175 matches
-
foarte simplu care, firește, nu numai că n-a jucat nici un rol în revoluția industrială, dar a continuat să rămână un element mecanic strâns legat de stadiul meșteșugăresc al industriei. De aceea, moara poate fi mai degrabă încadrată în preistoria mașinismului. De abia moara cu valțuri, pusă în mișcare prin forța aburului, poate fi socotită o instalație industrială mecanică în sensul apropiat celui pe care îl dăm noi astăzi mașinii. Totuși, deoarece între aceste două tipuri de mori există o strânsă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mecanică în sensul apropiat celui pe care îl dăm noi astăzi mașinii. Totuși, deoarece între aceste două tipuri de mori există o strânsă legătură, ele funcționând pe baza acelorași principii mecanice, tratarea morii cu pietre o facem în paragraful consacrat mașinismului. Este și firesc să procedăm așa, deoarece moara nu este nici unealtă meșteșugărească, nici manufactură, ci un mecanism rudimentar, dar mecanism. Adâncirea diviziunii sociale a muncii, creșterea populației orășenești rupte de agricultură, dezvoltarea caracterului comercial al gospodăriei agricole și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
velnițe în Moldova de la aproximativ 1.000 câte erau la începutul deceniului al Vl-lea la 117 la începutul deceniului șapte nu s-a produs în realitate, ea este opera statisticienilor. Pe noi nu ne interesează în acest paragraf al începuturilor mașinismului în Moldova, decât acele velnițe care sunt de fapt mici fabrici de spirt și rachiu. Le Cler a întâlnit în Moldova o astfel de făbricuță: „o mașină de vapori trasă de șase perechi de boi”. O asemenea instalație se afla
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vedere că velnițele foloseau în medie între 10 și 20 de lucrători, trebuie să se fi ridicat în Moldova la jumătatea veacului trecut, când funcționau aproximativ 1.000 de velnițe, la cel puțin 10.000 de oameni. Începuturi timide ale mașinismului se constată în acea epocă și în domeniul producției de bere. N. Suțu semnala existența, în 1842, la Galați, alături de alte întreprinderi industriale, a unei fabrici de bere. Ea a fost întemeiată în acel an de către Marcu Schein. Ploll, urmașul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în economia Moldovei, sortimentul mărfurilor exportate s-a îmbogățit cu făină picluită, arpacaș, carne conservată ș.a., firește, într-o cantitate corespunzătoare capacității de producție a acelor instalații mecanice, adică foarte mică. Industria textilă. Aceasta este o ramură în care introducerea mașinismului între 1848 și 1864 s-a făcut cu mai mult succes decât în alte domenii. Industria textilă a jucat un rol important în industrializarea capitalistă. Este un lucru stabilit că revoluția industrială durează atâta timp cât durează mecanizarea ramurei industriale hotărâtoare în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a revoluției industriale este în toate țările industria bumbacului”, cu excepția întrucâtva a Franței unde acest rol l-a jucat industria mătăsii. În Moldova, în perioada de care ne ocupăm și în care suntem încă departe de începuturile revoluției industriale, introducerea mașinismului în industria textilă se plasează în domeniul lânei, din care se fabrica mai ales postav. Introducerea mașinilor în această ramură are loc la începutul deceniului șase al secolului trecut, prin trecerea directă de la vechea formă de producție manuală meșteșugărească la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în industria textilă se plasează în domeniul lânei, din care se fabrica mai ales postav. Introducerea mașinilor în această ramură are loc la începutul deceniului șase al secolului trecut, prin trecerea directă de la vechea formă de producție manuală meșteșugărească la mașinism, ca urmare a progreselor social-economice pe care le-a făcut Moldova și a creșterii necesităților de postav ale orășenilor, târgoveților, armatei etc., necesități care nu mai puteau fi satisfăcute de către mica producție și cooperația capitalistă simplă. După o încercare neizbutită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industrială. Fiind însă vorba doar de punerea bazelor industriei de fabrică în acest domeniu, firește că industria casnică și meșteșugărească au continuat să joace un rol preponderent. Producția mecanică de lumânări. O altă ramură economică în care se constată începuturile mașinismului este producția de lumânări de stearină. Inițiatorul introducerii mașinilor în acest domeniu este Torenburg, care a obținut în 1840 un hrisov de întemeiere a unei fabrici de lumânări de stearină cu următoarele condiții: exclusivitatea fabricării luminărilor de stearină pe timp
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ei ca o întreprindere mare cu peste 100 de lucrători, care s-a dovedit capabilă să reziste și să învingă atât concurența internă a atelierelor micii producții și a cooperației capitaliste simple, cât și concurența externă. Industria de construcții. Începuturile mașinismului în această ramură sunt mult mai timide decât în ramura industriei alimentare și textile. Aceasta este și explicabil, pentru că, pe de o parte, cerințele în acest domeniu erau mai reduse, fiind satisfăcute în mare parte de industria meșteșugărească, iar pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mult mai timide decât în ramura industriei alimentare și textile. Aceasta este și explicabil, pentru că, pe de o parte, cerințele în acest domeniu erau mai reduse, fiind satisfăcute în mare parte de industria meșteșugărească, iar pe de altă parte, progresele mașinismului în Europa în această ramură erau mai lente. Constatăm doar că o situație oarecum specială o are în acea epocă producția de cărămizi și olane. Necesitățile de ordin edilitar (construcțiile de case, pavajul, canalizarea etc.) nu mai puteau fi împlinite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lipsa de durabilitate, motivând în felul acesta necesitatea folosirii procedeelor mecanice în producerea cărămizilor, țiglelor, olanelor destinate construcțiilor etc. Mai mult chiar, după cum vom vedea, însuși statul luase măsuri în vederea înființării unei fabrici de cărămizi proprii. În aceste împrejurări introducerea mașinismului în această ramură nu putea fi mult amânată. O rămânere în urmă mai pronunțată o constatăm în prelucrarea lemnului destinat construcțiilor. Fasonarea lemnului a continuat să se facă prin ferăstraiele puse în mișcare prin forța motrice a apelor de munte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
faptului că, așa cum am arătat, producerea cărămizilor prin metode tradiționale nu mai corespundea cerințelor mereu crescânde. Cărămizile se făceau prost și „zăbavnic”, din care cauză „împodobirea orașelor numai cu greu se închipuiește”, iar câte se fac se strică repede. Introducerea mașinismului în această ramură are loc la 24 mai/5 iunie 1840, când s-a constituit o societate formată din vistiernicul Al. Sturdza, Vasile Pogor, Fred. Bell și dr. Cihak. În 14 articole ale statutului asociației se prevedeau condițiile de funcționare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tradițională și rudimentară la cea mecanică. Acest proces s-a datorit creșterii necesităților de silitră și praf de pușcă, ca urmare a utilizării lor în construcții și în alte ramuri industriale, ca și drept îngrășământ chimic în agricultură. Inițiatorul introducerii mașinismului în această ramură a fost C. Mihalic de Hodocin. El a cerut Departamentului lucrărilor publice, la 25 iunie 1857, autorizația de a fonda o fabrică de praf de pușcă și de silitră. Moldova - spunea el - are nevoie de o astfel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
decăderea întreprinderii. În 1859, numărul lor era de 18, în 1861, de 20, iar în 1862, de 14, din care patru femei. În procesul de producție au fost folosiți copii și femei, Asachi nefăcând excepție de la regula potrivit căreia introducerea mașinismului atrage după sine utilizarea într-o măsură mare a copiilor și a femeilor. Salariul lucrătorilor era și el inegal. Materia primă o formau cârpele, care se colectau prin intermediul unor depozite speciale înființate la Iași, Fălticeni, Mihăileni, Botoșani, Huși, Bârlad, Vaslui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmare a apariției și dezvoltării unor forme superioare ale producției capitaliste (mașini, de pildă). După cum se știe, în economia industrială a Moldovei dominau în acea vreme mica producție și cooperația capitalistă simplă, manufactura, din motivele arătate, era slab dezvoltată, iar mașinismul făcea de-abia primii pași. În aceste împrejurări, nu toate calfele și nici toți muncitorii industriali erau liberi din punct de vedere juridic, stăpâni pe forța lor de muncă, despărțiți de mijloacele de producție. Mai mult, dezvoltarea formelor de producție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
femei și copii folosit în procesul de lucru. Femeile și copiii erau utilizați sporadic și în atelierele de cooperație capitalistă simplă și în manufacturi, îndeosebi la munci auxiliare. Folosirea lor în industrie capătă însă proporții mari o dată cu începuturile și dezvoltarea mașinismului. „În măsura în care - spune K. Marx - face superfluă forța musculară, mașina devine un mijloc pentru folosirea unor muncitori fără forță musculară, adică nedezvoltați fizicește, dar cu o mai mare suplețe a membrelor. Primul cuvânt al folosirii capitaliste a mașinilor a fost deci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industria moldovenească între anii 1848-1864 se generalizaseră relațiile de producție capitaliste. Despărțirea totală a lucrătorilor de mijloacele de producție, un proces anevoios și îndelungat, se înfăptuia în măsura în care progresa industria de fabrică care desăvârșește acest proces. După cum am văzut însă, deși mașinismul se introducea perseverent, el deținea o pondere mică în producția industrială a țării. Mai mult, faptul că locul principal în industrie îl avea ramura alimentară, cu întreprinderi situate în cea mai mare parte în mediul sătesc, făcea ca numărul lucrătorilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
necorespunzătoare, erau condițiile de viață și muncă ale lucrătorilor din industria de prelucrare. Concluziile lui K. Marx privitoare la urmările materiale și morale ale muncii în fabricile engleze se aplică și Moldovei în măsura determinată de gradul de dezvoltare a mașinismului în țara noastră. Munca din „zi până la sfințit”, salarii mici, pedepse numeroase, lipsa de asistență medicală confirmă aprecierea noastră. Contemporanii fac o excepție pentru M. Kogălniceanu în calitatea lui de industriaș. G. Apostoleanu spune că fiecare familie de muncitori, angajată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de trei ori mai mic decât al bărbaților. Mărimea zilei de lucru însă era egală pentru toate categoriile de lucrători. În felul acesta, patronii beneficiau și de supramunca femeilor și a copiilor și de diferența de salariu față de salariul bărbaților. * Mașinismul înseamnă o fază nouă nu numai în evoluția tehnicii, ci și în evoluția mânuitorilor ei. O dată cu mașinismul începe istoria propriu-zisă a proletariatului ca o clasă socială cu interese deosebite, care se află în opoziție totală cu burghezia. Această opoziție devine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
categoriile de lucrători. În felul acesta, patronii beneficiau și de supramunca femeilor și a copiilor și de diferența de salariu față de salariul bărbaților. * Mașinismul înseamnă o fază nouă nu numai în evoluția tehnicii, ci și în evoluția mânuitorilor ei. O dată cu mașinismul începe istoria propriu-zisă a proletariatului ca o clasă socială cu interese deosebite, care se află în opoziție totală cu burghezia. Această opoziție devine cu atât mai clară cu cât progresele industriei de fabrică sunt mai mari, căci industria de fabrică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în numeroase locuri, pe la instalații industriale mecanice în genere mici, de vreme ce numărul cel mai mare de lucrători angajați la o fabrică nu depășea cifra de 100 decât în două cazuri (fabrica lui M. Kogălniceanu și cea a lui Foulcquier). Începuturile mașinismului și deci ale proletariatului industrial în Moldova se plasează într-o epocă de menținere a unor puternice rămășițe feudale și în care suzeranitatea turcească dăinuia, când în economia Moldovei predomina mica producție și cooperația capitalistă simplă, care nu rup total
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de generalizare a relațiilor capitaliste între meșteșugarul patron și calfă și în cadrul manufacturilor sunt însă evidente. Ele demonstrează că industria Moldovei se angajase temeinic pe calea dezvoltării capitaliste. O însemnată dovadă în acest sens ne-o oferă însă și începuturile mașinismului. Ce-i drept, din punctul de vedere al preocupărilor, al încercărilor izbutite și neizbutite de introducere a mașinisimului, epoca cuprinsă între anii 1848-1864 nu prezintă deosebiri radicale față de perioada precedentă. Începuturile mașinismului se plasează în deceniul premergător anului 1848, cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acest sens ne-o oferă însă și începuturile mașinismului. Ce-i drept, din punctul de vedere al preocupărilor, al încercărilor izbutite și neizbutite de introducere a mașinisimului, epoca cuprinsă între anii 1848-1864 nu prezintă deosebiri radicale față de perioada precedentă. Începuturile mașinismului se plasează în deceniul premergător anului 1848, cu care începe perioada studiată de noi. Aceste încercări însă sporesc ca număr, se extind asupra mai multor ramuri industriale, sunt mai puternic, mai perseverent dirijate între anii 1848 și 1864 decât în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
perioada studiată de noi. Aceste încercări însă sporesc ca număr, se extind asupra mai multor ramuri industriale, sunt mai puternic, mai perseverent dirijate între anii 1848 și 1864 decât în epoca precedentă. Așa încât suntem îndreptățiți să afirmăm că, sub aspectul mașinismului, perioada 1848-1864 este o continuare pe un plan mai mare a epocii imediat premergătoare. Că această concluzie este justă, ne-o dovedește faptul că singura fabrică de hârtie, care a funcționat între anii 1848 și 1864, a fost înființată în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la Țiglina (Galați). Să mai adăugăm la cele de mai sus și încercările nereușite de fondare a unor instalații mecanice de preparare a macaroanelor și de confecționare a uneltelor agricole (Sachetti). Dezvoltarea economică și socială a Moldovei, ca și progresele mașinismului și ale tehnicii industriale în Europa după 1848, nu puteau să nu influențeze asupra ritmului introducerii mașinismului în țara noastră. Înrâuririi acestor împrejurări se datorește sporirea numărului de mori mecanice de la una existentă până la 1848, la 17 înființate între 1848
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]