295 matches
-
propriile sonorități, inventând un joc cu reguli stranii, inaccesibile, marcate grafic prin caractere italice: „Cir-li-lai, cir-li-lai,/ Precum stropi de apă rece/ În copaie când te lai; / Vir-o-con-go-eo-lig,/ Oase-închise-afară-n frig/ Lir-liu-gean, lir-liu-gean./ Ca trei pietre date dura/ Pe dulci lespezi de mărgean.” Una dintre cele mai frumoase strofe din poezia românească nu „comunică”, practic, nimic și nu poate fi nicicum analizată, raționalizată. E, acesta, un pas (îndrăzneț) către gratuitatea aproape pură din poemul Uvedenrode, ce încheie ciclul cu același titlu printr-o
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
și, după ce moare, o lasă ca o contribuție și ca un adaos la masa din ce în ce crescândă a păturei de var cochilios (Muschelkalk). în mările de sud insecte de-o ordine și mai joasă ridică ziduri masive de mărgean care se-ntind mii de mile și ici se-nșiră de-a lungul liniei țărmurilor, dincolo formează brâul unor insule izolate, înfruntînd talazurile cât de înviforate; generație după generație murind, ele lasă în păturile pietroase de var de mărgean (Korallenkalk
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de mărgean care se-ntind mii de mile și ici se-nșiră de-a lungul liniei țărmurilor, dincolo formează brâul unor insule izolate, înfruntînd talazurile cât de înviforate; generație după generație murind, ele lasă în păturile pietroase de var de mărgean (Korallenkalk) monumente nepieritoare a neîncetatei lor munci. Aceste stanuri de stâncă consistă 2/5 a greutății lor din acid carbonic, care-n aparență e prins pentru vecie în ele. Acest acid carbonic s-au sustras direct sau indirect atmosferei, deci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arminească”. Ea este împodobită în față-i cu bucaluri mari pline de liulele, de imamele, de tiutiun ; prin lăuntru este ticsită de dulapuri, în care sunt întinse fel de fel de chisele cusute cu fir, tot soiul de mătănii de mărgean sau de chihrimbar și prin colțuri stau grămezi de ciubuce de cireși și de iasomie. Marfa orientală ce se vinde într-însa, așezarea-i curioasă și mai ales figura caracteristică a armeanului ce trage necontenit ciubuc pe pragul ușii îi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adus lui M. eticheta de poet bizar, grav și ludic în același timp. În Poezii antipoetice (1933), cu un titlu polemic inspirat de Adrian Maniu, se observă totuși un echilibru interior, asigurat de esențe foarte pământești și, iarăși, balcanice, precum mărgeanul, rodiul, portocalul, șofranul, nardul, măslinul ș.a. Poeme în limba păsărească (1936) se așază pe fundamentul folcloric și mitic din Balcani, având ca „locații” lirice Epidaur, Egina, Cipru și ca personaje imaginare pe Melia, Afrodita, Lotis, Elados, o sumedenie de nimfe
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
Chișinău, 1967; Cirli-lai, Chișinău, 1968; Apa. Descrieri și aspecte fizico-chimice, Chișinău, 1969; Ceașca de porțelan, Chișinău, 1971; Salcie albă, Chișinău, 1972; Din valea Răutului, Chișinău, 1973; Perseverență, Chișinău, 1975; Enigma „FP”, Chișinău, 1976; Adevărul și inima, Chișinău, 1977; Orașul de mărgean, Chișinău, 1977; Meșter și zburător, Chișinău, 1981; Semnele șarpelui, Chișinău, 1982; Clasa noastră, Chișinău, 1985; Sărbătoarea memoriei, Chișinău, 1986; Comandantul, Chișinău, 1987; Relație diagonală, Chișinău, 1988; Destin, Chișinău, 1991; Povestirile corăbierului, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, „Meșter și zburător
GARAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
diferite publicații periodice, apoi devine redactor la editurile Cartea Moldovenească și Lumina și șef de secție la Comitetul de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune. R. debutează editorial cu placheta de versuri satirice și umoristice Poamă acră, apărută în 1969. Volumele Mărgeanul zilelor (1987) și Sfintele rădăcini (1997) îl caracterizează ca pe un poet de formulă tradiționalistă, alternând regimul liric cu acela umoristic și satiric. Scrie și versuri pentru copii și traduce din poeți ruși, georgieni ș.a. Scrieri: Poamă acră, Chișinău, 1969
RUSNAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289402_a_290731]
-
poet de formulă tradiționalistă, alternând regimul liric cu acela umoristic și satiric. Scrie și versuri pentru copii și traduce din poeți ruși, georgieni ș.a. Scrieri: Poamă acră, Chișinău, 1969; Ultima modă, Chișinău, 1982; Cioara celebră, Chișinău, 1984; Lumânărele, Chișinău, 1986; Mărgeanul zilelor, Chișinău, 1987; Sfintele rădăcini, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, A exprima cât simți și cugeți, LA, 1987, 18 iunie; Tudor Palladi, Plenitudinea și sfințenia rădăcinilor, LA, 1996, 20 iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 220-221. A.B.
RUSNAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289402_a_290731]
-
Al. Macedonski): „Ci vreau ca-n hieratică găteală/ Sub valuri de brocarturi și mărgele,/ Simțirea mea s-apară ideală”, iar imagismul reificat abundă: „camee”, cupe de ametist, trupuri de chihlimbar cu sânge de rubine, „cerul de zmalț albastru”, apusuri de mărgean. Dar la fel de prezente sunt și elementele poeticii simboliste: regia misterului, a mesajului fără răspuns, mistica Frumuseții, audiția colorată - „albastre duete de privighetori” -, dereglarea simțurilor cu „delir fantasmatic”, beție, veninuri, filtre erotice, nevroze, aiurări agonice florale ca la D. Anghel, triade
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
fantastici albatrozi”. Scrisă după numai un an, poezia Tuzla anticipează, în juxtapuneri sincopate și eliptice, o discontinuitate simptomatică pentru devenirea excentrică a omului modern: „Val pal, stâncile arse, / albastrul sat într-un inel de var. / Femeile țărmului au obraz de mărgean / și se vând pe stras și suliman”. Începând cu poemele publicate în 1915 în „Cronica”, lirismul lui, evoluat în răspăr cu idealul compoziției sinestezice și imagistica de tip romantic-compensator, relevă pregnant categoriile structurante și tensiunile definitorii ale modernității literare: distanțarea
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
A colaborat la „Luceafărul”, „Viața românească”, „Sămănătorul”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful român” ș.a., unde semnează și H. P. P., Bujorel, Dascălul Petrea, Horică, Marin Ilie (se preia numele unui personaj al lui N. Petra-Petrescu), Petre Olariu, Radu Mărgean sau Radu Paltin. Textele teatrale compuse de P.-P., utile în vremea când au fost publicate și probabil jucate de actorii amatori din Transilvania, și-au pierdut cu timpul și prospețimea, și interesul. „Poporale” ca intenție, adică adresându-se mai
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
22 apartamente, București, str. Udricani 5, Cal. Văcărești 11 5290. Niculescu Dumitra, 10 apartamente, București, str. Cosminului 5 5291. Nastarescu Gheorghe, 7 apartamente, București, str. Braziliei 24, Pitești str. Târgul din Vale 19 5292. Neagoe Alexandru, 3 apartamente, București, str. Mărgeanului 87, Splaiul Independenței 181 5293. Niculescu, 14 apartamente, București, B-dul Gh. Coșbuc 21, 96, str. Tismana 5-7 5294. Nedler Samuel, 6 apartamente, București, str. Halfeu 3 5295. Nastase Dumitru, 4 apartamente, București, str. Cariol Knapp 78 5296. Nadler David, 5
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Cuza Vodă 74 6955. Sutescu Victor, 3 apartamente, București, str. Elenă Cuza 35 6956. Sarchisian Hacic și Ileana, 2 apartamente, București, str. Principatele Unite 2, str. Braziliei 21. 6957. Săvulescu Iordan, 11 apartamente, București, Spl. Unirii 20. a, str. Mărgeanului 14 6958. Schoenholz Mișu și Rasela, 10 apartamente, București, calea Văcărești 126, 13 Decembrie 29. 6959. Saulescu Theodor, 10 apartamente, București, str. Matei Basarab 17. 6960. Stănescu Constantin, Elenă, 5 apartamente, București, str. G-ral Anghelescu 42 6961. Steinberg Ivette-Davidescu, 2
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Bateriilor 6 131. Micu Maria, Buzoieni 57 132. Dukland Fermo Jaquelin, str. Cuza Vodă 58 133. Gheorghe Radu, str. Cap. Usurelu Ion 7 134. Ivanovici Antonio Iosif, B-dul Mărășești 28 135. Mitoi I., Sos. Măgurele 295 136. Voinescu Romulus, str. Mărgeanului 41 137. Nica Constantă, str. Mărgeanului 71 138. Nica Constantă, Sos. Olteniței 134 139. Ilie Gheorghe, str. Piscului 29 140. Niculescu Teodoru, str. Puișor 31 141. Zanfirescu Ioan, str. Petre Ispirescu 96 142. Călinescu Gheorghe, calea Rahovei 329 143. Morlova
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
57 132. Dukland Fermo Jaquelin, str. Cuza Vodă 58 133. Gheorghe Radu, str. Cap. Usurelu Ion 7 134. Ivanovici Antonio Iosif, B-dul Mărășești 28 135. Mitoi I., Sos. Măgurele 295 136. Voinescu Romulus, str. Mărgeanului 41 137. Nica Constantă, str. Mărgeanului 71 138. Nica Constantă, Sos. Olteniței 134 139. Ilie Gheorghe, str. Piscului 29 140. Niculescu Teodoru, str. Puișor 31 141. Zanfirescu Ioan, str. Petre Ispirescu 96 142. Călinescu Gheorghe, calea Rahovei 329 143. Morlova Ilie, str. Secerei 12, 14 144
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
ăștia pînă nu și-au umplut bărdăhanul, iar bărdăhanul lor parcă e fără fund; și chiar cînd și-l umplu, tot nu te mai ascultă, fiindcă se dau la fund și se duc repede să doarmă pe-un pat de mărgean și nu mai aud nimic, în vecii vecilor! Ă Pe legea mea, sînt cam de aceeași părere cu tine, așa că, dă-le binecuvîntarea ta, moș Țigău, ia eu o să-mi continui cina. Bătrînul negru își întinse amîndouă mîinile spre haita
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cheurile noilor orașe californiene, clădite mai ieri de cea mai recentă seminție de oameni și tot ele spală țărmurile ofilite dar încă somptuoase ale pămînturilor Asiei, mai străvechi decît Abraham; iar între ele plutesc, aidoma unor căi lactee, insule de mărgean, nesfîrșite arhipelaguri necunoscute, precum și impenetrabilele insule ale Japoniei. Astfel, misteriosul și divinul Pacific înconjoară întregul trup al lumii, preface toate țărmurile într-un singur golf al său și pare însăși inima pămîntului, o inimă cu bătăi de maree. înălțat de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Paul-Louis Courier, Pamflete, pref. trad., București, 1960; André Stil, Prăbușirea, București, 1961; Pablo de la Torriente-Brau, Aventurile eroului necunoscut cuban, București, 1961 (în colaborare cu Oana Busuioceanu); O. J. Cardosa, Povestiri cubane, București, 1963 (în colaborare cu Al. Popescu-Telega), Calul de mărgean, București, 1964, 16-31, 57-70; Gabriel Chevalier, Clochemerle, București, 1964; Jean Giraudoux, Nebuna din Chaillot, în Teatru francez contemporan, București, 1964, 221-324; Pierre Daninos, Un oarecare domn Blot, București, 1966; Bengt Danielsson, Terry pe urmele lui Kon-Tiki, București, [1970]; Henri Salvat
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Semnătura îi apare din 1908, sub culegeri folclorice, la „Tribuna” din Arad, unde va reveni cu versuri între 1910 și 1911. Va colabora, apoi, cu poezie și proză, mai rar cu articole și însemnări culturale, iscălind și cu pseudonimele Radu Mărgean sau I. Brumă, la numeroase gazete și reviste, între care „Luceafărul”, „Patria”, „Transilvania”, „Țara noastră”, „Hyperion” ș.a. Scrisul lui B. devine mai variat în „Cosinzeana”, revista literară scoasă de el întâi la Orăștie (1911-1915), pe urmă la Cluj (1922-1928). Poeziei
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
Frământări, debut editorial al lui Liviu Rebreanu. Dar cea dintâi lucrare editată în această colecție este „Almanahul scriitorilor de la noi” (1912), alcătuit de B., tablou cuprinzător al vieții literare și culturale transilvănene. Placheta de versuri Două iubiri (1922), semnată Radu Mărgean, reluată în 1929 sub nume propriu, cu titlul Sufletu-mi de-odinioară, este mărturia înclinațiilor lui literare, ca și romanul Duhul cel rău (1927), încheiat încă din 1921, la Paris. Pe lângă alte câteva culegeri de cântece, strigături și chiuituri populare
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
1964), în martie 1977, obține azil politic, stabilindu-se în SUA. S-a stins după o suferință îndelungată. În țară, a colaborat, iscălind cu inițiale, cu prescurtări ale numelui sau cu pseudonimul Șerban Barițiu, la foile vâlcene „Oltul”, „Bobi de mărgean”, „Însemnări”, unde a fost și redactor, „Litere”, „Iconar”, „Buna Vestire”, „Revista funcționarilor publici”, „Vremea” ș.a. Reîncepe să scrie în exil, la publicațiile „Drum” (Mankato, Minnesota), „Libertatea” (New York), uneori folosind semnăturile Aron Grămadă sau Silviu Turdeanu; de asemenea, este prezent în
BALANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
Gorgonaria, care semăna cu un copac cu tulpină cornoasă, fixată în nisip și totuși flexibilă. Crenguțele albastre se unduiau în curenții apelor. Piticul Sad a ales o altă ființă care semăna și ea cu un copac și care se chema Mărgeanul roșu. N-avea frunze, dar avea multe ramuri de culoarea roșie și floricele ce semănau cu steluțele de pe cer. Pin și Pan, căutând o ascunzătoare cât mai sigură, s-au urcat pe schelele albe de pe Lofelia, ca niște alpiniști maritimi
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
dar nu înainte de a le mulțumi pentru dârzenia lor.Te rog să ne explici, ce sunt copacii aceștia, unde ne-am ascuns de Regina întunericului, întreba Sad curios. -Aceasta se cheamă Gorgonaria și seamănă cu un pomișor albastru, acesta este Mărgeanul roșu din coral, parcă are crenguțe, dar nu are frunze, doar flori ca steluțele. Aici vedeți Pana fosforica, apoi o colonie care seamănă cu un copac înflorit cu floricele galbene, dincolo este Lofelia, care este un schelet calcaros, mai încolo
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
privesc de-aproape, Am coborât cu-al meu senin Și m-am născut din ape. O vin! odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă; Eu sunt luceafărul de sus, Iar tu să-mi fii mireasă. Colo-n palate de mărgean Te-oiu duce veacuri multe, Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte". {EminescuOpI 171} - " O, ești frumos, cum numa-n vis Un înger se arată, Dară pe calea ce-ai deschis N-oiu merge niciodată; Străin la vorbă și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
la palatul său ca să-i prezint omagiile mele când un negustor egiptean din orașul Damiette veni să-i ofere acestui rege un cal foarte frunos, o sabie turcească, o cămașă din zale, o flintă scurtă, mai multe oglinzi, mătănii din mărgean și câteva cuțite cizelate, toate astea valorând cam cincizeci de dinari. Suveranul acceptă cu amabilitate acest dar, însă îi dărui omului, la rândul său cinci sclave, cinci cămile, o sută de colți uriași de elefant și, ca și cum toate astea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]