257 matches
-
nume în amândouă limbile și care consistă în a pune roze pe morminte; Filipii, cari se practică în cele dendîi săptămâni ale postului și în care timp se împart bucate între amici și trecători; în ziua de anul nou copii macedoromâni se primblă cu o ramură de oliv, pe când în România, ramurile naturale lipsind, se {EminescuOpXII 336} fabrică artificiale; Moșii, sărbătoarea străbunilor, e aceeași la nordul ca și la sudul Dunării și, spre aducerea aminte a luării Romei de către barbari (gali
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o anume zi din fevruarie. Douăzeci de alte exemple de aceeași natură se pot cita. Oare toate acestea n-au o semnificațiune reală? În privirea limbii, grecii zic: kuțovlah și român formează două dialecte cu fotul deosebite; puneți pe-un macedoromân față c-un român și nu se vor înțelege; iar unul din cei dendîi, voind să publice o broșură asupra cestiunii naționale, au scris-o grecește, nu românește. A scris grecește în adevăr, dar el au voit a fi înțeles
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vor înțelege; iar unul din cei dendîi, voind să publice o broșură asupra cestiunii naționale, au scris-o grecește, nu românește. A scris grecește în adevăr, dar el au voit a fi înțeles și de greci și de conaționalii săi. Macedoromânii au avut un jurnal, "Frățilia întru dreptate", care se publica în limba cuțovlahă și în cea greacă. Românii o pricep pe deplin. Originea latină în adevăr e lesne de recunoscut în textul macedoromân și cuvintele culese din întîmplare, ca adunare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și de greci și de conaționalii săi. Macedoromânii au avut un jurnal, "Frățilia întru dreptate", care se publica în limba cuțovlahă și în cea greacă. Românii o pricep pe deplin. Originea latină în adevăr e lesne de recunoscut în textul macedoromân și cuvintele culese din întîmplare, ca adunare, noștri, politici, sunt o dovadă; cât despre verb, această țâțână împrejurul căreia se 'nvîrtesc toate limbile, el e identic, în moduri, în timpi, în conjugări Rămâne acum cestiunea cultului și a școalelor. Fără
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
culese din întîmplare, ca adunare, noștri, politici, sunt o dovadă; cât despre verb, această țâțână împrejurul căreia se 'nvîrtesc toate limbile, el e identic, în moduri, în timpi, în conjugări Rămâne acum cestiunea cultului și a școalelor. Fără îndoială că macedoromânii merg la biserici grece, unde și leturghia se face grecește, dar cuvântul e simplu nu au biserici românești. Sprijinite de greci, funcționari ai Porții, și de turci, cari, fără cuvânt, se tem de estensiunea elementului român, se interzice întrebuințarea limbei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
susțin de cătră comune și prin daruri voluntare, la cari s-adaugă 60 000 de franci provenind de la Ministeriul de Instrucție Publică din România. Acum un an școalele române existente s-au îndoit. Aceasta este în rezumat foarte scurt cestiunea macedoromânilor. Românii, despărțiți de ei prin Bulgaria, nu gândesc, se 'nțelege, la vro anexiune. Dar nu este natural ca să se gândească, ca și alții, de a stabili o legătură mai intimă între ei și populațiile pe cari le privesc ca pe-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care din ele e mai în avantajul culturei și înaintării deosebitelor rase ale Peninsulei. Cititorul inteligent își va face concluzia singur din o relație ce va urma mai la vale și pe care o reproducem din ziarul "Unirea" din Iași. Macedoromânii, cum se numesc în mod greșit de către cărturarii noștri, tracoromînii, cum ar trebui să se numească în adevăr spre deosebire de dacoromâni - o deosebire îndealtmintrelea foarte mică, accentuată numai în fonologie și lipsind cu totul din conformațiunea fizică și din originea amânduror
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevărului". Până la sfârșitul vieții sale, Caragiale întreține, prin orice mijloace, cultul "celui mai mare scriitor român". "A fost Caragiale român?", (se) întreabă chiar dintr-un titlu autorul acestei incitante cărți. "Grecul", susține cu destule probe noul exeget, era de origine macedoromână (aromân), în descendență "arvanită". Șerban Cioculescu argumentează că în familia Caragiale n-a existat o perioadă de bilingvism greco-român, încât dramaturgul nu știa grecește, în schimb știa cel mai bine dintre scriitorii noștri limba română. Venea din "adâncuri etnice", o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la lumină în limba grecească". Emanoil Ghica de Dejanfalva (tot romîn) ajută tipărirea unui lexicon sârbesc. Simeon Gheorghe Sina cumpără cărți românești pe sama tinerimei din satele sale. Constantin Ghica, Zenobie Pop, în fine Mihail Boiagi (cunoscutul autor al gramaticei macedoromîne) care scrie o carte numită "Lumea închipuită" (Orbis pictus). Ar fi interesant de-a se ști dacă Boiagi n-a scris cumva această carte în dialectul macedonean chiar. Teodor Tyrca dă 5000 fl. ajutori pentru tipărirea lexiconului sârbesc. Tot între
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care scrie o carte numită "Lumea închipuită" (Orbis pictus). Ar fi interesant de-a se ști dacă Boiagi n-a scris cumva această carte în dialectul macedonean chiar. Teodor Tyrca dă 5000 fl. ajutori pentru tipărirea lexiconului sârbesc. Tot între macedoromâni se găsesc oameni care întrețin tineri români cu "hrană, îmbrăcăminte și ajutorință" la școalele superioare din Pesta. Ei sunt frați și se numesc Atanasie și Constantin Grabovschi. Cel puțin 50 de familii macedoromâne se văd interesându - se de dezvoltarea culturei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ajutori pentru tipărirea lexiconului sârbesc. Tot între macedoromâni se găsesc oameni care întrețin tineri români cu "hrană, îmbrăcăminte și ajutorință" la școalele superioare din Pesta. Ei sunt frați și se numesc Atanasie și Constantin Grabovschi. Cel puțin 50 de familii macedoromâne se văd interesându - se de dezvoltarea culturei românești. [4 iulie 1876] ["BĂTRÎNII NOȘTRI ERAU PRACTICI... Bătrânii noștri erau practici și pricepeau administrație, finanțe și economie politică, așa precum un gospodari bun pricepe administrarea moșiei sale. Iar franțujii noștri, cari de la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Craiul ielelor de Goethe, care va fi inclusă în numărul 8. În rest, nu i se mai reține nimic și, probabil, nici St. O. Iosif nu a mai încercat să colaboreze la R.ș. La „Poșta redacției” se mai răspunde macedoromânilor Nuși Tulliu, sfătuit să persevereze, și N. Batzaria, căruia i se cere să trimită articole privitoare la obiceiurile și datinile populare ale românilor din sudul Dunării. Din Béranger traduce N. Burlănescu-Alin (Lauda beției), mai apar transpuneri nesemnate din Edmond și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289259_a_290588]
-
Scrierile politice ale lui Eminescu (1937), Centenarul lui Titu Maiorescu (1940), portrete și evocări închinate lui O. Goga, I. U. Soricu, Ov. Densusianu. Un loc important îl ocupă textele despre limba, cultura și tradițiile românilor sud-dunăreni, precum Poezia populară la macedoromâni (Nuși Tulliu), Românii macedoneni și colonizarea (Spiru Bojgoli), Pentru cine și alături de cine trebuie să luptăm noi, aromanii? (P. Bucovalla), Despre poetul H. Zalacosta (V. Diamandi-Aminceanul), Problema aromanilor (I. Nica), Macedoromânii în istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
cultura și tradițiile românilor sud-dunăreni, precum Poezia populară la macedoromâni (Nuși Tulliu), Românii macedoneni și colonizarea (Spiru Bojgoli), Pentru cine și alături de cine trebuie să luptăm noi, aromanii? (P. Bucovalla), Despre poetul H. Zalacosta (V. Diamandi-Aminceanul), Problema aromanilor (I. Nica), Macedoromânii în istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V. Diamandi-Aminceanul), Din istoria românilor balcanici (G. Murnu), Aromanii în lumina cântecelor populare albaneze (Dimitrie P. Păscu), Poezia pătimirii și a meliorismului în literatura aromâneasca (I. Gh. Scrima), Cântece populare aromânești după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
început să capete prin sec. V trăsături proprii care duc la formarea limbii române (sec. VII-VIII). Latină s-a transformat în română înainte de contactul acesteia cu slavă veche. Patru mari grupe de dialecte: dacoromân (identificat, impropriu cu limba română), aroman (macedoromân), meglenoroman, istroroman. Ultimele 3 sînt numite dialecte sud-dunărene. Dialectul aroman are cca 500000 de vorbitori în Grecia, Albania, Macedonia, Șerbia, Bulgaria și România. Singurul dialect sud-dunărean în care s-a dezvoltat o literatura culta. Cel mai arhaic dialect românesc, apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi. A colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Boabe de grâu”, „Convorbiri literare”, „Cugetul românesc”, „Făt-Frumos”, „Manuscriptum”, „Mitropolia Olteniei”, „Neamul românesc pentru popor”, „Prietenii istoriei literare”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista istorică”, „Revista macedoromână”, „Universul literar”, „Vestitorul satelor”, „Viața românească”. Două sunt coordonatele esențiale ale activității lui C.: cea de editor și cea de istoric literar. Cea dintâi este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion Budai-Deleanu: Țiganiada (1925), publicată în „forma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
DEȘTEPTAREA, revistă care a apărut la București din aprilie 1990. Este cea dintâi publicație aromână editată după 1989 în România, în opt pagini, purtând subtitlul „Revistă macedoromână” și având ca director pe Hristu Cândroveanu. Primul număr este tipărit pe cheltuiala lui Gh. Ștefu și Vasile Tega. De la numărul următor se tipărește la București, subintitulându-se „Revista aromânilor”. Din colegiul de redacție fac parte Hristu Cândroveanu, Th. Boldea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
frontierei cu Iugoslavia (raioanele Sânnicolau Mare, Timișoara, Deta, Reșița, Oravița, Mehadia), precum și din regiunea Constanța (raioanele Băneasa și Constanța) 10.099 de familii, numărând 43.899 de persoane, de diferite naționalități (români - foarte mulți dintre aceștia erau basarabeni, bucovineni și macedoromâni, refugiați din teritoriile cedate de România, În 1940, Uniunii Sovietice, respectiv Bulgariei -, sârbi, germani etc.). Era vorba În majoritatea cazurilor de familii de țărani, cei mai mulți cu o bună situație materială. Operațiunea a fost coordonată de o comisie a MAI condusă
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
final aton în limba română, în „Omagiu profesorului și omului de știință Vladimir Zagaevschi“, Chișinău, 2003, p. 191-201. footnote> . Denumirile graiuri de tip muntean și graiuri de tip moldovean sînt deci denumiri convenționale, așa cum sînt și denumirile dialectelor românești sud-dunărene macedoromân, meglenoromân, istroromân, ai căror vorbitori se numesc armâń, vlași, rumëri. Dar aceste denumiri au în vedere numeroasele și profundele asemănări între graiurile dacoromâne de tip nordic sau moldovenesc și de tip sudic sau muntenesc. Folosindu-se de aceste nume, Vasile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
statale, iar nu simultane cu formarea celor două grupuri de graiuri dacoromâne. Din româna comună vorbită În nordul Dunării. Denumirile graiuri de tip muntean și graiuri de tip moldovean sînt deci denumiri convenționale, așa cum sînt și denumirile dialectelor românești sud-dunărene macedoromân, meglenoromân, istroromân, ai căror vorbitori se numesc armâń, vlași, rumëri. Dar aceste denumiri au În vedere numeroasele și profundele asemănări Între graiurile dacoromâne de tip nordic sau moldovenesc și de tip sudic sau muntenesc. Folosindu-se de aceste nume, Vasile
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și politic, București, 1915; La românii din Albania, București, 1920; Din folclorul romanic și cel latin, București, 1923; Cercetări în Munții Apuseni, București, 1925; Graiul și folclorul Maramureșului, București, 1925; Creațiunea poetică populară, București, 1926; Etnografie lingvistică română, București, 1926-1927; Macedoromânii sau aromânii, București, 1927; Images d’ethnographie roumaine, I-III, București, 1928-1934; Folclor român comparat, București, 1929; Originea muloviștenilor și gopeșenilor în lumina unor texte , București, 1930; Aromânii. Grai, folclor, etnografie, București, 1932; Universitate? Contribuții la istoria cultural-morală a Facultății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
care Ursitoarele trăiesc laolaltă Într-o casă se Îngrijesc de candelele vieții omenești (sufletele celor ce se nasc și mor) și se hrănesc cu carne de furat. Ursitoarele, numite de români ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
considerații asupra evoluției istorice a aromânilor, apărut mai întâi în „Noul album macedo-român”. În aceeași revistă P. publică studiile Fermentul aromân (macedo-român) în sud-estul european, una din cele mai însemnate contribuții ale sale, și Geneza și evoluția conștiinței naționale la macedoromâni. Poezia din Mică antologie... este și ea un discurs pro domo, cu accente când folclorice, când amintind de versurile lui G. Coșbuc și Octavian Goga: „Irñia doarmi tu munțâl’i armânești / Și-ncărcat di añi apuagârți chinetlu, / Prit cheari sturnăroasi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
țară, după 1989. SCRIERI: Mihai Eminescu, un mare precursor al legionarismului românesc, Roma, 1951; ed. pref. Ion Coja, postfață Simion Ghinea, București, 1995; L’Origine et la conscience nationale des Aroumains, Roma, 1955; ed. (Geneza și evoluția conștiinței naționale la macedoromâni), Timișoara, 1995; Evocări, Madrid, 1965; ed. București, 1997; Fermentul aromân (macedo-român) în sud-estul european, îngr. și pref. Justin Tambozi, Constanța, 1995; Mărturiile lui..., Constanța, 1996; Reflexii asupra destinului istoric și politic al aromânilor, pref. Ionel Zeană, București, 1996. Antologii: Mică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
CUȘA, Ioan (19.V.1923, Gramaticova-Vodena, Grecia - 21.V.1981, Eygalière, Franța), poet și editor. Trăgându-se dintr-o familie de macedoromâni a cărei tradiție a evocat-o liric în poemul, Întâmpinare pentru o istorie personală, C. și-a petrecut copilăria în comuna Casim din județul Caliacra, în Cadrilater, începându-și studiile medii la liceul din Bazargic. În 1940 părinții se stabilesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]