413 matches
-
originar și Învestite, În „ecologia” vrăjii, cu puterea de a influența mediul natural și social: Tot În județul Turda, fetele sau femeile tinere merg câte două, la miezul nopții goale și despletite, Îmbrățișate și sărutându-se tot drumul, până la locul mătrăgunei. Odată ajunse acolo, ele se culcă una peste alta și cu mâna smulg o frunză. Se Întorc Înapoi tot dansând și sărutându-se și lasă să se usuce frunza de mătrăgună până când o pot face praf. Apoi se duc la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
despletite, Îmbrățișate și sărutându-se tot drumul, până la locul mătrăgunei. Odată ajunse acolo, ele se culcă una peste alta și cu mâna smulg o frunză. Se Întorc Înapoi tot dansând și sărutându-se și lasă să se usuce frunza de mătrăgună până când o pot face praf. Apoi se duc la moară și fură cu mâna Întoarsă făină, pe care o cern printr-o sită Întoarsă. Cu această făină, frunza de mătrăgună și miere fac o pastă pe care o lasă să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și sărutându-se și lasă să se usuce frunza de mătrăgună până când o pot face praf. Apoi se duc la moară și fură cu mâna Întoarsă făină, pe care o cern printr-o sită Întoarsă. Cu această făină, frunza de mătrăgună și miere fac o pastă pe care o lasă să se acrească. Se pune apoi fie În țuică, fie În ceai, fie În cafea, fie Într-o plăcintă, pe care o oferă flăcăului pentru a-i trezi dragostea (M. Eliade
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu este furată printr-un gest normal, ci pieziș, cu mâna Întoarsă (cu palma În sus). De asemenea, cernerea făinii se face pe dos, printr-o sită Întoarsă. În antiteză cu tehnicile uzuale de coacere a aluatului, pasta făcută cu mătrăgună nu este coaptă, ci lăsată crudă, să se acrească. Fetele merg goale și despletite, adică Într-o ipostază care sugerează sălbăticia, statutul „natural”, În antiteză cu hainele și Împletirea părului, adaosuri și operații prin excelență culturale, care plasează femeile Într-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rituale: fetele nu trebuie să fie zărite de nimeni. Întoarcerea din pădure trebuie să aibă loc Înainte de ivirea zorilor. Fetele trebuie să danseze sau să se țină Îmbrățișate tot timpul. Banul trebuie să atingă simultan dinții și limba. Frunza de mătrăgună nu trebuie atinsă cu mâna. În sfârșit, eficiența magică este garantată de numeroase reprezentări mitologice: mătrăguna ca plantă dotată cu un statut aparte - fetele se prosternează În fața ei; banul de argint ca obiect cu puteri ieșite din comun; miezul nopții
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Înainte de ivirea zorilor. Fetele trebuie să danseze sau să se țină Îmbrățișate tot timpul. Banul trebuie să atingă simultan dinții și limba. Frunza de mătrăgună nu trebuie atinsă cu mâna. În sfârșit, eficiența magică este garantată de numeroase reprezentări mitologice: mătrăguna ca plantă dotată cu un statut aparte - fetele se prosternează În fața ei; banul de argint ca obiect cu puteri ieșite din comun; miezul nopții ca moment de cumpănă, când forțele oculte sunt accesibile. Exemplul de mai sus dezvăluie „arhitectura” internă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o ieșire din spațiul cultural, o incursiune În natura Îndepărtată, neatinsă de om, „curată” și o revenire cu un element al naturii considerat a fi Încărcat cu puteri magice (mișcarea este analoagă cu aceea din riturile feminine de culegere a mătrăgunei sau cu aceea a eroului vânător din colinde - vezi M. Coman, 1980). Bradul apare În trei ipostaze: a) ca un substitut al tânărului mort (trebuie să fie frumos ca acesta; este purtat pe umeri, cu vârful Înainte, la fel cum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii, jocul fetelor de la Căpâlna), geografia mitică (Tărâmul Celălalat, Apa Sâmbetii, Valea Plângerii, Mănăstirea Calu-Gastru) și sărbători, ritualuri, ceremonii culturale (Hodăițele, Armindeni, Caloianul, colindele, Ziorile, Brezaia). Este evident, pentru orice persoană familiarizată cu folclorul românesc, că
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1966; Adevărul despre Luca Cristogel, București, 1967; Cum a murit Claudiu Azimioară, București, 1968; Johnny Boambă, București, 1968; Cea de-a treia pistă, București, 1969; Balthazar sosește luni, București, 1970; Astă-seară, relache, București, 1971; Doamna cu voaletă din Balt-Orient-Expres, 1971; Mătrăguna contra Monseniorului, București, 1971; Muntele morții, București, 1972; Crizanteme pentru Erna, București, 1973; Magdalena de la miezul nopții, București, 1975; Răzbunarea lui Ionuț, București, 1980. Repere bibliografice: Mircea Braga, Note despre romanul de aventuri, TR, 1960, 3; Valeriu Cristea, Personaje și
CONSTANTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286365_a_287694]
-
lumină prețioase informații (unele dintre ele rar atestate sau complet dispărute din alte categorii de folclor) privind arhaica mentalitate populară românească. VII. Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magico- ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița în anul 1988, în Revista de istorie și teorie literară (nr. 3-4, 1988), la rubrica Mythos & Logos, pe care o coordonam în anii ’80, au fost publicate două lucrări inedite despre mătrăgună, aparținând lui Simeon Florea Marian
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița în anul 1988, în Revista de istorie și teorie literară (nr. 3-4, 1988), la rubrica Mythos & Logos, pe care o coordonam în anii ’80, au fost publicate două lucrări inedite despre mătrăgună, aparținând lui Simeon Florea Marian (1) și, respectiv, lui Mircea Eliade (2). Le-am republicat de curând (270, pp. 505-534). Cele două studii de etnobotanică și etnoiatrie au apărut în RITL împreună cu un studiu al meu intitulat „Mătrăguna și alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inedite despre mătrăgună, aparținând lui Simeon Florea Marian (1) și, respectiv, lui Mircea Eliade (2). Le-am republicat de curând (270, pp. 505-534). Cele două studii de etnobotanică și etnoiatrie au apărut în RITL împreună cu un studiu al meu intitulat „Mătrăguna și alte plante psihotrope” (3). M-am folosit de acel prilej pentru a trece în revistă coordonatele unui subiect tabu la vremea aceea : utilizarea de-a lungul secolelor a plantelor narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean. Am folosit mărturii istorice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a plantelor narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean. Am folosit mărturii istorice și folclorice, urmărind fenomenul din Antichitate până în epoca modernă și interesându- mă de utilizarea drogurilor de către populația autohtonă, mai ales în scopuri magico-rituale și religioase. Prezentul capitol, intitulat „Mătrăguna, măselarița și muscarița”, este o formă revizuită și extinsă a studiului publicat în 1988. Interesul lui Mircea Eliade pentru mătrăgună și farmacopeea populară s-a manifestat încă înainte de plecarea sa în Orient. El și-a decupat cu grijă articolul despre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
modernă și interesându- mă de utilizarea drogurilor de către populația autohtonă, mai ales în scopuri magico-rituale și religioase. Prezentul capitol, intitulat „Mătrăguna, măselarița și muscarița”, este o formă revizuită și extinsă a studiului publicat în 1988. Interesul lui Mircea Eliade pentru mătrăgună și farmacopeea populară s-a manifestat încă înainte de plecarea sa în Orient. El și-a decupat cu grijă articolul despre legendele mătrăgunei în Europa, articol publicat în 1923 de I.-A. Candrea în Adevărul literar și artistic (233, pp. 31-37
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și muscarița”, este o formă revizuită și extinsă a studiului publicat în 1988. Interesul lui Mircea Eliade pentru mătrăgună și farmacopeea populară s-a manifestat încă înainte de plecarea sa în Orient. El și-a decupat cu grijă articolul despre legendele mătrăgunei în Europa, articol publicat în 1923 de I.-A. Candrea în Adevărul literar și artistic (233, pp. 31-37). Tema l-a preocupat și în India. „Lucrez nebunește la Imperial Library - scria el la Calcutta, în 1930 - ; mătrăguna în botanica și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
articolul despre legendele mătrăgunei în Europa, articol publicat în 1923 de I.-A. Candrea în Adevărul literar și artistic (233, pp. 31-37). Tema l-a preocupat și în India. „Lucrez nebunește la Imperial Library - scria el la Calcutta, în 1930 - ; mătrăguna în botanica și fantastica asiatică, iată un lucru care îmi va dezvălui multe. Acum am o întreagă farmacopee în cap și poftă nebună să descifrez mătrăguna” (4, pp. 231-233). Scriind despre cultul mătrăgunei în România, Mircea Eliade (5) s-a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și în India. „Lucrez nebunește la Imperial Library - scria el la Calcutta, în 1930 - ; mătrăguna în botanica și fantastica asiatică, iată un lucru care îmi va dezvălui multe. Acum am o întreagă farmacopee în cap și poftă nebună să descifrez mătrăguna” (4, pp. 231-233). Scriind despre cultul mătrăgunei în România, Mircea Eliade (5) s-a folosit - printre alte materiale - de „una dintre cele mai bune expuneri despre culesul mătrăgunei”, cuprinsă în studiul din 1874 al folcloristului bănățean Simeon Mangiuca „De însemnătatea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Library - scria el la Calcutta, în 1930 - ; mătrăguna în botanica și fantastica asiatică, iată un lucru care îmi va dezvălui multe. Acum am o întreagă farmacopee în cap și poftă nebună să descifrez mătrăguna” (4, pp. 231-233). Scriind despre cultul mătrăgunei în România, Mircea Eliade (5) s-a folosit - printre alte materiale - de „una dintre cele mai bune expuneri despre culesul mătrăgunei”, cuprinsă în studiul din 1874 al folcloristului bănățean Simeon Mangiuca „De însemnătatea botanicei românești” (6), „unul din cele mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Acum am o întreagă farmacopee în cap și poftă nebună să descifrez mătrăguna” (4, pp. 231-233). Scriind despre cultul mătrăgunei în România, Mircea Eliade (5) s-a folosit - printre alte materiale - de „una dintre cele mai bune expuneri despre culesul mătrăgunei”, cuprinsă în studiul din 1874 al folcloristului bănățean Simeon Mangiuca „De însemnătatea botanicei românești” (6), „unul din cele mai vechi studii de botanică populară românească”, cum îl considera Eliade. Astăzi sunt cunoscute atât meritele, cât și lipsurile lucrării folcloristului bănățean
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt cunoscute atât meritele, cât și lipsurile lucrării folcloristului bănățean. Unul dintre viciile de fond este modul arbitrar și confuz de clasificare a plantelor : „de leacuri”, „mitolo- gice”, „poetice”, „de descântece și vrăji” (în această ultimă categorie fiind cuprinsă și mătrăguna). Amendând acest neajuns, B.P. Hasdeu scria : „Lucrarea d-lui Mangiuca ar fi fost mult mai metodică în fond, deși nu atât de sistematică în aparință, dacă d-sa s-ar fi mulțumit a înșira toate plantele într-o ordine alfabetică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a trebuincioaselor cărți pe care le-a pregătit, poate fără a-și da seama pe deplin de toată însemnătatea lor, harnicul și modestul cleric” (14). Inițiativa Revistei de istorie și teorie literară de a publica în 1988 un capitol inedit („Mătrăguna”) din lucrarea lui Simeon Fl. Marian a fost lăudabilă, dar nu a umplut un gol, ci abia l-a revelat. Un gol care s-a resimțit nu o dată (16). Nici chiar Mircea Eliade nu a știut de existența acestui manuscris
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
gol care s-a resimțit nu o dată (16). Nici chiar Mircea Eliade nu a știut de existența acestui manuscris, și astfel nu a folosit nenumăratele informații folclorice, etnobotanice, de medicină populară culese din toate regiunile țării și cuprinse în capitolul „Mătrăguna” din cartea inedită a lui Marian. Într-adevăr inexplicabil este faptul că istoricul religiilor - în toate studiile sale care au ca subiect mătrăguna - nu a folosit nici măcar articolul „Mătrăguna și dragostea la români” publicat de Simeon Fl. Marian în 1880
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folosit nenumăratele informații folclorice, etnobotanice, de medicină populară culese din toate regiunile țării și cuprinse în capitolul „Mătrăguna” din cartea inedită a lui Marian. Într-adevăr inexplicabil este faptul că istoricul religiilor - în toate studiile sale care au ca subiect mătrăguna - nu a folosit nici măcar articolul „Mătrăguna și dragostea la români” publicat de Simeon Fl. Marian în 1880 (19). Lacuna lui Mircea Eliade este surprinzătoare, având în vedere cunoscuta sa acribie în epuizarea bibliografiei referitoare la temele de care se ocupa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
medicină populară culese din toate regiunile țării și cuprinse în capitolul „Mătrăguna” din cartea inedită a lui Marian. Într-adevăr inexplicabil este faptul că istoricul religiilor - în toate studiile sale care au ca subiect mătrăguna - nu a folosit nici măcar articolul „Mătrăguna și dragostea la români” publicat de Simeon Fl. Marian în 1880 (19). Lacuna lui Mircea Eliade este surprinzătoare, având în vedere cunoscuta sa acribie în epuizarea bibliografiei referitoare la temele de care se ocupa. Poate că dacă ar fi consultat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
români” publicat de Simeon Fl. Marian în 1880 (19). Lacuna lui Mircea Eliade este surprinzătoare, având în vedere cunoscuta sa acribie în epuizarea bibliografiei referitoare la temele de care se ocupa. Poate că dacă ar fi consultat capitolul inedit despre mătrăgună redactat de Marian, Mircea Eliade și-ar fi fina- lizat cartea La Mandragore et l’Arbre Cosmique, pe care o anunța ca fiind în pregătire la începutul anilor 1940 (20) și „aproape terminată” în iulie 1943 (22, p. 205). În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]