414 matches
-
taină, fără ca nimeni În afara practicanților să cunoască scopul. Ofrandele ca daruri pentru plantă nu lipsesc din cadrul nici unui ritual: „pâine, sarmale, plăcinte, țuică, vin”, sau „pâine, slănină și anafură”. Există, de asemenea, cazuri când se aduce ca dar și bani. Dezgroparea mătrăgunei comportă un ritual aparte și o mare grijă față de planta care uneori nici nu trebuie atinsă cu mâinile: „În județul Turda, fetele care vor să fie chemate la horă și să se mărite primele, se duc la miezul nopții la
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
aparte și o mare grijă față de planta care uneori nici nu trebuie atinsă cu mâinile: „În județul Turda, fetele care vor să fie chemate la horă și să se mărite primele, se duc la miezul nopții la locul unde e mătrăguna, se descalță și se prosternă de trei ori. Au adus fiecare câte un ban de argint pe care Îl țin În gură. Se apleacă apoi peste mătrăgună, fără să o atingă cu mâinile și rup câteva frunze cu dinții pe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
să se mărite primele, se duc la miezul nopții la locul unde e mătrăguna, se descalță și se prosternă de trei ori. Au adus fiecare câte un ban de argint pe care Îl țin În gură. Se apleacă apoi peste mătrăgună, fără să o atingă cu mâinile și rup câteva frunze cu dinții pe banul de argint. (...dacă duc cu ele o frunză Într-o bucată de pânză fără să o atingă cu mâna, fetele vor fi căutate la horă.” Dansul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
o bucată de pânză fără să o atingă cu mâna, fetele vor fi căutate la horă.” Dansul ritual și formulele magice completează ceremonia. Formulele diferă În funcție de scop. De exemplu, când este culeasă Într-un scop medicinal, se spune: „Mult slăvită mătrăgună, Împărăteasă./ Te cinstesc cu pâine, cu sare si mă Închin,/ dă-mi hainele tale./ Spală-mă, curăță-mă, desfă-mă de dătătură, de făcătură./ Ca să rămân curată, strălucitoare ca argintul strecurat,/ ca Maica Domnului care m a adus pe lume
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
care m a adus pe lume.” Observăm o interferență a cultului creștin cu aceste practici rituale magice, tradiționale, prin folosirea numelui Maicii Domnului sau prin semnul crucii, pomenirea numelui Mântuitorului Iisus Hristos. În situațiile legate de dragoste sunt formule diferite: „ Mătrăgună, Doamnă bună, / Mărită mă-n astă lună,/ De nu-n asta-n hăilalaltă,/ Să nu fiu nemăritată”, ori alta aparținând zonei Apuseni: „Mătrăgună, Doamnă bună,/ Nu te iau de bolunzit,/ Ci te iau de Îndrăgit.” Aceste incantații sunt Însoțite de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sau prin semnul crucii, pomenirea numelui Mântuitorului Iisus Hristos. În situațiile legate de dragoste sunt formule diferite: „ Mătrăgună, Doamnă bună, / Mărită mă-n astă lună,/ De nu-n asta-n hăilalaltă,/ Să nu fiu nemăritată”, ori alta aparținând zonei Apuseni: „Mătrăgună, Doamnă bună,/ Nu te iau de bolunzit,/ Ci te iau de Îndrăgit.” Aceste incantații sunt Însoțite de dansuri rituale, dar, câteodată și de gesturi dezacordate cu brațele, picioarele ori cu capul. Pe lângă toate acestea, planta are și proprietăți terapeutice, vindecând
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
incantații sunt Însoțite de dansuri rituale, dar, câteodată și de gesturi dezacordate cu brațele, picioarele ori cu capul. Pe lângă toate acestea, planta are și proprietăți terapeutice, vindecând „lipitura”, adică depresia, durerile de dinți, sub forme de catapalasme, abcesele și hidropizia. Mătrăguna este o plantă erotică, conferind dragoste, fecunditate, bogăție și sănătate. Culesul ei constituie un ritual cu anumite condiții: curăție trupească, puritate, tăcere, gesturi protectoare, aducerea de ofrande, adresarea respectuoasă. În situația În care nu este culeasă după regulile acestea, virtuțile
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ei constituie un ritual cu anumite condiții: curăție trupească, puritate, tăcere, gesturi protectoare, aducerea de ofrande, adresarea respectuoasă. În situația În care nu este culeasă după regulile acestea, virtuțile ei magice se pot Întoarce Împotriva celui care a cules-o. „Mătrăguna are dublă putere. Forțele ei pot fi dirijate spre bine sau spre rău, dragoste sau ură (... În ea sunt Închise forțe extraordinare care pot multiplica viața sau pot ucide.” Datorită potențelor ei magice, această plantă, numită „iarba vieții și a
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sau spre rău, dragoste sau ură (... În ea sunt Închise forțe extraordinare care pot multiplica viața sau pot ucide.” Datorită potențelor ei magice, această plantă, numită „iarba vieții și a morții”, a dobândit un mare prestigiu Încă din Antichitate. În afară de mătrăgună, medicina populară românească cunoaște și folosește În diferite practici magico-terapeutice și alte plante. Măselărița este denumită În popor și „nebunărița”, nume sugestiv pentru efectul delinogen al plantei. Cunoscută din vechime, atestată Încă din timpul dacilor, se pare că și aceasta
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mitologice de dendrolatrie. Astfel, arborele apare ca simbol sacru al ecosistemului fitogonic românesc, ca metaforă a tinereții perene a munților acoperiți de podoaba lor verde și ca alegorie a forței telurice a pământului românesc În ascensiunea spre cer. Ceea ce reprezintă mătrăguna În rândul plantelor, e reprezentat de către brad În rândul arborilor, căci e numit „arbore al vieții și al morții”. Prin Însăși prezența lui de arbore mereu tânăr, având cetina mereu verde, bradul semnifică viața și este un simbol al existenței
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
juridic al unei întreprinderi. În 1926, pe când era încă elev, B. debutează cu versuri în ziarul „Cuvântul Ardealului”. Poezii îi mai apar în „Patria” (Cluj), „Hotarul” (Arad), „Blajul”, „Solia dreptății” (Orăștie), „Maramureșul” (Sighet). La Cluj, tipărește întâiul volum - Potire de mătrăgună (1935). Mai colaborează la „Ecoul” (Arad), „Ofensiva română” (Cluj), „Înnoirea” (Arad), „Litera” (Arad), „Tribuna” (Cluj, Brașov), „Luceafărul” (Timișoara), „Poporul” (Timișoara) ș.a. Al doilea volum de versuri, Cioplitorul de vedenii (1944), apare la Odesa. Abia la sfârșitul deceniului al șaptelea B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
Nepieritoarele efemeride (1984), Sonatele tăcerii (1985) și Intransigența pietrelor (1987) apar pe speze proprii, la Editura Litera. Conștiința acută a trecerii, angoasa morții, sentimentul înfrângerii și maculării „lutului”, precum și căutarea unei consolări sunt trăirile ce dau substanță volumului Potire de mătrăgună. O influență argheziană se observă în lexic, în tehnica metaforei și chiar în tematică. Treptat, poetul izbutește să-și personalizeze limbajul, nutrit acum și de regionalisme bihorene, pe fondul unei asumări a dorurilor comunității. O evoluție se constată și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
un registru mai dramatic. E cercetat tot mai mult spațiul amintirii, iar poezia devine acum rodul „tăcerii unui gând”. Și placheta Intransigența pietrelor cuprinde aceleași teme, păstrând plasticitatea viziunii, dar năzuind tot mai vădit la concizia aforismului. SCRIERI: Potire de mătrăgună, Cluj, 1935; Cioplitorul de vedenii, Odesa, 1944; Nepieritoarele efemeride, București, 1984; Sonatele tăcerii, București, 1985; Intransigența pietrelor, București, 1987. Repere bibliografice: Al. T., Petru Bortoș, „Potire de mătrăgună”, CRE, 1936, 2943; M.N., „Potire de mătrăgună”, GT, 1936, 46; Eugen Dorcescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
viziunii, dar năzuind tot mai vădit la concizia aforismului. SCRIERI: Potire de mătrăgună, Cluj, 1935; Cioplitorul de vedenii, Odesa, 1944; Nepieritoarele efemeride, București, 1984; Sonatele tăcerii, București, 1985; Intransigența pietrelor, București, 1987. Repere bibliografice: Al. T., Petru Bortoș, „Potire de mătrăgună”, CRE, 1936, 2943; M.N., „Potire de mătrăgună”, GT, 1936, 46; Eugen Dorcescu, Petru Bortoș, „Nepieritoarele efemeride”, O, 1984, 38; Florin Bănescu, Cărțile arădenilor, CNT, 1986, 13. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
concizia aforismului. SCRIERI: Potire de mătrăgună, Cluj, 1935; Cioplitorul de vedenii, Odesa, 1944; Nepieritoarele efemeride, București, 1984; Sonatele tăcerii, București, 1985; Intransigența pietrelor, București, 1987. Repere bibliografice: Al. T., Petru Bortoș, „Potire de mătrăgună”, CRE, 1936, 2943; M.N., „Potire de mătrăgună”, GT, 1936, 46; Eugen Dorcescu, Petru Bortoș, „Nepieritoarele efemeride”, O, 1984, 38; Florin Bănescu, Cărțile arădenilor, CNT, 1986, 13. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică de către unii săteni din tată în fiu. Cel mai vechi document despre albinăritul din zonă datează din anul 1446 și se referă la locurile de prisacă și de livezi din Oncești (probabil
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
el a optat, la un moment dat, pentru strategiile mai laborioase și mai dificile ale indirectului. Unele proiecte ale sale păstrează ecoul prealabilei bifurcări. Dar nici Omul ca simbol („prima mea carte filosofică”), nici alte titluri prefigurate atunci (cartea despre mătrăgună, cele despre simbolistica morții sau despre orgie) nu au mai fost Încheiate 2, deși la biblioteca Regenstein din Chicago e posibil să se afle Încă multe amănunte care, citite cu atenție și cu pricepere de un istoric al religiilor, pot
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sau corespondențele dintre zeii daci și cei germanici. Capitolele, în numar de opt, sunt: Dacii și Lupii, Zalmoxis, descriind procesul de ocultație de trei ani prin care se obține imortalitatea, Satana și Bunul Dumnezeu, Meșterul Manole și Mănastirea Argeșului, Cultul mătrăgunei în Romania, Mioara năzdrăvană. Proza de ficțiune a lui Mircea Eliade include, în straturile sale profunde, ideologia și formația științifică a scriitorului, mai întai o literatură a autenticității și a experienței, a "trăirii", un fel de jurnale autentice sau ficționale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu scopul de a atinge stări și viziuni extatice. Folosite inițial aproape exclusiv în ritualuri religioase, ulterior drogurilor le-au fost găsite și alte întrebuințări, precum cele medicale și, ulterior, consumul recreațional. În perioada 460-370 î.Hr., Hipocrat recomanda consumul de mătrăgună, amestecat cu vin, în stările de depresie și anxietate. Penadius Dioscoride (70 d.Hr.) prezintă în lucrarea "De Materia Medica" proprietățile medicale ale canabisului, în aceeași perioadă, cultivarea cânepei fiind o practică în Imperiul Roman. În jurul anului 400 creșterea cânepei
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
celor "cinetice". Se vor naște de aici plăcerea burlei florentine, chiar spiritul burlesc, direcția satirică a Facețiilor lui Poggio Bracciolini sau ironia mușcătoare din discursul personajelor creionate de Pietro Aretino ca replică la Banchetul lui Platon, ori situația parodic-licențioasă din Mătrăguna lui Machiavelli. Dintre toate, evident epicureică în substanța ei rămâne Preaînfricoșata viață a Marelui Gargantua, tatăl lui Pantagruel, așa cum a fost alcătuiră mai demult de Domnul Alcofribas, abstrăgător de chintesență. Scriere plină de pantagruelism, dacă ne referim numai la parodierea
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a descrie un politician care manipulează pe alții într-un mod înșelător și oportunist. Alte lucrări importante, alături de Principele, în care sunt prezente ideile sale despre societate: * Discurs asupra primelor zece cărți ale lui Titus Livius * Arta războiului * Istorii Florentine * Mătrăguna Învățăturile * Aduce în gândirea politică o importantă inovație prin decuplarea teoriei politice de etică. În întreaga tradiție occidentală, ca și în tradiția chineză, politica a fost strâns legată de etică, iar termenii utilizați pentru a evalua acțiunile umane, termeni de
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
pădure și al ciupercilor. în pădure se găsesc mure, fragi, zmeură,alune și coarne care consumate în stare proaspătă aduc un aport de vitamine pentru corpul omenesc. Apoi mai găsim și multe plante medicinale cum ar fi pojarnița, sovârf, lipanul, mătrăguna, călinele, frunzele de mesteacăn, de stejar și de ulm. Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere ciupercile de pădure(bureții) care încep din primăvară cu zbârciogii, mai apoi hulubițele, hribii, chitoarcele, gălbiorii și pe toamnă opinticii(glebe). Aceste ciuperci
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ci ca o fiară ieșită la vânat: "deznădejdea (...) ne mușcă din zile câte-un sfert" (Pacienți). Mortuarul cucerește și la nivel olfactiv spațiul intim, camera se apropie, ca la Bacovia, de simbolul cimitirului, al sicriului: "Camerele albe (...)/ se cârpeau cu mătrăguni pe-alocuri,/ miroseau a cruci câte puțin" (Pacienți). Albul nu mai este o culoare a inocenței, ci una a nebuniei, mătrăguna, diabolica plantă a vrăjilor de trecere, înlocuiește tămâia, excluzând orice cale de acces către sacru, moartea nu este desprindere
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
olfactiv spațiul intim, camera se apropie, ca la Bacovia, de simbolul cimitirului, al sicriului: "Camerele albe (...)/ se cârpeau cu mătrăguni pe-alocuri,/ miroseau a cruci câte puțin" (Pacienți). Albul nu mai este o culoare a inocenței, ci una a nebuniei, mătrăguna, diabolica plantă a vrăjilor de trecere, înlocuiește tămâia, excluzând orice cale de acces către sacru, moartea nu este desprindere a spiritului de materie, înălțare a sufletului, contopire a acestuia cu adevărul suprem, ci renunțare la orice speranță și dezintegrare. Și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ușă." totul se destramă, nu mai există granițe între exterior și interior: simt "mâna care intră pân' la fund/ în inima parcului arsă." (Pasărea urgiei). Poezia și-a pierdut valențele catartice. "mă obosește cerul și nu pot/ să-l scutur - mătrăgună-n manuscris (...)" (Trotuarul din memorie). Limbajul devine și el argotic "păharele stau goale - lua-le-ar dracul!", întreaga lume se destructurează "mai trăim cu dorul și ne-ajunge:/ apă, suflet, pâine și tabac." (Trotuarul din memorie). Zguduirile universului alunecă spre
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]