561 matches
-
ăsta-i fostu’, nu? - Fostu’, se grăbi să-l Îngâne Mașa. - Aha, exclamă Extraterestrul, În timp ce Mașa Își lăsă neputincioasă mâinile În poală și ridică din umeri. - Și viitorul? Își Încruntă sprâncenele oaspetele. - Viitorul e mort, nu există nici un viitor, răspunse Mașa. - Nu există aici, dar dincolo există, surâse Extraterestrul, Întinzându-și degetul arătător În direcția peretelui vecin. - Unde dincolo? - Pe celălalt perete, răspunse Extraterestrul. Mașa privi peretele opus și scoase un strigăt de uimire. În dreapta iconostasului, apăruse un tablou imens, pictat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din umeri. - Și viitorul? Își Încruntă sprâncenele oaspetele. - Viitorul e mort, nu există nici un viitor, răspunse Mașa. - Nu există aici, dar dincolo există, surâse Extraterestrul, Întinzându-și degetul arătător În direcția peretelui vecin. - Unde dincolo? - Pe celălalt perete, răspunse Extraterestrul. Mașa privi peretele opus și scoase un strigăt de uimire. În dreapta iconostasului, apăruse un tablou imens, pictat oareșicum naiv, În culori stridente, făcut, probabil, după o fotografie, de felul celor care se găsesc la intrarea În bazaruri, unde, alături de tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
culori stridente, făcut, probabil, după o fotografie, de felul celor care se găsesc la intrarea În bazaruri, unde, alături de tot felul de Împletituri și abțibilduri, vezi rezemată de câte un panou și o operă de artă; tabloul o reprezenta pe Mașa, tot În rochie de mireasă, și pe vizitator, În chip de mire, Îmbrăcat Într-un costum În carouri, de genul celor pe care-l purtau prin anii ’30 gangsterii de la Chicago, cu un trandafir de culoarea sângelui agățat de rever
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și pe vizitator, În chip de mire, Îmbrăcat Într-un costum În carouri, de genul celor pe care-l purtau prin anii ’30 gangsterii de la Chicago, cu un trandafir de culoarea sângelui agățat de rever. - Ce-i asta? tresări uimită Mașa. - Viitorul, răspunse cu satisfacție Extraterestrul, pocnind din degete și destinzându-se printr-un căscat. Mașa mai-mai că nu izbucni În plâns. Măritișul, după amara experiență pe care o avusese cu fostu-i soț, o speria din cale-afară. „Mai bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
celor pe care-l purtau prin anii ’30 gangsterii de la Chicago, cu un trandafir de culoarea sângelui agățat de rever. - Ce-i asta? tresări uimită Mașa. - Viitorul, răspunse cu satisfacție Extraterestrul, pocnind din degete și destinzându-se printr-un căscat. Mașa mai-mai că nu izbucni În plâns. Măritișul, după amara experiență pe care o avusese cu fostu-i soț, o speria din cale-afară. „Mai bine să-mi duc zilele de una singură, decât să mă Încurc cu oricine“, Își spuse ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cale-afară. „Mai bine să-mi duc zilele de una singură, decât să mă Încurc cu oricine“, Își spuse ea. - Nu sunt chiar un coate-goale, spuse vizitatorul. Am și eu un rang, o funcție. Și În lumea mea sunt destul de respectat... Mașa Îl privi cu neîncredere. Vizitatorul arăta la fel de pricăjit, dacă nu chiar mai pricăjit decât fostu-i soț, când se abătuse pentru prima data pe la casa ei și-i ceruse să-i dea ceva de lucru prin ogradă. „Toți parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
când Îi scuturi bine, vezi că nu-i nimic de capul lor, oftă femeia. Le Întinzi un deget și Îți apucă toată mâna... - Am glumit, replică vizitatorul. Am vrut, pur și simplu, să te-nveselesc... - Ce mai glumă, răspunse bosumflată Mașa. Mă prăpădesc de râs... „Nu mi-a fost de ajuns unul, mă pricopsesc acum și cu un altul, care s-ar putea să fie la fel de breaz. Vorba aceea: «Scapi de dracu și dai de taică-său»...“ - Ei, gata-gata, liniștește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Înțelege: am glumit, căută s-o Îmbuneze oaspetele. Gazda rămăsese Însă la fel de Îmbufnată. Stătea frământându-și mâinile În poală și privind În gol. Se pare că tabloul o neliniștea din cale-afară, căci, din când În când, Întorcând spre el privirea, Mașa clătina din cap. - M-am lămurit, făcu Extraterestrul. Ți-e frică să-ți pui din nou pirostriile pe cap, nu-i așa? o Întrebă el, cu o voce extrem de caldă. - Așa-i, șopti Mașa. - După ce te-ai fript cu ciorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În când, Întorcând spre el privirea, Mașa clătina din cap. - M-am lămurit, făcu Extraterestrul. Ți-e frică să-ți pui din nou pirostriile pe cap, nu-i așa? o Întrebă el, cu o voce extrem de caldă. - Așa-i, șopti Mașa. - După ce te-ai fript cu ciorbă, sufli și-n iaurt, conchise vizitatorul, articulând cu voce tare cuvintele pe care Mașa și le spusese În gând. Am Înțeles, continuă el, acest viitor nu mai există! și făcând un semn cu palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pui din nou pirostriile pe cap, nu-i așa? o Întrebă el, cu o voce extrem de caldă. - Așa-i, șopti Mașa. - După ce te-ai fript cu ciorbă, sufli și-n iaurt, conchise vizitatorul, articulând cu voce tare cuvintele pe care Mașa și le spusese În gând. Am Înțeles, continuă el, acest viitor nu mai există! și făcând un semn cu palma spre peretele pe care atârna tabloul, tabloul se șterse din vedere. În locul său rămase o simplu pată, care În scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mai există! și făcând un semn cu palma spre peretele pe care atârna tabloul, tabloul se șterse din vedere. În locul său rămase o simplu pată, care În scurt timp se topi și ea În aer. Vizitatorul o apucă tandru pe Mașa pe după umeri și o trase către el. La atingerea palmelor sale, femeia tresări din nou. - Ei, acum te-ai liniștit? o Întrebă el. Mașa ar fi vrut să se ghemuiască la pieptul oaspetelui, simțea nevoia unei apropieri, dar de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pată, care În scurt timp se topi și ea În aer. Vizitatorul o apucă tandru pe Mașa pe după umeri și o trase către el. La atingerea palmelor sale, femeia tresări din nou. - Ei, acum te-ai liniștit? o Întrebă el. Mașa ar fi vrut să se ghemuiască la pieptul oaspetelui, simțea nevoia unei apropieri, dar de acolo venea un val de umezeală, ca dintr-un mormânt. Așa că, reprimându-și la timp pornirea, făcu un pas Înapoi. Hăul continua totuși s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fi vrut să se ghemuiască la pieptul oaspetelui, simțea nevoia unei apropieri, dar de acolo venea un val de umezeală, ca dintr-un mormânt. Așa că, reprimându-și la timp pornirea, făcu un pas Înapoi. Hăul continua totuși s-o atragă. Mașa ar fi dat orice să afle ce se ascunde În spatele vorbelor atât de frumos meșteșugite ale vizitatorului. „Oare o fi având suflet?“, se Întrebă ea, temându-se ca nu cumva acesta să-i ghicească gândurile și s-o ia peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
e hăul cosmic... De acolo vine și frigul...“. Cum te-ai fi putut apropia de cineva care În loc de suflet posedă un hău? Trupul Mașei fu scuturat din nou de fiori reci ca gheața și pielea i se Înfioră de teamă. Mașa Îl cercetă pe oaspete cu suspiciune. Părea un om obișnuit, oarecum modest, trecut prin multe Încercări. Nici Îmbrăcămintea, nici Înfățișarea sa nu trădau nimic demonic. Extraterestrul stătea cu bărbia sprijinită În pumn și o privea cu atenție. Asemănarea cu răposatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
om obișnuit, oarecum modest, trecut prin multe Încercări. Nici Îmbrăcămintea, nici Înfățișarea sa nu trădau nimic demonic. Extraterestrul stătea cu bărbia sprijinită În pumn și o privea cu atenție. Asemănarea cu răposatul Onisei probabil că era Întâmplătoare. Sau poate că Mașa, din pricina suspiciunii ce i se cuibărise În suflet și a coșmarurilor În care Îi apărea mereu fostul ei soț, percepea realitatea deformat, călăuzindu-se după vechile șabloane sedimentate În memorie. La drept vorbind, uneori toți bărbații i se păreau asemănători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
interesează astfel de intimități, dar ar fi bine să luați În considerație sfatul meu... - Am să-l chem pe frizer să mi-o repare și poate vă veți potoli. - Dar ce, pe aici frizerii repară canapele? zâmbi oaspetele. - Da, spuse Mașa, la noi frizerul e un om priceput În toate, el știe să dreagă și o ușă care a ieșit din balama, știe să repare și reșoul electric, știe să pune și ventuze și lipitori pe tâmple sau pe brațe, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe vremuri mitropolitul Iosaft. S-a dus pe malul iazului, s-a așezat lângă o răchită, și-a coborât picioarele În apă și a adormit. Iar lipitorile i-au supt și ultima picătură de sânge din organism. - Nu uita, dragă Mașa, că eu sunt extraterestru, nu mitropolit. Și nu mi-e frică nici de păianjeni, nici de lipitori. De ce oare Îi amintise oaspetele Mașei de păianjeni? De mică, Mașa avea o frică Îngrozitoare de păianjeni, și de cei cu cruce, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
au supt și ultima picătură de sânge din organism. - Nu uita, dragă Mașa, că eu sunt extraterestru, nu mitropolit. Și nu mi-e frică nici de păianjeni, nici de lipitori. De ce oare Îi amintise oaspetele Mașei de păianjeni? De mică, Mașa avea o frică Îngrozitoare de păianjeni, și de cei cu cruce, și de cei fără. Se vede, Într-adevăr, că oaspetele Îi ghicea gândurile. Căci atunci când vorbea de mitropolit, În fața ochilor Îi apăru un păianjen cu un crucifix negru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
oaspetele Îi ghicea gândurile. Căci atunci când vorbea de mitropolit, În fața ochilor Îi apăru un păianjen cu un crucifix negru pe spate. - Ceea ce curge prin venele mele nu e chiar sânge, o informă oaspetele. - Dar ce e? - Un fel de fum... Mașa se sperie de-a binelea. Cu un oaspete care vede prin tine ca prin sită nu e de glumit. În plus, el Îi vorbise despre nu știu ce cochilii. Ea mai degrabă și-l Închipuia ca pe-un păianjen ce-și avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mare, din fântâni, din morminte, sau din orice alt loc, de pasăre, de șerpi (vii sau morți), sau prin pământul morților, sau dacă au venit prin străpungere de ace, dezleagă-le pentru totdeauna, Doamne, cu puterea Ta, cea mare“, rosti Mașa În gând. Rugăciunea Sfântului Ciprian Mașa o Învățase tot de la bunica ei, Tatiana, și o Îngâna de fiecare dată când se afla În cumpănă. De obicei o rostea seara, căzută În genunchi În fața icoanei Maicii Domnului, turnând În candelă ulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din orice alt loc, de pasăre, de șerpi (vii sau morți), sau prin pământul morților, sau dacă au venit prin străpungere de ace, dezleagă-le pentru totdeauna, Doamne, cu puterea Ta, cea mare“, rosti Mașa În gând. Rugăciunea Sfântului Ciprian Mașa o Învățase tot de la bunica ei, Tatiana, și o Îngâna de fiecare dată când se afla În cumpănă. De obicei o rostea seara, căzută În genunchi În fața icoanei Maicii Domnului, turnând În candelă ulei nou, iar pe cel vechi, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
genunchi În fața icoanei Maicii Domnului, turnând În candelă ulei nou, iar pe cel vechi, ce Întreținea flacăra În timpul rugii, Îl aduna Într-o sticluță, ținând-o timp de douăsprezece zile În casă, după care o vărsa În râu. Înainte de rugăciune, Mașa tămâia toată casa, iar după ritual ungea ușile și ferestrele cu usturoi. „Tu, Doamne, Dumnezeul nostru, care cunoști și le știi pe toate, dezleagă, sfărâmă și distruge acum lucrările magiei, iar pe roaba Ta ferește-o de toate uneltirile diavolești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de toate rătăcirile și greșalele știute și neștiute și alungă cu lumina Ta cea sfântă demonul de amiază și pe cel de noapte, ce se oploșesc la casa mea, slăvit fie numele Tău, În vecii vecilor. Amin!“, șopti În Încheiere Mașa, tot În gând. Și rugăciunea aceasta o făcu să transpire. Apoi o luă și un fior de frig. - Amin! rosti și Extraterestrul... - Ce ați spus? - Ce fel de demoni invoci, ce dezlegări, ce invidii, ce farmece? - M-am rugat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
rang de dumnezeu și ne Închinăm la el. Nu ne Închinăm Însă cu patimă, ci doar așa, de dragul de-a ne Închina. Facem lucrul acesta ca să nu ne Îndepărtăm chiar de toate obiceiurile moștenite de la strămoși. Ăștia suntem noi, dragă Mașa, ființe himerice, plămădite din praful cosmic, la fel de inconsistente și la fel de străine de voi cum e și El. Ne naștem, trăim și, dacă vrem murim, iar dacă nu, nu. - Cum adică, zise Mașa, dacă vreți, muriți, iar dacă nu, nu? Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
obiceiurile moștenite de la strămoși. Ăștia suntem noi, dragă Mașa, ființe himerice, plămădite din praful cosmic, la fel de inconsistente și la fel de străine de voi cum e și El. Ne naștem, trăim și, dacă vrem murim, iar dacă nu, nu. - Cum adică, zise Mașa, dacă vreți, muriți, iar dacă nu, nu? Oare e posibil așa ceva? Aici nu e pe vrute sau nevrute. Cu moartea nu se tocmește nimeni... - Așa-i și nu-i așa, spuse Extraterestrul, privind meditativ pe geam. Se Întunecase de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]