăcinii. Ne plâng turmele de mioare, Ce azi,le cumpără vecinii. Și plânge ziua în amiază Mama ce-ș alăptează pruncul. Dumnezeu nu ne mai veghează, Noi astăzi suntem frați cu turcul. Lacrimile ne curg șiroaie, Țara-ntreagă e în derută
TRĂIM ACUM DOAR DRAME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1490905015.html [Corola-blog/BlogPost/380961_a_382290]
-
Articolele Autorului Omul toată viața sa de va sta sau va lucra zilnic el va semăna, iar sămânță împrăștiata, pretutindeni aruncată, care rodul ei va da este bună sau e rea. Când vorbim de Dumnezeu răsare grâul mereu Neghina și mărăcini când pe cel rău pomenim. Semănam când în tăcere răbdam orișice durere. Semănam când în prigoane plecăm genunchii la icoane. Și când scriem semănam, balsam sufletelor dăm când cuvintele sunt bune și otravă aruncăm când cuvintele-s ne-bune. Semănam
ORICE OM ESTE UN SEMANATOR de DORINA STOICA în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Orice_om_este_un_semanator_dorina_stoica_1391018417.html [Corola-blog/BlogPost/347518_a_348847]
-
2013 Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 970 din 27 august 2013 Toate Articolele Autorului te cred ești timpul care-mbracă țărmul în versuri calde tresăriri de gând și-n fiecare zi așterni pe cale o scară îmbrăcată-n mărăcini apoi culegi cu degetele înghețate însingurarea fiecărui spin prin alge în mișcare un călcâi îl învelești atent și fugi să nu te prindă înserarea gol când din apus răpești înfrigurarea și arderea metaforei i-o pui precum o capă pe
GÂND DE DIMINEAŢĂ 27 AUGUST 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Gand_de_dimineata_27_august_anne_marie_bejliu_1377618891.html [Corola-blog/BlogPost/364937_a_366266]
-
mare importanță când am fost rugați să căutăm împreună cu un instructor porthartul cu pricina pe la marginea izlazului și prin zăvoiul din apropiere. Nu mai avea importanță că ne zgâriem în tufișurile de cătină, nu mai avea importanță că ne înțepau mărăcinii, cei mai mulți dintre noi fiind desculți, nu mai avea importanță că părinții ne credeau stând acasă cuminți, dar ni se ceruse ajutorul la fel ca unor oameni mari. Și eram tare mândri de asta. Numai că așa cum se zice, aman bre
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
mai știu când, eram fericit. Că avem undeva o casă, cu curte, la țară. Aproape. Într-o noapte, mergând spre ea, am ajuns într-o grădină așezată în pantă. Cu vie. Cu pomi, pe perimetru. Cu legume. Cu gard de mărăcini. Ne-am bucurat. . Asta e grădină noastră. Și ne-am pus pe treabă. Am lucrat acolo. Am mâncat poame. Și ne-am întors acasă. De unde o fi apărut grădină asta? Mă întrebam. Este a noastră. Parcă era altă. Nu. E
Liviu-Florian Jianu: Solemna ebrietate by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-solemna-ebrietate/ [Corola-blog/BlogPost/339460_a_340789]