288 matches
-
metru jumătate și apoi îl strica. Cerea consultații și iar strica. Mă rog, nu știu de ce mă bag eu în treaba lor, în fond fiecare cu felul lui de a fi. Rotaru avea doi copii, un băiețel și o fetiță mărișoară. Mergeau la școala franceză și erau delicioși, inteligenți și frumoși, lucru mai rar întîlnit printre pistruiații lor colegi. Duminica mergeam la plajele de la Les Andaluses, unde o mare de vis scălda un țărm făcut special pentru turiști. Nisipul mășcat, apa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aveau nevoie să bată la ușă. Era placa, înseamnă că s-a plătit asigurarea. Simplu, nu? Pe o cărare urcă doi tineri olandezi. Ambii cu cîte un plodișor în cîrcă. Ea îl are pe cel mic, el pe cel mai mărișor. Ochișorii lor par să confirme că voiajul este plăcut. Se opresc la izvor, dau "bagajul" jos. Beau apă, se spală pe față și zîmbesc. Cînd v-ați pornit din sat? De două ore. Au gura pînă la urechi, dau ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
am mîncat cam mult. Cînd omul are necazuri, mănîncă fără să țină cont cît și mai ales ce mănîncă. Adormisem și... am avut un vis ciudat. Merită să fie povestit. Parcă eram un cîine (ce prostie!) și aveam un os mărișor în gură. N-avea carne pe el, dar îl strîngeam strașnic între dinți. Era semiîntuneric parcă și mergeam prin Havana Veche. Pe strada mare nu era nimeni, dar pe străduțele laterale vedeam ochi fosforescenți, fioroși, care erau fixați pe osul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cade, face tărăboi și altele, asigurau paza prețiosului obiect. Dar eu sînt convins că dacă a sosit ceasul rău, atunci gata, s-au dus pe apa sîmbetei toate precauțiile. Héctor simțea că este spionat de negri mai mici sau mai mărișori, simțea că i se coace ceva. Moartea tatălui său a căzut ca o bombă. Tocmai la Holguin, departe, în zările spre est. Nevastă, nu pleci de acasă, nu deschizi ușa, nu dormi decît iepurește. Pun bicicleta în casă și ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cioară Și de-al dracu' ce eram Scoteam ciocu' afară. Hopai-țupa, hopai-țupa Puișorii stau deasupra Și așteaptă seara Ca să vină cioara." (Cântec de lăutari) Ei bine, aceste cuiburi ardeau cu tot cu puii eclozați, cu tuleiele deja crescute, alții având chiar pene mărișoare, căci se alesese intenționat această perioadă de timp. Unii dintre pui ajungeau la marginea cuibului căutând un mijloc de salvare. Dar n-aveau nicio șansă. Fiecare salcâm era verificat, fiecare cuib era incendiat cu tot cu locatar. Era un Auschwitz ornitologic made
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
deplin într-o cameră friguroasă în care șapte ființe omenești stăteau năucite și debusolate. Doar deasupra plitei, într-o cană umplută cu boabe de porumb "dintele calului", sub icoana Maicii Domnului cu Pruncul, pâlpâia luminița unei biete lumânări ceva mai mărișoare decât fitilul unei candele. Cât o fi ceasul? Cât? Dar e zi sau e noapte? O, Doamne, constatăm încă o dată că "O nenorocire nu vine niciodată singură." (Proverb) Dragii mei, după încetarea funcționării ceasului, pentru noi, cele șapte ființe îngropate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mesei, iar la etajul 1 și 2 erau câte 4 camere, mai bune la primul etaj și mai proaste la al doilea, pentru că erau mai mici datorită acoperișului înclinat care reducea din suprafața camerelor. La etajul 1 era un hol mărișor cu o masă, unde ne petreceam o bună bucată din timp cu pictura, sau cu un pahar de vorbă. Prima tabără la Moldova Nouă am avut-o tot sub organizarea d-ui Vintilă, îmi aduc aminte că era cazat la
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
din când în când, câte un fruct putred. Degeaba! Zgomotul pe care îl fac aceste biete gutui viermănoase, căzând la pământ, mi se pare inexplicabil: surd, dar prea amplu, prea îndesat, de parcă ar cădea, izbindu-se de sol, niște săculețe mărișoare umplute cu nisip. Citesc și totodată „prind” ca într-o plasă tot ce scârțâie, foșnește, „mișcă” în jur și aștept, cu inima strânsă, sinistra bufnitură a unui alt... săculeț cu nisip. Pentru variație, ca să-și bată joc de teama mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și Întâlnit odată și [m-a] luat cu el În mașină ca să-mi arate, În casa de odinioară, cu soția amazoană codoș lâtă la dușmani de un soț reformator al viitoarelor gene rații, să-mi arate pe băieții lui, acum mărișori și educați de un profesor-preot În spiritul dreptei ortodoxii; să-mi arate apoi biserica măreață de pe Colentina, cu cinci turle, ridicată din râvna lui aposto licească și cu gologanii precupeților din Obor care dau lipsă la cântar; să-mi arate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Pavel, Epistola către evrei, 13, 4 AM CUNOSCUT DE APROAPE BUCUREȘTII DE ODINIOARĂ AI femeilor galante, cum le spune Brantôme, cronicarul lor indiscret și imprudent din Renaștere. și asta Încă din fra geda mea copilărie, căci sunt născut și crescut mărișor În mahalaua deo cheată a Gorganului, cu dumbrăvile ei ademe nitoare și ispiti toare, fiindcă erau presărate - la fel ca gră dina fermecată a vrăji torului Klingsor din Parsifal - cu cele mai dulci și otrăvitoare flori vii de pe lume, anume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În arătarea care-i stătea În față pe cântărețul bisericii, bătrânul cu vocea cea mai frumoasă din ținut. Din buzele uscate ieșea un hârâit răgușit, aproape neomenesc. De la el aflase că toți copiii, de la pruncii de câteva zile până la cei mărișori, fuseseră Închiși Într-o colibă căreia Îi dăduseră foc. — Au bătut ușa În cuie și au tras cu săgeți aprinse În acoperișul de paie. și râdeau, blestemații... Eu eram În pădure să aduc lemne. Am auzit caii și urletele lor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dansatori și-și fac planuri de nuntă. Bătrânele se așază pe iarbă și comentează stilul tinerilor de-a se îmbrăca, de-a se comporta, de a-și trăi viața lor, lipsită de griji. Noi, când ne-am ridicat ceva mai mărișori, socotindu-ne intelectuali (în devenire) ne întâlneam în centrul satului și porneam ceva mai târziu la horă. Observându-ne grupul, fanfara abandona cântecul de dans și ne onora c-un marș de toată frumusețea. Cine era ca noi! Toate privirile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
făcu un inventar rapid în minte: șase cloște pe ouă de găină, două pe ouă de rață plus curca ce-și clocea ouăle și încă două gâște ce vor scoate boboci. Noile generații de orătănii se vor adăuga la cei mărișori scoși în martie. A rânduit pentru clocit optsprezece cloște, iar trei își așteptau rândul să le facă cuibare în care vor cloci ouăle să iasă pui. își aminti de cele două cloște care se „răscloceau” băgate în beci, cu aripile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mintea Mariei în timp ce grăunțele de porumb desfăcate de pe ciocălăi, cădeau în căușul de pe dușumea. Aruncă o privire și spre patul în care dormeau copiii să vadă dacă nu s-au dezvelit dând din picioare la cine știe ce vis. Emilia e fată mărișoară, trebuie să fie atentă cu ea cum crește și mai ales cum se poartă, s-o învețe că nu trebuie să dea curs pornirilor și că trebuie să-și păstreze cinstea de fată înainte de a se mărita. Bineînțeles că va
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
deșertat într-o covată mai mare. Soarele își trimitea razele pe dealurile din jurul Măgurei, vântul căldicel de primăvară adia ușurel, purtând mireasma florilor dinspre salcâmii înfloriți ce împrejmuiau livada. Se gândi să-i trezească ușurel pe cei doi copii mai mărișori. Merse spre paturile lor și vorbindu-le pe șoptite îi trezi, îndemnândui să se scoale de-a binelea. Emilia s-a trezit prima și frecându-și ochii cu amândouă mâinile, trase adânc în piept aerul rece care intra pe ușa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tragă la vorbă ca să mai afle întîmplări și fapte petrecute odinioară. Prilejul se ivi mai repede decât se aștepta băiatul când bunică-su purcese să-l întrebe cam ce are de gând să facă pe viitor că doar acum e mărișor. Copilul răspunse cu multă seriozitate că va face și el gospodărie ca tată-su. îl mai iscodi pe bătrân despre unele întîmplări din viața lor, dorind să cunoască mai bine cum s-au așezat în Pungești cei doi, bunicul născut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în scurtă vreme a răposat. Fetele ei, speriate că ar fi avut o boală molipsitoare, nu au catadixit să vină ca să pregătească pentru înmormântare, tot greul pregătirii a revenit lui Costache și Mariei, ajutați cum se cuvine de copiii mai mărișori, Emilia și Mihăiță, precum și de Gheorghiță care împlinise zece ani. Cealaltă fată, Maricica a purtat de grijă celor mai mici, adică Elena și Dumitru. La înmormântarea Ruxandei fetele ei stăteau mai departe de frica molipsirii, dar au fost atente la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mici așezați pe preș se jucau cu niște cuburi de lemn, aduse de frații mai mari iar surorile lor mai mari trebuia să le poarte de grijă, supraveghind în acelaș timp și cloștele cu pui ce ciuguleau prin iarbă. Cele mărișoare auzind gălăgie când tatăl lor fusese luat în primire de mamă și sora lor, Emilia au venit în față să vadă ce s-a întâmplat dar mama lor le-a liniștit și le-a trimis din nou în livadă, să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ani, datorită unor boli ale copilăriei, care bântuiau pe vremea aceea în satele țării noastre, unde nu existau dispensare și asistență medicală. Cele ce le știm despre acest mezin, Săndel, le-am aflat din povestirile lui Maricica, sora lui mai mărișoară și care, potrivit tradiției din familiile țărănești, avea îndatorirea să supravegheze și să aibă grijă de el, ca frate mai mic. Chiar după nașterea lui, preotul Mironescu și preoteasa sa, care nu putuse să aibă copii, au insistat cu multă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nu-i trezească, că „dimineața somnu-i dulce”. Aceștia sunt Costică și Mihai, care aseară după ce au venit de la muncă , nici n-au mâncat cum le era obiceiul, temeinic și bărbătește, că au și zbughit-o în sat. Că, de, îs mărișori și au început să umble după fete, amândoi îs premilitari . „Trebuie să fim atenți cu ei, să nu se încurce cu vreo fetișoară, înainte de a-și face armata. Mai cu seamă că acum e timp de război și, doamne ferește
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întrebarea fatală: „Nu vrei să te însori cu tanti Elenuța?“ - spre hazul, penibil adeseori, al celor astfel atacați și spre necazul părinților mei, care nu izbuteau să-și disciplineze impertinenta odraslă nici cu vorba bună, nici prin metoda contondentă. Mai mărișor ceva, am învățat și să-mi programez „naivitățile“. Eram elev de școală primară deja, când - strecurându-mă nebăgat în seamă printre invitații noștri (de obicei, îmi era interzis accesul) - am pus tam-nesam întrebarea: „Tată, ce-i aia adulter?“ A urmat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
îmi vine să las totul baltă. Îți vine să crezi că am rămas copilul care, la culcare, își închipuia că a doua zi are să găsească aur sub pernă? Asta era una dintre speranțele mele la Cr[ușeț], când eram deja mărișoară, între 8 și 12 ani. N-am crezut eu în piatra nestemată pentru care se bat în capete doi balauri și au s-o scape din greșeală, iar eu am s-o culeg? Uite că, uneori, mai sunt și acum
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de hectare de culturi. În anii ce vin, pe lângă canaluri, se intenționează crearea de sute de fântâni arteziene în stepe. 6 Iunie Copii. Două fetițe stau de vorbă cu Valeria. Una e la școală. Cealaltă încă nu (6 ani). Cea mărișoară mai bine îmbrăcată; a doua mai sărăcuț. Dorința lor e să se facă sanitare ori aviatoare, căci "va fi război", din pricina Americanilor și Nemților. Foarte drăgălașe și prietinoase. Oferă flori. Am să vă aduc și eu bomboane. Ba, zice cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la clasă, pentru prima oară indispus. Avea el o anume pricină. Deși cursurile se deschiseseră conform unui obicei bine stabilit, imediat după Sfânta Mărie Mică, din ce motiv nu aflase, școala nu primise încă dela Făgăraș manualele pentru elevii mai mărișori. Și nu se putea hotărî cu ce să-și înceapă lecția de istorie de azi. Se gândi că n-ar fi rău să ceară părerea școlarilor săi, cam cu ce să umple ei, ora în lipsa manualului în posesia căruia copiii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care-i spunea: „Broșurele În număr de 7 șapte primite cu ordinul no.(...) distribuinduse persoanelor care au avut buna voință a le lua și bani, ce sau strânsu În sumă de 7 lei (...)”. Despărțirea I-a era, probabil, ceva mai mărișoară decât cea de-a II-a de vreme ce comisarul de aici primise opt bucăți pentru care dăduse seamă polițaiului cu adresa nr.1310/14 noiembrie 1877. Deci, vânzarea acestei cărțulii se desfășurase pe durata a 44 de zile de la primirea ei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]