322 matches
-
de zestre apărând atât obiectele care țin de trusou (veșminte, bijuterii, lenjerie), cât și cele care țin de dota propriu-zisă (case, moșii, prăvălii, bani etc.). Tatăl este cel mai important autor în alcătuirea unei dote. El o face pe măsură ce vârsta măritișului se apropie, pregătirile fiind accelerate de găsirea unui soț. Alcătuirea unei foi de zestre constituie obligație morală foarte puternică de care fiecare tată încearcă să se achite în orice condiții. El oferă din toate câte puțin fiicei sale așa cum singur
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
testament, nici averea necesară pentru a dota un număr prea mare de fete. În această situație, sarcina trece asupra tuturor fraților care au obligația de a-și înzestra surorile chiar din propria avere și totodată de a se ocupa de Măritișul lor. La începu tul secolului al XVIII-lea, Ilinca Brezoianu se plânge că, deși fiul ei, Hera, ca unic moștenitor al tată lui său, a primit întregul patrimoniu patern, nu vrea să-și înzestreze sora așa cum cere obiceiul și așa cum
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lăsate sub stăpânirea soției vor fi împărțite, la rândul lor, tot celor doi fii. Grigore Filipescu are însă și două fete: una deja măritată în momentul alcătuirii testamentului, cealaltă încă mică, dar destul de mare ca tatăl să se pregătească de măritișul ei. Ast fel, tatăl fixează prin testament toată zestrea în moșii și țigani ce urmează a se da fiicei sale, Maria, stabilind și ce moșii se vor vinde pentru a-i cumpăra scule sau pentru a i se face nuntă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cel elaborat în interiorul clasei populare. Aici si tua ția se schimbă aproape complet. săraci tot timpul și fără banii necesari unei investiții pe termen lung, țăranii amâ nă, de voie, de nevoie, nu numai redactarea actului, ci și pregătirile pentru Măritișul unei fete. În aces te circumstanțe, foaia de zestre apare ca un document elabrato în pripă și sub presiunea momentului, textul scris lăsând să se întrevadă situația precară a părinților, discuțiile fierbinți din jurul mesei, nemulțumirile ginerilor și socrilor, umilința fetelor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de aproape 20 de ani, două toc meli de logodnă au loc în satele Vineți și Răjlețu, ambele din județul Olt, sate veci ne după cum reiese din documente. Deși văduvă și săracă, Rada nu ocolește obiceiul logodnei, așa că la tocmeala măritișului, ea dă ginerelui Mihai și fiicei Stan ca o parte din moșia din sat, de față fiind „toți logoditorii martori“. De partea cealaltă se află Mihai Belu din Răjlețu cu soția sa Stanca care cedează la logodnă „partea mea de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lumină foarte bine de zestre sau de testamente. O rochie, cel mult două, patru-cinci cămăși, o haină lungă sau scurtă pentru iarnă, o pereche de papuci, cam acestea sunt hainele pe care o fată din clasa populară le primește la Măritișul ei. țesăturile sunt și ele inferioare din punct de vedere calitativ, doar ici și colo sunt pomenite mătasea sau atla zul, în rest întâlnim postav prost și greoi, stambă înflorată, rară și proastă (cituri), in, bum bac. Ra reori veșmintele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
timp, tatăl, ca un stăpân de plin pe ale sale și agonisite „cu su doa rea și osteneala sa“, a știut ce face, că de n-ar fi avut de unde, nu ar fi dat. Așa dar, și această acuzație cade. Măritișul trebuie să aibă loc în orice condiții, căci în joc este nu numai onoarea fetei, ci și a celorlalte încă nemăritate, pentru că după logodnă, Eftimie a început să-și vizite ze viitoarea mireasă cu acordul părinților și sub privirile vecinilor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unei căsătorii sau a unei legături amoroase nu va primi decât zestrea pe care a adus-o. În fine, jalba fraților nu apare decât ca un act de mare răutate, din dorința nedeclarată, dar foarte prost mascată, de „a zăticni Măritișul copilei“. Fă ră zestre a) „Cutia milelor“ și fetele sărace. Inițiativa în ființării fondului de ajutor pentru săraci, orfani, văduve și invalizi aparține domnului Alexandru vodă Ipsilanti. Prin documentul din 10 decembrie 1775, el anunță înființarea unei cutii a milosteniei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce urmează a fi vărsată în funcție de starea socială a solicitantului. Cu alte cuvinte, dacă fata aparține clasei boierești, ea primește o sumă mai mare de bani, având în vedere cătrebuie să contracteze o căsătorie care solicită o zestre mai mare. Măritișul unei fete sărace este mai „ușor“ și primește o sumă mai mică de bani. Ast fel că preoteasa a primit ajutor de la Cutia milelor numai 30 de taleri, după cercetarea efectuată la fața locului de către clericii Mitropoliei și slujbașii Vorniciei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
luni mai de vreme, la 16 iulie 1793, Bălașei, mamă a opt copii din care șase fete, i se dau de la Cu tie numai 20 de taleri. Popa Dra go mir din satul Seaca, județul Gorj, primește ca ajutor la Măritișul celor cinci fete numai 40 de taleri, în timp ce o altă fată de boier beneficiază singură de o mie de taleri. În toate cererile lor, părinții insistă pe apropierea momentului căsătoriei, a vârstei măritișului, pe sărăcia care face imposibilă trecerea fetelor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Seaca, județul Gorj, primește ca ajutor la Măritișul celor cinci fete numai 40 de taleri, în timp ce o altă fată de boier beneficiază singură de o mie de taleri. În toate cererile lor, părinții insistă pe apropierea momentului căsătoriei, a vârstei măritișului, pe sărăcia care face imposibilă trecerea fetelor în această etapă importantă a vieții, binecuvântată de către Biserică și Dumnezeu. În fapt, ajutorul este cerut pentru aduce o viață creștină, plăcută lui Dumnezeu și, prin sprijinul dat, puterea participă la menținerea ordinii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
putea fi obținută oricum. Fiul legatarului, Ștefan, în calitate de executor testamentar, trebuie să obțină informații, „prin bună cercetare“, dacă sunt într-adevăr sărace, dacă sunt cinstite și „nu după poduri“, adică prostituate. De fapt, banii se dau numai și numai pentru măritiș, nu pentru uzul cotidian al părinților. boierul este o adevărată instituție caritabilă pentru înzestrat fete sărace, de ajutorul lui beneficiind alte opt fete, aparținând anturajului său, rude de sânge scăpătate sau rude spirituale. Sumele de bani aloca te variază în funcție de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
individului, la căderea lui în păcatul tru pesc. Din acest motiv, el nu este nici re co man dat, nici valorizat, iar biserica încearcă să micșoreze cât mai mult această pe rioa dă, de aici vârsta pre co ce la măritiș pre scrisă de dreptul ca no nic. În su ra rea de vi ne obligatorie și pentru clerul mirean, hirotonisirea nefiind posibilă în ab sen ța unei fami lii. Preotul trebuie să-și aleagă întotdeauna o fecioară ca soție și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ei, dacă tot va primi și bani. Cazul pune în evidență că societatea (prin glasul clericilor de la Mitropolie) este atentă, mai întâi de toate, la cei „slabi“ pe care încearcă să-i protejeze, apoi gândește în perspectivă: la zestrea și măritișul unei fete. Cu toate că nu urmărește și punerea în practică a acestor deziderate, își arată preocuparea mai ales față de soarta și viitorul unei fete mai mult decât pentru viitorul unui băiat, presupunându-se că acesta își găsește un rost mult mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o importanță aparte, întrucât miza pro ce su lui de divorț o constituie averea și zestrea. Neavând copii de sex masculin, Matei a îm păr țit întrea ga avere întrecele trei fete ale sale, o zestre imensă însoțindu-le la măritiș. Căsătoriile lor au fost de asemenea bine gândite, Matei înrudindu-se cu Brezoianu, Ca ra man lâu, Știrbei, Bu jo rea nu și apoi cu Ruset. Su pu nân du-se unei politici matrimoniale familia le, viața comună le-a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vârstă, fetele și su ga rii revin ma me lor, bă ie ții și cei tre cuți de pericolul pri mi lor ani revin ta ți lor. În Cazul fetelor, tatăl păstrează obligația de a le plăti întreținerea până la vârsta măritișului și apoi de a se ocupa de înzestra rea și măritarea lor. Fără zestre, fără parte din averea comună, fără rude, obligate să intre la stăpân pentru a se întreține, unele mame renunță la copii. „Că este păcat ticăloasa de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ani de viață. Odată „ridicați“ și trecuți de primele boli ale copilăriei, ei sunt repartizați după sex: fetele rămân pe lângă mama lor, în timp ce băieții sunt dați în grija tatălui. Dar și în cazul fetelor, tatăl trebuie să-și asume responsabilitatea măritișului și a înzestrării. Dacă mama își exprimă dorința de a-i păstra pe toți, atunci tatăl primește grija financiară: plata hranei pe fiecare zi, haine, „educația“, „plata dascălilor“ - „și copilul am găsit cu cale să fie asupra mume-sii, să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zi, haine, „educația“, „plata dascălilor“ - „și copilul am găsit cu cale să fie asupra mume-sii, să-l lase în seama dascălului să învețe carte“ etc. Suma variază în funcție devenitul și posibilitățile fiecăruia: 10 parale pe fiecare zi, până la măritișul fetei, când tatăl o va înzestra „după starea și puterea lui“ sau 5 taleri în primul an, după care suma se ridică la 10 taleri pe fiecare an. Deși am fi tentați să preluăm termenul de „la mère cruelle“, deși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
obișnuită de urare. Un studiu amplu și relevant ca informație și concepție l-a consacrat lui Lazăr, cu ani în urmă, Nicolae Rădulescu. Citim: „În săptămîna Floriilor sau cu cinci săptămîni înainte, grupuri de fete, de la 4-5 ani pînă la măritiș, colindă din casă în casă, uneori însoțite de femei vîrstnice, îndrumătoare. Fetele cîntă, iar în alte locuri joacă și chiuie pe o melodie anumită, ceremonială. Ele sunt îmbrăcate în alb, pe alocuri au în mijloc o pereche nupțială: mireasă și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și estetică. Este suficientă simpla citare a numelui într-un text, ca individul căruia i se adresează să fie convențional avansat în sfera frumosului. Cînd în baladă apare formula versificată „Ana Ghiordănel,/Nume frumușel”, este vizată fata declarată disponibilă pentru măritiș. Numele Nechifor Lipan era o formă deschisă de identitate; același personaj, sub semnul Gheorghiță, era destinat să rămînă într-o familiaritate restrînsă. Investigația „polițienească” a Vitoriei este, în fapt, o suită de rememorări și de identificări. Pe unele și le
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aduce cu sine o mitologie; de Oana se leagă mitologia uriașilor (implicit a comorilor neprețuite din mormintele acestora, comori inaccesibile omului pentru că sunt închinate diavolului), precum și cea a mătrăgunei, explicată, în studiile eliadești, prin protoistoria geto-dacilor432. Variante ale descântecului de măritiș al Oanei găsim în De la Zalmoxis la Genghis-han433. Eliade remarca legătura dintre calitățile atribuite de către popor mătrăgunei și "ierbii fiarelor" (în unele zone, însușirile mătrăgunei le are floarea de ferigă 434): calitatea de a facilita treceri, intrări (descuie lacăte, ajută
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fetele, în general needucate, acceptau întâlniri propuse de familie, rude, prietene și își găseau soți în cercurile și mediile apropiate; bărbații, obișnuiți cu un grad mai mare de independență, erau beneficiarii acestui sistem. În alte părți, în special la sate, măritișul fetelor a rămas multă vreme - poate mai supraviețuiește și azi pe alocuri - o problemă a părinților. Viorel Ilișoi, unul dintre cei mai apreciați ziariști de reportaj din România, povestește că pe mama lui n-au lăsat-o părinții să se
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
unui eveniment de mult încheiat: dragostea lui de tinerețe cu Fibula Serafis. Endemică în lumea fictivă a lui B., preocuparea stăruitoare pentru arhirealități are un caracter paradoxal. Relațiile dintre originale și copiile lor - fie că e vorba despre ghetele de măritiș ale Iepei-Roșii, de dublura subterană a orașului Metopolis, de poemul lui Emil Havaet, de bijuteriile Fibulei Serafis sau chiar de identitatea unor personaje ca Fibula însăși, Zoe Porfirogeneta, Filip Lăscăreanu-Umilitul sau Sultana Mavrocordat - sunt foarte alambicate. De cele mai multe ori, realitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
disponibil și dispus să-i satisfacă așteptările romanțioase alimentate de lectura asiduă a foiletoanelor lacrimogene la modă. Zița a cunoscut eșecul sentimental-erotic prin mariajul cu Țircădău și, cu siguranță, ea caută un alt bărbat nu În virtutea tradiției care impune femeii măritișul; prin divorț, ea Încalcă deja o tradiție. La fel ca și Atenaisa Perjoiu. Motivul e cu totul altul: fire pasională și femeie cochetă, cu iluzorie independență („sunt liberă, trăiesc cum Îmi place”; „de nimini nu depand”) și predispusă spre amor
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
rândul nevestelor. După acest ritual de trecere, nevasta nu mai avea voie să mai umble cu capul descoperit, acesta constituind un mare păcat. Valul de la mireasă era pus pe capul unei fecioare care urma a se căsători, aceasta grăbindu-i măritișul. Lăutarii cântă iarăși cu mare jale: „Și-am zis verde mărăcine, Plângi mireasă cu suspine Plângi mireasă și jelește Că nuna te dezgolește. Plângi mireasă și suspină Că intri în casă străină De bărbat vei fi mustrată Și de soacră
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]