1,017 matches
-
Iulian Dămăcuș. Nu după mult timp ajungând în Dej, aflat la confluența dintre Someșul Mare și Someșul Mic, și care se numea între anii 1061-1214, Dees. Am discutat despre lucrările literare ale membrilor Cenaclului “Radu Săplăcan “, cum ar fi: Ion Mărginean, Raveca Vlașin, Elena Mereuță, Gheorghe Luchian D`Agnie, Ștefan Mihuț, Vica Zeifler, sau Luigi Bambulea, o parte din ei fiind mambri Ligi Scriitorilor Români. Timpul a trecut mai ușor, și după un popas la intrare în Beclean, localitate atestată documentar
SCRIITORI CLUJENI PE MELEAGURI BISTRIŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347960_a_349289]
-
15 august 1946 și este hirotonit la Hălăucești la 14 septembrie 1947. Funcționează ca vicar parohial la Iași (1 august 1953-15 septembrie 1959), paroh la Nisiporești (1 septembrie 1959 - 1 noiembrie 1960) și apoi vicar parohial la Hălăucești, Pustiana, Piatra Neamț, Mărgineni, Nisiporești și apoi din nou paroh la Nisiporești (1976-1991). Deschide și conduce Seminarul Franciscan mai întâi la Nisiporești, apoi la Roman ca rector la Facultatea de Teologie până în 1994. Este inițiatorul construirii clădirilor noului Seminar din Roman. În 1994 este
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Cibin, țăranii nu... precupețesc. Așezați reglementar, cu șorțuri curate, licență și prețuri la vedere, te tratează cu mină serioasă, de-ți trebuie ureche muzicală foarte fină ca să sesizei ironia dulce acrișoară a câte unui comentariu laconic, aruncat în vânt de mărginenii cu clop sau de rumenele fete de la munte, ce-adună zmeura de pe povârnișurile frecventate de urși. Și iarăși îmi amintesc de străbunica Sanvina, care își lua coșul cu ouă de cu seară, și se ducea pe jos cinci kilometri până în
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
cultural din satul nostru. Eram atât de avid de lectură, încât abia așteptam să vin de la școală să arunc ghiozdanul ca să mă apuc că citesc cartea pe care o începusem a lectura. După ce biblioteca s-a mutat la Căminul de la Mărgineni, acesta fiind un sat aflat la trei sau patru kilometri de satul nostru, unde mai trebuia să mai urc pe o uliță, după care să fac la dreapta către Bătășani, mi-am luat o traistă cu mine în care să
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
o traistă cu mine în care să încapă cât mai multe cărți. Mi-o aduc aminte și acum pe doamna bibliotecară Graur, cu chipul ei luminat de un zâmbet cald. Și pentru că biblioteca era departe, când mergeam la Căminul de la Mărgineni să iau cărți mergeam, cum spuneam, cu o traistă în care luam zece, cincisprezece cărți. Pentru că, citind tot timpul, când eram cu vitele mai ales, sau seara, la lumina lămpii, cărțile se terminau repede. În anii aceia, 1958-1962, am citit
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
stipendii ale propagandei, șmecherii, adulatorii și imnografii. Sindromul duplicitar a marcat importante figuri ale noii generații, determinînd astfel abdicarea cvasigenerală de la menirea artei. Dacă aservirea cohortei de simbriași ai puterii, nume obscure dar și disponibili notorii ca Bălașa, Piliuță, Șetran, Mărginean, nu mai mira pe nimeni, coruperea unor pictori autentici, Bitzan printre ei, începea să producă soiul de marasm din care pictura românească n-avea să-și mai revină. Nu-și poate reveni nici acum, cînd ar exista toate motivele unei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au obrăznicit pînă la a fi grobieni foștii și actualii activiști de partid și colaboratori ai Securității, e înscăunat acum, cine altul? decît pictorul graselor achiziții ale Suzănicăi Gîdea și ale predecesorilor ei de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Viorel Mărginean, cunoscător gospodăros, o viață, al vitrinelor și bucătăriilor Uniunii Artiștilor Plastici, autorul necontestat al capodoperei Casa memorială din Scornicești și al altor compoziții gigant, peste care planează, invariabil și inevitabil, o țarcă. Ce-ar mai putea aduce nou ultimul înscăunat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
capodoperei Casa memorială din Scornicești și al altor compoziții gigant, peste care planează, invariabil și inevitabil, o țarcă. Ce-ar mai putea aduce nou ultimul înscăunat, decît creșterea gradului de obediență față de cei ce l-au miruit, exercițiu în care Mărgineanul picturii s-a dovedit, de-a lungul vremii, mare maestru? Ba, ar putea aduce. Ce? Ar putea aduce, într-o bună dimineață, o pînză de cîțiva stînjeni cu casa memorială din... Oltenița. Pe care, fie vorba între noi, tot poporul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vorbesc în deșert. Dar n-a fost să fie. Ca să nu par, la rîndu-mi, necivilizat, vorbind de rău un alt pictor, am dat-o atunci pe glumă, o glumă destul de amăruie, și am glosat un pic pe ticurile triumfalist-naționaliste ale Mărgineanului picturii, aflat, de cînd îl știu, în ariergarda puterii comuniste, exersîndu-se în compoziții cu "casa memorială din Scornicești" și cu alte plaiuri de baladă, survolate, ca un satelit de informații, de același și același coțofănoi omniprezent. Iată că n-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
comoda Pămînturile Gospodăriei. Portretul unei femei oarecare, nici măcar cu ambiția simbolisticii reducționiste, se numea, într-un prim puseu naționalist-comunist, Româncă și aparținea lui Vînătoru. Musceleanu picta, impersonal, o Pionieră. Hălăucescu, expertă în baraje, siluia acuarela într-un Baraj de la Bicaz. Mărginean, mult mai tîrziu și fără timorările predecesorilor, picta ritos, nici mai mult, nici mai puțin, casa memorială din Scornicești. Însuși Ghiață uita parcă de moliciunile de scoarță ale vechii lui picturi și semna o, de nerecunoscut, pînză, Construcții noi în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de accesibilitate a învățământului, capacitatea pieței muncii de a absorbi un volum mare de forță de muncă au ridicat semnificativ valoarea socială a diplomelor școlare și au condus la un amplu proces de mobilitate educațională și ocupațională, inter și intragenerațională (Mărginean, 2004). În prioada regimului comunist, ponderea populației școlare în totalul populației a crescut de la 13,9% în 1948/49, la 26,1% în 1978/79 și a fost însoțită de creșterea numărului de instituții de învățământ - de la 20 224 în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Tipomur. Goux, Dominique, Maurin, Éric. (2001). La mobilité sociale et son évolution: le rôle des anticipations réexaminé, Annales d’économie et statistique, 62, 2001, HYPERLINK http://www.insee.fr www.insee.fr. Hatos, Adrian. (2006). Sociologia educației, Iași: Editura Polirom. Mărginean, I. (2004). Studii de sociologie, calitatea vieții și politici sociale, Pitești: Editura Universității din Pitești. Mendras, H. (1988). apud Adrian Gavrilescu (2003), „Clasele sociale remodelate de profit și putere”, Revista Esențial, 8. Mills, W. (1959). apud Adrian Gavrilescu (2003), „Clasele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de profit și putere”, Revista Esențial, 8. Urse, Laureana. (2003). Clasele sociale în România, București. Analele Institutului Național de Cercetări Economice, CIDE. *** Diagnoza Calității Vieții. (1998, 1999, 2002). Cercetare realizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, coordonator prof. I. Mărginean. *** Raport asupra stării sistemului național de învățământ. (2005). Ministerul Educației Naționale, București, HYPERLINK http://www.edu.ro www.edu.ro. *** La lutte contre l’échec scolaire: un défi pour la construction européenne, partea II, 1998). www.euridyce.org. Abstract One
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fie structura : clasă de sus, clasă de mijloc și clasă de jos (Barometrul de Opinie Publică), fie : clasă de sus, clasă de mijloc, clasă muncitoare și țărănimea (Consolidarea democrației în Europa Centrală și de Est, Diagnoza calității vieții, coordonator I. Mărginean). La lutte contre l’échec scolaire:un défi pour la construction européenne, partea a II-a, www.euridyce.org Cercetarea „Diagnoza calității vieții”, 1998, 1999, 2003, coordonator I. Mărginean, Institutul de Cercetare a Calității Vieții. „«Străinătatea» în mentalitățile urbane” în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în Europa Centrală și de Est, Diagnoza calității vieții, coordonator I. Mărginean). La lutte contre l’échec scolaire:un défi pour la construction européenne, partea a II-a, www.euridyce.org Cercetarea „Diagnoza calității vieții”, 1998, 1999, 2003, coordonator I. Mărginean, Institutul de Cercetare a Calității Vieții. „«Străinătatea» în mentalitățile urbane” în Dumitru Sandu (coord.), Viața socială în România urbană, Editura Polirom, Iași, 2006. Vezi în acest sens Itinerariul spiritual al lui Mircea Eliade (1927) și articolul „Manifestul crinului alb și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
își va fi tras și numele de Caragiali. Dintre cei trei fii, Luca, Costache și Iorgu, cel dintâi, Luca, și el actor o vreme, ca și frații lui, nu se consacră totuși scenei, preferând să rămână administrator al moșiei mănăstirești Mărgineni și profesând totodată ca avocat și magistrat la Ploiești. Mama lui C., de origine grecească, s-a numit Ecaterina (n. Karaboas sau Karabas) și era fiica unui negustor brașovean. Băiatul învață azbuchea cu părintele Marinache, la biserica Sf. Gheorghe din
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
în contact cu regiuni joase. Cu alte cuvinte, el exprimă ideea de margine a unei regiuni naturale, sau de contact între două astfel de regiuni. Reputatul specialist în geografie istorică și toponimie argumentează această idee prin faptul că toponimicul "margine", "mărgineni" apare în multe alte zone ale României (Munții Retezatului, Țara Hațegului, Banat, Munții Sebeșului, ș.a.) și nu doar în zonele unde în trecut a existat o frontieră politică (Conea, 1984: 192-202). 2.1.2 Istorie locală După unele surse, Tălmăcelul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fiind că autonomia Transilvaniei este anulată, ea fiind anexată Ungariei. Se adaugă ulterior momentul 1918, ce marchează unirea Transilvaniei cu România și care aduce cu sine apariția unei piețe naționale unice, ridicarea barierelor administrative și deci, dezvoltarea puternică a economiei mărginenilor. În tot acest timp românii din zona Tălmaciului se remarcă prin actele de eroism, de împotrivire fățișă la măsurile luate de cei ce îi dominau și care le lezau interesele 5, și prin personalitățile de importanță națională pe care le-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1.3 Populația Datele timpurii despre populația satului Tălmăcel sunt sărace, datorită faptului că rareori se face referire la Tălmăcel în mod independent de Tălmaciu. Populația satului fluctuează foarte mult. O imagine diacronică a mărimii populației ne-o oferă lucrarea Mărginenii Sibiului: astfel, în secolele XV-XVII se înregistrează o spectaculoasă creștere demografică, în ciuda perioadei extrem de frământate și în ciuda molimelor (de la 10 familii în 1488, la 232 de familii în 1722). La începutul secolului XIX, Tălmăcelul avea o populație de aproximativ 1200
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ruralul este mai puțin expus la acest fenomen, și în acest segment se înregistrează schimbări semnificative. Urmărind datele din Recensămintele populației și Anuarele Statistice ale României, se pot observa următoarele schimbări în structura socio-demografică a populației rurale (Fulea, 1994a, 1994b, Mărginean, Bălașa, 2005, Bădescu, 2005): * Tranziția a însemnat o deteriorare a tuturor indicatorilor demografici, fără a exista până în prezent semnele unei redresări. Scăderea fertilității este comună tuturor țărilor europene dezvoltate și ține de emanciparea socială și economică a femeii, creșterea nivelului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trecerea la economia de piață a fost mai puțin benefică pentru oamenii obișnuiți, întreprinzători, cu inițiative și pentru români. Percepția asupra beneficiarilor economiei de piață este deci defavorabilă. Inechitatea schimbărilor de după 1989 este pusă în evidență și în alte cercetări (Mărginean, 2005). Categoria socială cea mai defavorizată este considerată a fi cea a muncitorilor, urmată de cea a țăranilor. Despre intelectuali se consideră că nu au fost afectați în mod semnificativ de schimbări. În schimb, foarte favorizați de schimbări sunt considerați
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în iunie 2003). 57% din subiecții din rural considerau în iunie 2003 că în România, condițiile de viață erau mai proaste decât în 1989. La fel în privința condițiilor de viață personale. Evaluările subiective se situează așadar preponderent în extrema negativă (Mărginean, 2005) 6. PERCEPȚIA SCHIMBĂRII SOCIALE ÎN TĂLMĂCEL ȘI LUDOȘ Campania de teren în Tălmăcel și Ludoș a urmărit și problematica schimbării sociale, a modului în care aceasta este percepută și definită de oameni. Unul din itemii chestionarului ne-au permis
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care să susțină toate fazele de desfășurare a activității în agricultură și comercializarea produselor, investiții pentru dezvoltarea infrastructurii în rural, sprijinirea activităților neagricole în rural, atragerea de specialiști, îmbunătățirea condițiilor de viață și protecția socială prin asigurări și ajutoare sociale (Mărginean, 1995) În aprilie 1991 este promulgată Legea 36 privind Societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură. Deși inițial această lege nu a fost foarte bine privită datorită pervertirii sensului termenului de asociație de către anii de comunism 47, ulterior
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
4, pp. 36-55. Bălțătescu, Sergiu. 2006. Indici compoziți de dezvoltare socială, în: C. Zamfir & L. Stoica (coord.), O nouă provocare: dezvoltarea socială, Iași: Polirom, pp. 331-341. Bănescu, Eugenia. 1985. Portul popular, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Beck, Ulrich, 2000. The Cosmopolitan Perspective: Sociology of the Second Age of Modernity, în British Journal of Sociology, vol 51, 1, pp. 79-105. Berger, Peter și Luckmann, Thomas. 1999
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sibiu. Bucur, Corneliu. 1977b. Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al populației românești, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1985. Coordonate diacronice ale modului de viață zonal în secolele XI-XX, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bucur, Corneliu. 2003. Civilizația Mărginimii Sibiului. Istorie-patrimoniu-valorizare muzeală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Bucur, Corneliu. 2004. Eucronie, catacronie și sincronie culturală europeană în istoria civilizației transilvane semnificații majore ale progresului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]