316 matches
-
ce mi-o trebui!? Eu mă mărit! - Și te pomeni că cin’te-o lua, te-o pune-n grindă! Tu, fată, zău că n-ai minte nici cât o găină! Întreab-o pe sor’ta Rița cu ce să mănâncă măritișul... Văzând că e luată în pene, Leta începu să adune mătase de porumb. - Ce faci tu, fată? Ce e cu grămada asta? o întrebă tata Nițu când ajunse în dreptul ei și văzu mătasa strânsă într-un șorț. - Pentru ceai! - De-
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
nuca în perete. Acel Pfaff își înălțase casa cu mâna lui, folosind materiale din demolări. Moștenise de la părinți o dărăpănătură. După întoarcerea din armată și-a propus două lucruri: să se căsătorească cu frumoasa fată a vecinilor, ajunsă la vârsta măritișului, și să își construiască o casă ca lumea. S-a chinuit mult bietul de el, că bani n-avea, dar a avut noroc în schimb, că tocmai s-a demolat poșta veche și de acolo s-a ales cu o
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
prea necoaptă, râdea Împăratul Negru, dar mergeți la Împăratul Verde care are trei fete numai bune de măritat. - Doar n-o fi vreo pară să aștepte să se pârguiască, se înfuriase feciorul Împăratului Roșu, eu o văd numai bună de măritiș! - Poate nu ne crede buni pentru odrasla lui, îi ținu isonul și feciorul Împăratului Galben! - Atunci n-are decât să rămână cu ea pe cap pe vecie, strigă și feciorul Împăratului Albastru! Ca să-i facă Împăratului Negru necaz, cei trei
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
mai gândi Elisa la vorbele lui ce-i părură cumva, nelalocul lor, dar ea era obișnuită , de câte ori ieșea din curtea casei , tot de frumusețe i se vorbea... și de noroc. Au trecut vreo doi ani.. Elisa avu o tentativă de măritiș, eșuată însă... Logodnicul ei lucra în CFR și necazul făcu să aibă un accident de tren... Lumea spunea că din cauza oboselii sau a ceasului rău. A trebuit să treacă peste această nenorocire, dar de uitat, n-a uitat niciodată, dovadă
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
și găsește de cuviință să-și zboare creierii la el în birou. În aceste condiții, Eduard consideră că onest din partea lui este să rupă logodna, proiect pe care Isabela îl respinge („dacă te iubesc...”), în pofida argumentului invocat de acesta că măritișul cu el ar fi o poveste fără speranțe, întrucât tatăl ei n-ar admite în ruptul capului să o dea după cineva fără nicio lețcaie. Însă nici pomeneală să respingă planurile lui de-a face bani imediat, chiar dacă pentru asta
FERICIREA-N BANI SCĂLDATĂ E-N ESENŢA EI RATATĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375554_a_376883]
-
timpurile în care Sfântul Andrei a poposit pe meleagurile nosatre și ne-a creștinat. Să tot fie vreo 2000 de ani de-atunci! Am uitat să-mi pun busuioc sub pernă! Ei, oricum nu mă mai bate alt gând de măritiș! Cel care s-a ars odată, nu mai poftește să repete experiența! Multe gânduri îmi dau ocol, prea multe! Unele legate de strigoi și vârcolaci, că nici n-am pus oalele cu gura-n jos cum se spune și nici
SLUJBA DE SF.ANDREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371971_a_373300]
-
furiș flila cu articolul încriminator din codul penal, gestul lui Quentin de distrugere a ceasului, care, în mod paradoxal, continuă să ticăie și după aceea, este gratuit. Nimic nu poate schimba vânzarea pajiștii lui Benjy, plecarea sa la Harvard sau măritișul surorii sale, Caddy, față de care afișează permanent o îngrijorare exagerată. „ ... Caddy e și ea femeie, nu uita. Face și ea unele lucruri cum face orice femeie...” Efectul obținut în timp asupra celorlalți este, desigur, cel scontat : consolidarea imaginii sale de
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
cu gâtul, așa se face că, în ziua de Florii, înghițeam 3 mâțișori mici și sfințiți. Mâțișorii sfințiți se puneau și în apa în care erau scăldați sugarii, ca să fie apărați de boli. Fetele mari, al căror rând trecea la măritiș, fierbeau, la miezul nopții dinspre Florii, apă cu salcie și busuioc, iar ziua se spălau cu ea pe cap, zicând: „ Cumu-i părul înflorit, așa și păru-mpletit! Cum te uiți la păru-n floare, așa și la fată mare! Doamne ajută
FLORIILE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347009_a_348338]
-
Reîntregire (1916-1918), cea care avea să-i devină mamă, Elisabeta Hanganu (și care avea să-i dea fiului, substituind rolul tatălui, și numele) își aducea obolul său voluntar, ca infirmieră, la împlinirea marelui ideal al românilor. Trecuse multișor de vârsta măritișului și sărăcia de acasă și-a găsit leac în bucuria de a obloji rănile semenilor săi, cei meniți să poarte războaiele. Atunci, tocmai în vâltoarea luptelor de la Mărășești, l-a întâlnit, cu bucuria vecinătății, pe soldatul Ioan Musteață din Țibucani
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
țipetele femeii. - Dar ce pățiși, fă, întrebă Bebe Nastasiu ieșindu-i în întâmpinare. - Jale mare, Bebe! Jale mare! - Spune odată, să jelim și noi, o luă în batjocură bărbatul. - A murit Marița! - Cum să moară, fă, că doar umbla după măritiș! - Zace înecată în lac! Și alaiul format din câțiva bărbați și o droaie de muieri curioase luă drumul spre gârlă. Când ajunseră acolo se minunară de ce văzură. Peste puțin timp sosi mașina poliției cu sirena și girofarul pornite de parcă ulița
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
nu se arăta nici cu Hestia prea generoasă. În zadar încercaseră flăcăii s-o curteze, inima acesteia se arăta la fel de greu de cucerit ca și cetatea de pe culmea dealului. În van vorbise și bătrânul ei tată că i-avenit vremea măritișului și că trebuie să se așeze la casa ei, Hestia le răspundea tuturor, râzând că încă nu-i vremea trecută și că o să facă și pasul acesta atunci când vor hotărî zeii. ** Era o iarnă cumplită. Crivățul sufla cu putere troienind
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
din nou în cursul anului 1307 c-un zel reînnoit la ajutorul fostei soții a lui Smiltzus ce-i era nepoata împăratului, ceea ce avu de rezultat că ea veni în capitală și puse la cale în persoană și împreună cu monarhul măritișul mai multor prințese din casa domnitoare. Aceasta îl supără pe Sfentislav cu atât mai mult cu cât tinsese cu mai multă asiduitate, deși-n zădar, de-a se încuscri prin căsătorie cu dinastia Paleologilor. Supărarea sa crescu și mai mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acélea în zéstrele ei sânt”) ori banii rezultați din operațiuni comerciale îi aparțineau în totalitate soției, erau socotite bunuri dotale. Foile de zestre ajunse până la noi enumeră valori - în genere bunuri mobile, „mișcătoare”, „clătite” - considerabile pe care le primeau la măritiș fetele boierilor sau ale Domnilor. Averi însemnate treceau, sub formă de bunuri dotale, cu ocazia căsătoriilor, de la un „grup de schimb” la altul. Ele aveau „secțiuni” bine reprezentate ce vizau toaleta feminină și vestimentația, camera de dormit, sala de mâncare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
creditori pentru datoriile contactate cândva de soțul ei și unde va și muri, prin 1544, răpusă de ciumă. îi incumba Despinei, ca „șef al familiei”, să-și căpătuiască fetele. Să le rostuiască. Și nu oricum, căci erau fiice de Voievod. Măritișul Ruxandrei, cea „pețită cu sabia”, a declanșat - vedem mai sus - chiar o competiție domnească, întrucât Voievodul Ioan Zápolya nu a respectat dreptul de preemțiune acordat cândva - zice-se - de Neagoe Basarab feciorului lui Bogdan al III-lea. Și Ruxandra cea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aveau grijă urmașii. Reunirea aceasta dincolo de moarte trebuia să se producă, oricât de târziu. Moartă la 30 ianuarie 1554, la Sibiu (un loc ce i-a asigurat un confort monastic întrerupt doar de procesul din 1524, cu argintarul incorect, de măritișul fetelor și de cele două tentative de a se întorce în țară, când pe tron se aflau, în succesiune, ginerii ei, soții Ruxandrei, Radu de la Afumați și Radu Paisie), Despina Milița, văduva lui Neagoe Basarab, monahia Platonida acum (semnificativ, între
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-a mărit a lui ipolipsis, nu numai căci era Cantacuzino și ginere de Basarab, ci mai mult cu îngrădirea ce se încuscrise cu douăsprezece familii din cele mai în stare ale Valahiei, prin mijlocirea însurării fiilor săi și a măritișului fetelor sale” (Ghenealoghiia..., ed. cit., p. 82). 297. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 137-138. 298. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 129-130 299. Vezi Ștefan S. Gorovei, Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 228. 300. în Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu (p. 205) nu figurează
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
intitulată „Poezie românească” colaborează Nicolae Tăutu, Ion Sofia Manolescu, Coca Farago, Al. Jar, Magda Isanos, Dumitru Corbea, Nina Cassian, Victor Kernbach, Victor Torynopol, Ion Potopin, Șasa Până, Emil Manu. La capitolul proza trebuie remarcată o nuvelă a lui Marin Preda, Măritișul. Publicistica, îndeosebi politică, este ilustrata de Zevedei Barbu, Gh. Dinu, Mihail Cruceanu, Mihail Roller, Silviu Brucan, C. Ionescu-Gulian, Ion Popescu-Puțuri, Cezar Petrescu (Omul în literatura rusă de ieri și de azi), Al. Rosetti (Leningrad), Mihail Sadoveanu (Lumină de la răsărit), Victor
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
mult și de frica poliției își ia lumea în cap. În cele din urmă, moare într-un hotel periferic din Iugoslavia, iar cadavrul ei e luat la Facultatea de Medicină ca material didactic. Ada însăși, ajunsă între timp pianistă, neacceptând măritișul plănuit de tatăl ei, fuge de acasă și se angajează, în București, profesoară de pian la o școală catolică, unde superioara vrea să o călugărească. Evadează și de acolo, traversează un episod erotic degradant, din care, spre deosebire de Milly, reușește să
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
unui eveniment de mult încheiat: dragostea lui de tinerețe cu Fibula Serafis. Endemică în lumea fictivă a lui B., preocuparea stăruitoare pentru arhirealități are un caracter paradoxal. Relațiile dintre originale și copiile lor - fie că e vorba despre ghetele de măritiș ale Iepei-Roșii, de dublura subterană a orașului Metopolis, de poemul lui Emil Havaet, de bijuteriile Fibulei Serafis sau chiar de identitatea unor personaje ca Fibula însăși, Zoe Porfirogeneta, Filip Lăscăreanu-Umilitul sau Sultana Mavrocordat - sunt foarte alambicate. De cele mai multe ori, realitatea
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
femeilor li se Întâmpla destul de des un anumit lucru, un lucru care nu le plăcea, un lucru pe care bărbații nu trebuiau să-l suporte (ca și toate celelalte). Orice ar fi fost, părea la o distanță destul de sigură, ca măritișul sau nașterea. Și apoi Într-o zi, la tabăra Ponshewaing, Rebecca Urbanus se urcase pe un scaun. Rebecca era din Carolina de Sud. Avea strămoși care fuseseră stăpâni de sclavi și făcuse canto. Când dansa cu băieții din tabăra vecină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Cu siguranță că tata era capul răutăților, dar nu-mi plăcea nici ce zicea, nici ce făcea mama. Nu-mi doream deloc să mă mărit. Aveam un iubit. Dar, nu aveam încredere într-o viață de cuplu. Chiar dacă venise vremea măritișului, dădeam înapoi. Nu mă vedeam lângă el. Îmi plăcea, însă, când mă gândeam la căsătorie, mi se făcea frică. Era distractiv să merg la întâlniri, nu aveam bătăi de cap. - Ce fel de copil ați fost? Făceam năzbâtii. Eram plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
poate mă voi întoarce la București. Aceasta e desigur o trecere până la o nouă scrisoare: mă voi întoarce imediat! Într-adevăr, ce rost ar avea întoarcerea mea? De sunt consecvent cu mine, moartea ei ar face prezența mea inutilă, iar măritișul, neîndeplinit încă, n-ar putea să schimbe nimic, deoarece nu vreau să opresc prin lacrimi și zgomot ceea ce-mi fuge. Să mă umilesc față de cineva de care, la glumele altora, am roșit de atâtea ori. Și totuși, de judec
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Poate că tu nu pricepi decât ce e simplu. - Vrasăzică, dacă ai fi fost măritată cu mine, te-ai fi socotit angajată și n-ai fi făcut la fel? - Da! - Orice femeie, oricât de inteligentă ar fi, se gândește la măritiș. - Acesta e un instinct tot atât de puternic ca gelozia sau dra-gostea. Îl constați, îl taxezi, dar îl admiți. - Și chiar așa, dacă ți-ar fi venit o fantezie, dacă celălalt ar fi spus că sunt un bicisnic, l-ai fi crezut
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fiertură pentru o femeie din sat. — O gravidă care vrea să avorteze? Ea, cu mâinile pe șoldurile slabe, îl fixă un moment: — Da, chiar așa: o femeie gravidă... Are deja șapte copii și un soț mai prost ca un bou. Măritișul cu un asemenea om e lucrul cel mai groaznic ce i se poate întâmpla unei femei, iar... Se întrerupse și, scuturând din cap, făcu un gest nelămurit cu mâna, ca și cum ar fi vrut să-l îndepărteze: — Las-o baltă, vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pace și, după ce se ușurau pe uluci, Își vedeau de drum, bodogănind: „Că pe tine de bună ce ai fost te-o fi lăsat bărbatu’... A plecat cu alta, numai ca să scape de gura ta“. Mașa se cam pripise cu măritișul. Dar așa au fost vremurile. Mult timp după război, nu se știe din ce cauză, la Brodina, femeile, spre disperarea bărbaților care se Întorseseră vii de pe front, aduceau pe lume numai fete. Rar, ici-colo, se mai năștea, prin cine știe ce minune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]