235 matches
-
și însemnări pentru „Cronica literară”, rubrică la care mai participă în anumite intervale și Teodor Scarlat, Mărgărita Miller-Verghy, Șerban Voinea, Mihail Ilovici. Un important colaborator este E. Lovinescu, care semnează un eseu intitulat Emoția estetică (1-2/1938), un portret al Mărgăritei Miller-Verghy, un articol despre tălmăcirea sa din Homer (Limba „Odiseiei” mele), precum și mici texte de apreciere a revistei, cu prilejul diverselor aniversări. Traducerile, destul de variate, merg de la poezia clasică chineză și japoneză (în versiunea lui Al. T. Stamatiad) până la lirica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
benefic pentru neam. La aceeași epocă, are loc o altă dispută de astă dată între soacră și noră. Păuna a fost măritată cu Iane bărbierul din mahalaua Biserica Dintr-o Zi, București, doar un an și jumătate. Au împreună pe Mărgărita copila. După moartea lui Iane și după anul de doliu, Păuna se mărită și revendică din casa soacrei atât lipsa de zestre, cât și „rămasurile de la soțul ei“. În fața clericilor de la Mitropolie, se citește foaia de zestre, „din cuvânt în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a cumpărat-o cu banii din zestrea ei. Nu are însă dovezi. Disputa nu este atât de aprigă ca în cazul protopopului Radu; soacră și noră conviețuiesc în aceeași casă și se ceartă probabil pe prăvălie zi de zi. Copila Mărgărita este cea care le ține împreună, moștenitoarea de drept a tatălui ei. Prăvălia nu aparține nici Mariei, nici Păunei, ci constituie zestrea Mărgăritei. Părinții clerici s-or fi întrebat cine ar fi mai în drept să dețină această prăvălie: Maria
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soacră și noră conviețuiesc în aceeași casă și se ceartă probabil pe prăvălie zi de zi. Copila Mărgărita este cea care le ține împreună, moștenitoarea de drept a tatălui ei. Prăvălia nu aparține nici Mariei, nici Păunei, ci constituie zestrea Mărgăritei. Părinții clerici s-or fi întrebat cine ar fi mai în drept să dețină această prăvălie: Maria în calitate de mamă, Păuna în calitate de soție și mamă a copilului lui Iane sau fiica lui? Cine ar fi mai capabil s-o chivernisească astfel încât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Toate cele trei femei au câte un punct slab: Maria este „bătrână, slabă și neputincioasă“, Păuna s-a recăsătorit și ar putea risipi oricând banii fără să se gândească la viitorul fiicei sale (ea sau cel de-al doilea soț), Mărgărita este încă minoră și mai presus de toate femeie. Epitropia pare o soluție de compromis capabilă să ofere bani (din chiria prăvăliei de bărbierie de lângă hanul lui Șerban vodă) pentru lipsa de zestre, pentru grija unei babe și a unui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
toți și „la stat și la sfat”, să nu fi știut dinainte la ce riscuri se expune. Lada rătăcitoare s-a oprit lîngă un copac de pe malul Nilului. Copacul a început să crească deodată miraculos, ca în basmul Înșiră-te mărgărite, trezind curiozitatea celor din jur. În scurtă vreme, se arată Isis, în chip de rîndunică, să-l vegheze cu tristețe. Dar și Typhon, care desăvîrșește opera, tăindu-l pe Osiris în bucăți și împrăștiindu-le la mari depărtări. I-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a a Colocviului Internațional de Stiinte ale Limbajului, Suceava, 2001], în vol. Limbaje și comunicare, volumul al VI-lea, partea I, Editura Universității Suceava, 2003, pp. 59-70. Coseriu, Eugenio, "Sincronía, diacronía y tipología", în vol. Antonio Quilis, Ramón B. Carril, Mărgărita Cantarero (coordonatori), Actas del XI Congreso Internacional de Lingüística y Filología Románicas, Madrid, 1965, vol. I, "Revista de Filología Española", Madrid, 1968, pp. 269-281. Reluat în vol. El hombre y șu lenguaje. Estudios de teoría y metodología lingüística, Segunda edición
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Theodora, 133 C Cabrera, Juan Carlos, 131, 360 Călărașu, Cristina, 124, 353 Caldwell, Robert, 174, 175 Calvet, Louis-Jean, 125 Cameron, James, 233 Campbell, Alexander D., 174 Campbell, George, 202 Campbell, Lyle, 125, 223, 224, 226 Candrea, I.-A., 156 Cantarero, Mărgărita, 127 Cardona, George, 152 Carril, Ramón B., 127 Carrington, Lois, 206 Carstairs-McCarthy, Andrew, 125 Cârstea-Romașcanu, Mihaela, 160 Cassirer, Ermst, 354 Castrén, Matthias, 175 Cavalli-Sforza, Francesco, 149 Cavalli-Sforza, Luca, 125 Cavalli-Sforza, Luigi Luca, 16, 149 Chafe, Wallace L., 223 Chang, Suk-Jin
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1894; Icoane șterse, București, [1895]; Un an de luptă, București, 1895; Iubire, București, 1896; În vâltoare, Târgu Jiu, 1896; ed. 2, București, 1901; Clipe de liniște, București, 1899; Poezii, București, 1899; România pitorească, București, 1901; ed. (La Roumanie pitoresque), tr. Mărgărita Miller-Verghi, București, 1903, ed. București, 2002; Din durerile lumii, București, 1908; Din trecutul nostru, București, 1908; File rupte, București, 1909; Poezii, București, 1909; Pictorul N. I. Grigorescu, București, 1910; ed. (N. I. Grigoresco), tr. Léo Bachelin, București, 1911; La gura sobei, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
linie de metaforizare e "externă", ține de elemente de reprezentare de ordin cultural. Alecsandri trimite la o tradiție folclorică în spatele căreia ghicim modelul cult al locurilor comune pe care l-am evocat deja. Ciclul se încheie cu poemul Înșira-te mărgărite, subintitulat "legendă", prelucrare populară care exploatează refrenic figura mărgăritarelor prin reluarea la intervale regulate a acestui catren: Înșiră-te, mărgărite, Pe lungi fire aurite, Ca o horă luminoasă, Ca povestea mea duioasă. Basmul e frecvent evocat în epoca lui Alecsandri
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
căreia ghicim modelul cult al locurilor comune pe care l-am evocat deja. Ciclul se încheie cu poemul Înșira-te mărgărite, subintitulat "legendă", prelucrare populară care exploatează refrenic figura mărgăritarelor prin reluarea la intervale regulate a acestui catren: Înșiră-te, mărgărite, Pe lungi fire aurite, Ca o horă luminoasă, Ca povestea mea duioasă. Basmul e frecvent evocat în epoca lui Alecsandri, nu numai de etnografi sau de culegători. Se găsește în culegerea P. Ispirescu din 1882 pe baza unei variante culese
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de recurențe invocând exemplul lui Aron Densușianu care avea să folosească expresia tocmai în virtutea conotațiilor sale negative: o propune ca titlu al unui serial de reflecții critice, publicat sub forma unui schimb epistolar de Familia în 1870, unde șirul de mărgărite identifică un dispozitiv compozițional liber, capabil să conțină texte cu caracter eterogen, ilustrând în esență o reflecție nesistematică. Iată justificarea din primul episod: Eu însă voi să-i dau un nume cu totul blând, ba chiar poetic, și acela este
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
deosebire sec. [...] Cam după această regulă, de nu va fi prea târziu, voi să-ți înșir, frate, în iarna aceasta, poate și la vară, de nu ne vor lua nescari fierbințeli mari ca în vara din 1866, o sumă de mărgărite critice din împărăția literaturii noastre...123. * * * Analiza la firul ierbii a putut să lase impresia unei complexități pe care în realitate metafora nu o are. În esență, prin reprezentarea minimalistă, prin atenția la microstructuri și prin încurajarea proliferării - mărgăritarele funcționează
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ÎNȘIR’TE MĂRGĂRITE, periodic apărut la Rio de Janeiro, în Brazilia, din ianuarie-martie 1951 până în 1960, imprimat prin mimeografiere și având subtitlul „Literatură. Folclor. Artă. Știință. Critică”. Buletin trimestrial al Cercului cultural „Andrei Mureșanu”, revista are ca redactor pe I.G. Dimitriu. Un cuvânt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
Viatcheslav, Géopolitique du Caucase, Armând Colin, Paris, 2005. Baev Pavel, "Opportunities and Challenges for Russia în the Nordic-Baltic Region", în Gabriel Gorodetsky, Russia Between East and West: Russian Foreign Policy on the Threshold of the Twenty-first Century, Routledge, 2003. Balmaceda Mărgărita, Energy dependency, politics and corruption în the former Soviet Union : Russia's power, oligarchs' profits and Ukraine's missing energy policy, 1995-2006, New York, N.Y., Routledge, 2008. Banks F., The Political Economy of Natural Gas, Croom Helm, Londra, New York, 1987
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Londra, 2005; Jonathan Stern, Security of European Natural Gas Supplies, Chatham House Publications, Royal Institute for Internațional Affairs, Londra, 2002. 12 Rawi Abdelal, Național purpose în the world economy: post-Soviet states în comparative perspective, Cornell University Press, Ithaca, Londra, 2001; Mărgărita Balmaceda, Energy dependency, politics and corruption în the former Soviet Union: Russia's power, oligarchs' profits and Ukraine's missing energy policy, 1995-2006, Routledge, New York, N.Y., 2008; Fiona Hill, Energy empire: oil, gas and Russia's revival, The Foreign
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza rimată - sau creații dramatice (de exemplu, teatrul poetic al lui Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, Cocoșul negru sau drama în versuri Vlaicu Vodă de Al. Davila). Subiect controversat pentru poeții și teoreticienii ultimelor două veacuri, prozodia (gr. prosodía - intonare, accentuare) vizează ansamblul de procedee și tehnici formale pe baza cărora este creat discursul poetic, reguli
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poate fi completată cu numele lui I. L. Caragiale (Calul Dracului, Abu-Hasan), Barbu Delavrancea (Neghiniță, Poveste, Stăpânea odată...). Lor li se pot adăuga alți scriitori care au folosit b. popular drept model pentru opere literare în versuri (V. Alecsandri, Înșiră-te mărgărite, M. Eminescu, Călin Nebunul, Miron și frumoasa fără corp, Fata-n grădina de aur, rămas în manuscris și transformat apoi în marele poem filosofic Luceafărul, G. Coșbuc, Fata craiului din cetini, Izvor de apă vie, Tulnic și Lioara) sau chiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
-n grădina de aur, rămas în manuscris și transformat apoi în marele poem filosofic Luceafărul, G. Coșbuc, Fata craiului din cetini, Izvor de apă vie, Tulnic și Lioara) sau chiar dramatice (V. Alecsandri, Sânziana și Pepelea, Victor Eftimiu, Înșir-te mărgărite, Cocoșul negru). Elaborate și comunicate prin intermediul scrisului, destinate, dintru început, cititului, b. de autor poartă mai pregnant decât cele populare, orale, amprenta stilistică a creatorului și a epocii sale. Făt-Frumos din lacrimă este o proză romantică și o ilustrare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
ADV, 1930, 14 386; Constantinescu, Scrieri, IV, 248-274, VI, 199; Călinescu, Cronici, I, 259, 308-311, II, 188-193; Șuluțiu, Scriitori, 284-296, 369-378; Boz, Cartea, 87-99; Sebastian, Eseuri, 384-398; Sebastian, Jurnal, 381-387, 511-513; G. M. Zamfirescu, Mărturisiri în contemporaneitate, București, 1938, 196-206; Mărgărita Miller-Verghy, „Danton”, RVS, 1932, 1-2; Călinescu, Ulysse, 88, 112-116, 150-154; Șerban Cioculescu, „Transcendentalia”, ADV, 1932, 14 796; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 106-117; Eugen Jebeleanu, „Patul lui Procust”. Domnul Camil Petrescu despre noul său roman și despre altele, „România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
în această direcție, iar D.V. Barnoschi, folosind de data aceasta pseudonimul C.S. Bihorean, oferă câteva sugestii prilejuite de o serie de lecturi franceze proaspete. Literatura propriu-zisă este reprezentată de un fragment din romanul Crowned Queens al reginei Maria, în traducerea Mărgăritei Miller-Verghy, și de un fragment de proză semnat de N.M. Condiescu, Zephir, în transpunerea lui Léon Thévenin. Lista traducerilor continuă cu un fragment din feeria Cocoșul negru de Victor Eftimiu (Mensonge), în versiunea lui Léon Main, cu un sonet al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
Léon Thévenin. Lista traducerilor continuă cu un fragment din feeria Cocoșul negru de Victor Eftimiu (Mensonge), în versiunea lui Léon Main, cu un sonet al lui Eminescu (À l’heure où tout se tait, et même la pensée), tălmăcit de Mărgărita Miller-Verghy, și o poezie (Dans le bruit du temps) a lui Al.A. Philippide. Francis Lebrun oferă versiunea franceză a baladei Gruia, luată din colecția de poezii populare a lui G. Dem. Theodorescu, iar Anton Balotă scrie despre istoricul N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
Nuvele germane moderne. Directorul publicației se află în centrul unui număr omagial; un număr special i se consacră și lui Carmen Sylva, la două decenii de la trecerea în neființă, despre regina-poetă exprimându-și impresiile Elena Perticari, Irina Procopiu, Otilia Oteteleșanu, Mărgărita Miller-Verghy, Aida Vrioni, Alfred Klug, iar în numărul următor - Octavian Goga. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]
-
Herbert (1978), „Protosocialisme et capitalisme avancé”, Leș Temps Modernes, 4. Markova, Julia (2000), L’institutionnalisation de la sociologie soviétique et să reconversion en sociologie russe dans leș années 1990, teza de dizertație sub coordonarea lui Rémi Lenoir, septembre, EHESS, Paris. Mathiopoulos, Mărgărita (1994), Rendez-vous mit der DDR, Politische Mythen und ihre Aufklärung, Econ Taschenbuch, Berlin. Mayer, Hans (1993), La tour de Babel: Souvenirs d’une République démocratique allemande, PUF, Paris. Mayer, Karl Ulrich (1994), „Vereinigung soziologisch: Die soziale Ordnung der DDR und
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
200-229, capitolul „Dieter Klein: Sozialist mit menschlichem Anlitz”). Cf. biografia fratelui său, André Brie. Un Intreg capitol consacrat familiei Brie Îl puteți găsi În Mathipoulos (1994, pp. 116-161, „Die Bries: Aus dem Leben einer DDR Familie”). Precum cele ale lui Mărgărita Mathiopoulos (1994). Disting aici Între „școlile de partid”, ținînd de comitetele centrale (sau de administrația locală/județeană) de partid și școlile superioare de stat care pregăteau cadrele de conducere pentru sectoarele centrale ale puterii politice (armata, poliție, economie). Este ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]