284 matches
-
făcea vreo mișcare de ziceai că nici nu au fost pe lângă ea. Dintr-o dată scoase un țipăt, care i-a alarmat și pe cei doi pescari amatori. Nu știa ce i s-a mișcat sub talpa piciorului, dar era ceva mărișor. Bărbații speriați de țipătul ei, au venit s-o întrebe, ce s-a întâmplat. Spunându-le ce-a pățit, aceștia au început să râdă și i-au spus că a călcat peste vreun crevete, ori acesta s-au speriat de
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
soarta țării sale era în joc”, punct de vedere împărtășit și de P. Constantinescu-Iași și de L. E. Semenova. Pentru B. H. Sumner, Brâncoveanu, „posesor al unei mari averi și al unui mare talent diplomatic, ca și al unei armate mărișoare, el a fost un prinț al ezitării -aproape cel mai mare compliment care putea aparține oricărui domnitor în acele împrejurări [...]. În orice caz, totuși, el nu era omul care să-și taie toate căile de retragere și avea nevoie de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
287r puneți la răcoare // la dv. acasă. Cu multă plecăciune rămân al domniilor voastre Anghelache Sitariu, vătaf în ograda boierească {EminescuOpVIII 365} Iar despre cuconaș, ca să-l cunoașteți bine, așa l-au făcut Dumnezeu: este de 23 de de ani, cam mărișor și subțirel la trup, are păr castaniu, poartă barba-n furculiță, ochii negri și roșu la față. VULT[UREANU] Bine mă, aista-s eu... INTENT [ATIONEM ] Da' cine să fie altul? VULT[UREANU] Eu să fiu un lucru rău? INTENT
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
provoca sângerarea și avortul. Dar sângerarea a pornit abia după două săptămâni, când nici nu mai speram să se întâmple ceva și în același timp îmi puneam problema ce voi face cu copilul care se putea naște anormal. Sarcina era mărișoară; un cârcel cât oul de rață. Cred că avea peste două luni, dar nu mi-am putut da seama dacă ar fi fost băiețel sau fetiță. Am avortat în baie. Au urmat sângerări abundente cu cheaguri. Îmi era teamă să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Mărarul nu suportă să fie replantat deoarece sistemul lui de rădăcini este foarte fragil. Dacă trebuie totuși să-l mutați dintr-un loc în altul, faceți în așa fel încât odată cu planta să mutați și un bulgăre de pământ destul de mărișor. În cazul în care replantarea este bruscă sau nereușită, înflorirea mărarului nu se produce cum trebuie și are loc prea devreme. Când puneți plantele direct în pământ, este preferabil să nu lăsați un spațiu prea mare între ele: din cauza înălțimii
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Ierului, între Satu Mare și Oradea. La 28 noiembrie 1628, în depresiunea Loviștei, a avut loc un cutremur așa de puternic, încât a fost simțit la Kiev și Ecaterinoslav. La 19 aprilie 1662, în zona Baia Mare, s-a produs un cutremur “mărișor”, cum se spune într-o cronică. Despre cutremurul din 1679 ne vorbesc 3 cronici, astfel: “A fost cutremur grozav la 9 august 1679, marți noaptea, cu 3 ceasuri către zi, și au căzut multe case și biserici, și turnul cel
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
2 ceasuri din noapte, s-a cutremurat pământul foarte, ținând cam un sfert de ceas” (Notiță de pe o cărticică intitulată Slujba osebită a Sf. Prea Cuviosului părintele nostrum Nicodim). În anul 1791, în zona Vrancea, a avut loc un cutremur “mărișor”. 5 aprilie 1793, ora 10 și 30 de minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe o carte religioasă. Dintr-un manuscris al unui diac, Petrache Venin, “sluga dumneaei Coniții”, aflăm: “Însemnat-am ca să se știe de cînd
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
acelea din fotografia de la pagina 8 a catalogului Lingerie Parisienne. Desdemona (costumier, scenograf și regizor, toate la un loc) Îi prinsese Victoriei părul Într-un coc, lăsând cârlionții să-i cadă pe frunte și atenționând-o să-și țină nasul mărișor În umbră. Parfumată, epilată, unsă cu creme cu dermatograf În jurul ochilor, Victoria i se Înfățișă lui Lefty. Simțea cum privirea lui o arde, Îi simți respirația accelerată, Îl auzi Încercând de două ori să Îngaime ceva - scâncete scurte dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
era drăguță, dar lui Îi plăcea chipul ei, citea o grămadă, Îi plăcea să călărească și să tragă și, desigur, bea cam mult. Soțul Îi murise când ea era Încă relativ tânără și un timp se dedicase celor doi copii mărișori care nu aveau nevoie de ea și pe care-i deranja cu prezența, grajdului ei, cărților ei și sticlei. Îi plăcea să citească Înainte de cină, În timp ce bea whisky cu apă minerală. Până la cină era destul de luată și după ce bea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
îl scoate afară și scapă pădurea de boală. Mi-e de mare ajutor! Acolo pe unde poteca noastră răzbatea într-o poieniță, am dat de o mare vânzoleală de pițigoi. Se aflau laolaltă mai toate neamurile lor: de la cei mai mărișori și codați, până la cei mai mărunți pe care abia că-i puteai deosebi de scoarța copacilor. Acestea-s alte ajutoare. Socotiți și voi: fiecare pițigoi pe care-l vedeți prinde într o zi cam atâtea omizi cât cântărește el. Ce
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Ce dorință ai dori să ți se îndeplinească dacă te-ai întâlni cu zâna bună? 4.Imaginați un dialog între brăduț și unul dintre cele patru anotimpuri. Am sădit un copăcel Gica luteș Am sădit un pomișor Și-o să crească mărișor. Apă-i torn la rădăcină Și cu var dau pe tulpină. Ca omida rea, flămândă, Pe la frunze să n-ajungă. Așa cânta Ionel în timp ce-și îngrijea pomișorul și de fiecare dată îl măsura să vadă cât a crescut
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
care stropea culturile n-ar mai fi putut să le ocolească și s-ar fi izbit de ele. Mai ales că piloții erau tot timpul beți - această stare făcând parte din meseria lor. Era un băiat, unul Icu, ceva mai mărișor decât mine și căruia i se Înfipsese În minte, Încă de când văzuse primul avion În văzduh, că vrea să se facă aviator. Era un copil admirat și chiar invidiat de ceilalți: ne povestea cum, la stăruințele lui, tată-său făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și inculți. Nenorocirea a Început când Directorul, temător, poate, că cei din juru-i se vor simți excluși din iureșul aproape letal al muncii fizice, a Început să-i pună la treabă și pe colegii de cancelarie, și pe elevii mai mărișori, care și astăzi Îl țin minte și-l Înjură pentru munca la care Îi supunea. Să nu vă Închipuiți că existau betoniere ca acuma: să arunci Înăuntru nisip, ciment, apă și să apeși, cu mare Îndemânare, pe buton. Atunci totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aceia) mi-i dai mie! De când mă știu pe două picioare, primăvara-vara-toamna - la gârlă mă știu, cu copiii. Scăldându-ne, stropindu-ne, sărind de pe câte o salcie În bulboane, făcând „ochiuri” pe fața apei cu pietre lătărețe. Fiindcă cei mai mărișori umblau cu mâinile pe sub rădăcini, pe sub pietre, chiar scufundându-se și scoțând pești, am Încercat și eu. S-a Întâmplat să nu prind și am renunțat; o vreme. Până mai acum câteva săptămâni: scăldându-mă, am dat peste ceva; am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
așa? În primul rând, fiindcă a plecat, au dus-o jandarmii. Au dus-o În lagăr. Acolo, În lagărul lor sunt numai bărbați. Așa-i și nu altfel. În al doilea, aș vrea altă rusoaică, fiindcă asta-i oleacă prea mărișoară pentru mine - ar fi prea mare și pentru un flăcău de pe la noi. Eu aș vrea ceva cam ca Bălana - dar rusoaică. Știu că și Bălana era un-fel-de, dar ea știa limba noastră. Eu aș vrea o Bălană care să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Balta, În Ucraina, acolo era un mare lagăr de triere. Știi că Balta a fost o vreme, după 1924, capitală de... republică! - Autonoma? Maldaviniasca? - Așa cum zici... Pe-acolo-s mulți moldoveni de-ai noștri: unul era comisar, sau ceva mai mărișor, cu lagărul - el mi-a spus În românește că sunt de drept-comun - o știam de la Sapșa al meu, dar parcă tot nu-mi venea să cred... Dau de câțiva cunoscuți - care-mi spun că am avut noroc chior: ei, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-mă, am pornit și eu s-o stropesc, râzând - dar nu prea tare; nici una, nici alta, că rămăsesem lăsat pe vine; cu apa pân-la gât. Ea mă stropea și râdea și se apropia de mine, dreaptă; da, bre, era mai mărișoară decât mine, putea să-mi deie țâță și povață - și avea, cum Îți spui, strungăreață: tot ca Tecla, draga de ea. Ea a venit. S-a oprit; n-a mai stropit. Mi-a făcut semn să mă ridic din apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
meu tramvai; cu troleu, tramvaiul. Și, de cealaltă parte a clădirii Gării, primul meu tren. A, trenul! Cum l-am văzut, cum am știut că nu-i chiar acela intrând de zor În tunela domnișoarei Tuza. Că-i ceva mai mărișor; și că-l vede toată lumea, nu ca pe celălalt, doar eu. E-he, trenul... El este, cum să spun, ceva cu totul altceva decât totul și În primul rând! În al doilea, trenul, el este miros: pe-o parte, miros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
astea, situația mă enervează mai mult decât ar trebui. Cu cât mă învârt în cercuri mai pretențioase, cu atât întâlnesc mai puțini bărbați interesați de persoana mea. În schimb, sunt preferata muncitorilor necalificați. Aceștia mă adoră: sunt micuță, am sâni mărișori, fața destul de drăguță, părul ondulat... Unul dintre idioții de pe-aici, pe care - n-o să vă vină să credeți - îl cheamă Tooty, mi-a spus acum vreo jumătate de oră că am un „păr nebun“. Mă uit în jur și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nici nu există. O fi numai un basm pentru oamenii necăjiți. 4 Primarul Ion Pravilă dădu buzna la jandarmerie. În odăița de la mijloc era cancelaria, în cea dinspre uliță locuia șeful postului cu nevasta, iar în cea din fund, mai mărișoară, oamenii. ― Ei, domnule șef, acu să te vedem pe unde scoatem cămașa! răbufni primarul cu fața strâmbată de îngrijorare. Plutonierul Silvestru Boiangiu ațipise puțin după-masă și numai adineaori se sculase și trecuse în cancelarie. Era încă buhăit și mahmur și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de ani, mai mare ca băiatul, măritată cu un țăran din sat, Filip Ilioasa. Servindu-i, Niculina nu înceta să se scuze că au găsit casa așa de răvășită și pe ea desculță. Avea șase copii, dintre care cel mai mărișor era în clasa a cincea de liceu la Pitești. Trăiau cu toții aici, în casa preotului, până ce se va milostivi Dumnezeu să înmoaie inima boierului Miron și să aducă pe Anton în locul bătrânului Nicodim, că Filip are gospodăria lui părintească și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a supărat că o face de rușinea satului. Bătrâna i-a răspuns cu puțină amărăciune: ― De, draga mamei, v-am răbdat destul... Pe urmă s-a împăcat și Florica și, de cum s-a desprimăvărat, a trimis pe băiețelul cel mai mărișor, pe Costică, să mai stea pe la bunică-sa, să-i ție de urât și să scape de un mâncător. Copilul a necăjit-o pe Ioana toată vara și toamna, până deunăzi, i-a întors pe dos căsuța, strângând după dânsul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ușor peste fierul de călcat. Basmaua roșie, legată la spate, îi strângea capul și-i lăsa gol gâtul plin și puțin îndoit. Printre umăr și capul lăsat într-o parte tânărul îi vedea, sub ia subțire și descheiată, sânii rotunzi, mărișori, cu niște sfârcuri ca mugurii plăpânzi. Se aplecă ușor și-i atinse gâtul cu buzele. Gherghina tresări și întoarse spre dânsul doi ochi plini de spaimă. ― De ce crezi că te-am chemat, Gherghino? șopti Aristide, luîndu-i fierul din mână și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ofițerul său executant. ― Ce crezi? ― Nu știu. Un antrepozit, poate. Dacă n-o fi o parte dintr-un sas mult mai complicat. Da, este trebuie să fie! Tocmai am trecut printr-o ușă dublă, iar acesta este adevăratul sas. ― Cam mărișor pentru un simplu sas de decompresiune, zise Lambert. ― E o supoziție. Dacă locuitorii acestei astronave erau la scara navei lor, ca noi în raport cu Nostromo, un sas de această anvergură nu este o extravaganță. Dar recunosc că ideea antrepozitului are mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
nefavorabilă aruncată asupra întregului sistem de afaceri din societatea care risca să nu-și mai găsească făgașul, a procedat la fel cum ar fi procedat orice manager destoinic. A făcut rost de un alt iepuraș. De data asta, unul mai mărișor, tot roșcovan și la fel de speriat de tratamentul ușor inuman aplicat de năstrușnica pisică. Nu era vorba de o reacție violentă, ci de o modalitate proprie de a o convinge pe neajutorata vietate de noile perspective ce i se întrezăreau. De
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]