2,183 matches
-
aproape. • Învățând ajungi să afli ce e mai e de știut. • În artă e importantă originalitatea nu dimensiunea operei. • Rușinea te face să te ascunzi de tine însuți. • Nu contează lungimea biciului, ci usturimea loviturii. • Ploaia te spală, furtuna te mătură. • Mișcarea e benefică, dar benzina costă bani. • Ospiciile nu mai au locuri pentru câți nebuni așteaptă la rând. În doi e mai comod, dar singur e mai slobod! • Umorul deschide multe porți. • Femeia e vorbăreață... că are limba creață. • Bărbatul
GÂNDURI REBELE (37) – AFORISME (14) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1474647147.html [Corola-blog/BlogPost/369533_a_370862]
-
La micul ecran De unde așa aromă în trandafiri sălbatici, Și cine-i regizorul ce-a rânduit tulpini? Din palma lui Isus coboară filosofii antici: Nu-n petale, în ghimpii dresați și arini. Vântul de-acasă, de la țară, cel de sub fereastră Mătură colbul de lângă Ștefan cel Mare. S-a înălțat în izbândă Pasărea măiastră A trupului tânăr, și-i fără ajutorare. Buzele de viscol pe flăcări le lipesc: Deloc nu mă frige. Se frige însuși focul De dorul meu nestăvilit îl molipsesc
CUVINTELE MELE de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cuvintele_mele_renata_verejanu_1389696979.html [Corola-blog/BlogPost/341891_a_343220]
-
Iocario serio din A3-SOL-stițal la P4 (Alianța de Acțiune și Aliniere a Planetelor...Fetelor, notați bine Codurile să nu mai greșiți iar...Preotesele Soarelui din P4 intră în Casa F5 din holocaustul Amazoanelor...traversam Podul de Carne arsă la P7 măturam drumul de 120 de ori pe secundă pe actuala direcție Cernavodă-Fetești-Gară...în pauza mare intram pe frecvența frumoasei belagina Domnița Kleitho...o capturam din brațele primului rege al Bella-geților Negru Voda cel Cumplit și Ne-P’Tunus...intrăm cu belagina
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/_reportaj_imaginar_la_un_congres_i_constantin_milea_sandu_1339313123.html [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
muncii, în toamnă se vede. Vor avea pomi roditori, vite mănoase, cloști cu mulți pui, cereale în hambare și înfloritor va fi norocu-n case. De-ți vine să-i tocmești, să-ți facă urare. Când botează popa, după el să mături. Cu grăunțe de porumb în urma-i s-arunci, pentru belșug în casă și roade-n culturi. Să fii ocolit de boli, de șerpi și purici. © Maria Filipoiu 6 Ianuarie Povara Crucii Cruce pe Pământ coboară astăzi, din Înaltul Cer. Să
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420493780.html [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
îndesat, Frumos, capul am format, Pe el, așezată bine, Drept căciulă, oala-i vine. Ochii negri, rotunjori - Doi cărbuni ce dau fiori, Nasul lung și roșcovan Este-un morcovoi lungan. Gura mare, dragii mei, E făcută din ardei, În mâini mătura o ține, Omul nost` arată bine! Îl privim, ne amuzăm, Cu noi am vrea să-l luăm, Însă asta nu se poate, Dar va fi paznic de noapte! (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: OMUL DE
OMUL DE ZĂPADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1483087690.html [Corola-blog/BlogPost/375944_a_377273]
-
de cașmir... XXVII. IUBIRI ANONIME, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015. Prin perdea de brocart te zăresc uneori Cum îți plimbi ochii grei, de tăciuni, obosiți, Canarii doinesc peste munți de culori, Vântul mătură pași, licuricii-s răpiți. Pe un colț de batistă-ți gravez flori de cer, Disperări să-ți alini în agonice nopți, S-o păstrezi talisman și cu lanțuri de ger Leagă-ți pași rătăciți sau descântă-i, de poți. Să
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
te-am pierdut? Frânturi de nimicuri flămând răscolesc, Doi ochi de cicoare, cu riduri de lut, ... Citește mai mult Prin perdea de brocart te zăresc uneoriCum îți plimbi ochii grei, de tăciuni, obosiți,Canarii doinesc peste munți de culori,Vântul mătură pași, licuricii-s răpiți.Pe un colț de batistă-ți gravez flori de cer,Disperări să-ți alini în agonice nopți, S-o păstrezi talisman și cu lanțuri de gerLeagă-ți pași rătăciți sau descântă-i, de poți.Să n-
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
începută, aducea cu ea tulburări ale ritmului de viață moleșit de dictatura proletariatului. Madam Jorjet nu se da bătută cu una cu două, sprijinea gardul în burdihan și făcea spume, urlînd la el să iasă afară, la dom' colonel, ca să măture drumul cu el pînă acasă, că urla vaca nemulsă și chioretele trăgea la măsea cu nesimțirea specifică neamului său de lepădăturile dracului, la care le-a arătat ea mizda, da' tot nu s-au învățat minte, că ce să învețe
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
care creștea văzînd cu ochii, se dusese la biblioteca de la școală și împrumutase cîteva cărți. Lumi nebănuite i se deschideau în fața minții ei aproape încremenite și avea senzația că a pătruns într-o cameră întunecoasă, în care face curat, aerisește, mătură pînzele de păianjeni, spală podelele și face să strălucească ferestrele în razele soarelui. Ce povești emoționante, care o făceau să suspine de fericire și gemenii dădeau și ei din piciorușe, iar ea avea senzația că ceea ce citea ea li se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
mai mare eram eu. Când veneam acasă de la școli pe unde eram și părinții erau plecați la munca câmpului, primul lucru care îl făceam era curățenia. Stropeam cu apă pe jos în casă, în curte, ba chiar pe stradă apoi măturam. Bunica pe care Fica o chema, văzându-mă ajuns acasă, venea de la căsuța ei cu șorțul plin de bunătăți, mere, pere, struguri etc. că tare mă mai iubea bătrâna. După ce terminam curățenia mă apucam și făceam de mâncare, uneori ciorbă
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1422796178.html [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
cine știe ce motiv de intratabilă supărare ... În oricare dintre restaurantele de cazinouri n-am întâlnit în nici unul - din cele în care am intrat - se bea băuturi alcoolice, să se fumeze, să se debaraseze mese când ești încă în local, să se măture ar fi fost culmea, aștepți la rând încă de la intrare, spui numărul de persoana, nu intri tu și îți alegi masa, te conduc ei, rândul merge repede și pe fuguța te-ai văzut în afară “supliciului” care te chinuia de
TENTAŢIE ŞI ABSTINENŢĂ ÎN LAS VEGAS ! (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Tentatie_si_abstinenta_in_las_vegas_xii_.html [Corola-blog/BlogPost/360724_a_362053]
-
nr. 1950 din 03 mai 2016. Orologiul bate... Orologiul bate, peste Cetățuie, Ora lui târzie, în acorduri sumbre Înscăunând tăcerea ce pe ziduri suie- O Regină-a nopții cu supuși de umbre... Luna trece tristă-n raze sidefii, Zidurile negre măturând în cale. Vântul încrețește-oglinda Dunării Șușotind în frunze doina lui de jale. Priveghind în noapte cu ochii de stele Căutând zadarnic călător pe drum, Tânăra prințesă-nșiruie mărgele Pe obrazul palind, clipe numărând. Cu inima arsă rugăciuni rostește Cerului, să
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Boroianu 02.05.2016 ... Citește mai mult Orologiul bate...Orologiul bate, peste Cetățuie,Ora lui târzie, în acorduri sumbreînscăunând tăcerea ce pe ziduri suie-O Regină-a nopții cu supuși de umbre...Luna trece tristă-n raze sidefii,Zidurile negre măturând în cale.Vântul încrețește-oglinda Dunăriișușotind în frunze doina lui de jale.Priveghind în noapte cu ochii de steleCăutând zadarnic călător pe drum,Tânăra prințesă-nșiruie mărgelePe obrazul palind, clipe numărând.Cu inima arsă rugăciuni rosteșteCerului, să-i ducă veste din
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Poeme > Antologie > ÎNTRE ZIDURI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 625 din 16 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Goarnă, goarnă ce răstoarnă Țipete ca niște ciori Și la ora cinci le toarnă Din soldați în închisori Fugiți vise, bidineaua Mătură cu decibeli Uite ziua cum e neaua Și iar mor aristoteli Unde ești mamă și tată Ochii plâng pe-o uniformă Dintr-o poză înrămată, Plânsul vostru n-are normă Unde suntem noi și voi Cine pe cine desparte Că
ÎNTRE ZIDURI de ION UNTARU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intre_ziduri_ion_untaru_1347852025.html [Corola-blog/BlogPost/358809_a_360138]
-
LA MICUL ECRAN De unde așa aromă în trandafiri sălbatici, Și cine-i regizorul ce-a rânduit tulpini? Din palma lui Iisus coboară filosofii antici: Nu-n petale, în ghimpii dresați și arini. Vântul de-acasă, de la țară, cel de sub fereastră Mătură colbul de lângă Ștefan cel Mare. S-a înălțat în izbândă Pasărea măiastră A trupului tânăr, și-i fără ajutorare. Buzele de viscol pe flăcări le lipesc: Deloc nu mă frige. Se frige însuși focul De dorul meu nestăvilit îl molipsesc
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
lumina cerului ce moale e firul verde-crud cosit în zori de trecători ce vin, ce pleacă uneori mă ridic mă amestec în țipătul timpului printre norii albi,visători o sclipire nebună de dor aici sau poate în alt vis vântul mătura aprig trupul pribeag rătăcit pe un tragic meleag pe cer păsări șoptesc încet, ușor pe limba lor trec clipe, trec ore... ce lung este sfârșitul acestui început nu am știut nici azi nu știu cum a venit, cum a trecut
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/viorel_birtu_p%C3%A2r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
încetpe pământul umedjilav de gânduri, lacrimi și durerim-am întins în lumina ceruluice moale e firul verde-crudcosit în zoride trecătorice vin, ce pleacăuneori mă ridicmă amestec în țipătul timpuluiprintre norii albi,visătorio sclipire nebună de doraici sau poate în alt visvântul mătura aprig trupul pribeagrătăcit pe un tragic meleagpe cer păsări șoptescîncet, ușorpe limba lortrec clipe, trec ore...ce lung este sfârșitulacestui începutnu am știutnici azi nu știucum a venit, cum a trecut... VI. O PASĂRE UCISĂ, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/viorel_birtu_p%C3%A2r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
față de periferiile sociale, de la săraci la infirmi, iar pe de altă parte, de indiferența față de creșterea demografică a pauperizării sociale, lucru care determină popularea până la refuz al subteranului social. Rezultatul va fi un nou cataclism social, a cărui forță poate mătura fără opreliști regimuri politice, sisteme sociale aparent armonios articulate, dar și valori culturale construite cu greu. Sărăcia progresivă care se extinde în multe straturi sociale contemporane se manifestă și prin demoralizare față de propriul viitor, scepticismul față de rezolvarea unei probleme fără
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 by http://uzp.org.ro/apel-la-contributie-revista-de-antropologie-urbana-r-a-u-nr-42014/ [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
A ignora spațiile suferințelor sociale înseamnă a condamna următoarele generații la „moarte cotidiană” pe când polarizarea socială se poate malforma într-un punct exclusivist al celor puternici și o imensitate umană lăsată la voia întâmplării. În istorie, astfel de experimente au măturat imperii și civilizații. Trebuie reținut însă un fapt și anume, „cultura nu trebuie să fie o improvizație” după cum afirma reputatul antropolog, Ștefan Milcu, căci „trebuie ca mentalitatea populației să se schimbe”, și „acesta este un proces de lungă durată” dar
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 by http://uzp.org.ro/apel-la-contributie-revista-de-antropologie-urbana-r-a-u-nr-42014/ [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
de Kafka). Poetul Serghei Esenin,ajuns o legendă și prin accidentele existenței sale,are sentimentul naufragiului care-și repudiază cosmosul,tocmai pentru faptul că poetul rus nu are în perspectiva viziunii sale,edenul ca ultima speranță:Vânturi,o furtuni înzăpezite/Măturați viața mea trecută! Această luptă cu propriul său trecut va domina existența și poezia lui din perioada următorilor ani pe care-i mai trăiește,după 1919,când a scris versurile citate.După vizitarea Statelor Unite ale Americii Esenin este convins că”adevărurile”pe
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european_al_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
asigurării unui an nou plin de bogăție, se spune că în ultima zi din an, nu se dau bani, bijuterii sau obiecte, nu se plătesc impozite și taxe, nu se duce gunoiul și nu se oferă daruri și nu se mătură, pentru că toate acestea sunt prevestitoare de sărăcie. Datina română este ca, în vederea asigurării unui an nou bogat, mesele din anul nou trebuie să fie acoperite cu farfurii și pahare pline și toți mesenii trebuie să aibă asupra lor bani. Iar
ANUL NOU ÎN SUPERSTIŢII ŞI OBICEIURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419837779.html [Corola-blog/BlogPost/384580_a_385909]
-
lui Călin i s-a muiat sufletul și a tăcut. Dar a sărit a nouă. S-a repezit ca o leoaică la a veche și a țipat la ea, îmbrâncind-o: -Pleacă, fă, că înfig gheara-n lațele tele și mătur drumul cu tine! Au început bufniturile... Pocnete, țipete... Ce mai, a fost o hărmălae... Până la urmă, a veche a plecat, săraca, pentru că a nouă a fost mai înfiptă, mai leșinată. Și Călin ținea cu ea. Ticălos om!.. Maică-mea o
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
rând cu ștuleți de porumb și-i băgau în gura gloabelor sleite de foame și de drum. Și dintrodată, așa din senin, văzduhul a început să fiarbă, mai întâi câteva puști mitraliere, apoi catușele rusești care secerau totul în fața lor, măturau lanuri întregi de porumb. Proiectilele brăzdau bolta și loveau cu nesaț coloana germană, se-aprindeau uriașe flăcări, ardeau mașini, cisterne cu benzină aruncau în sus jeturi de foc, se-aprindeau satele, niciodată în viața mea nu mai văzusem un război
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442471553.html [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
locuri dosnice, știute numai de el. Plutonul a fost dus de mine cu căruța, era un drum plin de hârtoape și în același timp foarte periculos pentru că îl aveau nemții sub observare și puteam din clipă în clipă să fim măturați de pe fața pământului. Vida Baci bolborosea rugăciuni și-și făcea mereu semnul crucii, rușii stăteau tăcuți pe carâmbul căruței cu puștile mitraliere gata de tragere și ne țineau și pe noi sub observare. Soarele se ridicase sus, începuse căldura, tăcerea
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442471553.html [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
nisip pescărușii țipă la sfârșit de august când timpul mângâie fără răsunet și nisipul galben se suprapune în straturi ca brațele prefăcute în niște valuri lampioane strălucind în noapte ca nasturii pe haine ponosite frunzele se îmbuibă în clipe mărunte măturate din viață cu indiferență petale cățărate pe ramuri sfârșesc în apă picăturile de ploaie stagnează în suspensie nu s-ar desprinde de florile în corchine când cercuri concentrice dizolvă ființa iar umbra ajunge relativă petale pe ramuri petale pe pământ
SĂRUTAŢI DE PLOAIE, NE DESPRINDEM PE RÂND de SUZANA DEAC în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarutati_de_ploaie_ne_desprindem_pe_rand.html [Corola-blog/BlogPost/357035_a_358364]