272 matches
-
pentru a reduce incidența inhibiției etapei amplificării datorate moleculelor aromatice din extract. Este recomandată adăugarea unui defloculant, a unui agent antispumant sau a unui antioxidant la folosirea procedurii de omogenizare cu ajutorul malaxorului de tip Waring Blender sau Ultra Turrax pentru, macerarea conurilor de cartof. Fulgi de Lubrol - 0,5 g/l Silicon antispumant DC - 1,0 ml/l Pirofosfat tetrasodic - 1,0 g/l Se autoclaveaza separat. Se adaugă până la concentrația dorită. Tampon pentru depozit: 10 mM tampon fosfat, pH 7
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
fie ușor înțeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvântul "rachiu", eventual însoțit de o explicație; ... m) băuturile spirtoase pot purta, de asemenea, denumirea "rachiu de...", urmată de numele fructului, daca pe etichetă apare mențiunea suplimentară "obținut prin macerare și distilare"; proporția minimă care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol., pentru zmeura, mure, afine, căpșuni, coacăze, porumbe, scorușe, șoc, măceșe, coacăze negre parțial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de
NORMA din 24 iunie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
zmeura, mure, afine, căpșuni, coacăze, porumbe, scorușe, șoc, măceșe, coacăze negre parțial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă, în rachiuri sau în distilat, așa cum sunt prezentate în prezentele norme, urmată de distilare; ... n) băuturile spirtoase obținute prin macerarea fructelor întregi nefermentate, cele indicate la lit. m) în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilare, pot fi denumite "geist", acest nume fiind asociat numelui fructului, și pot suporta învechire; ... o) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol
NORMA din 24 iunie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
însuși obținut prin fermentarea rădăcinilor de gențiana, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă; ... b) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. ... 14. Băutură spirtoasa din fructe este băutură: a) obținută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă și/sau într-un distilat de origine agricolă și/sau într-un rachiu într-o proporție determinată. Cantitatea de fructe utilizată este de cel putin 5 kg pentru 20 litri de alcool
NORMA din 24 iunie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
băutură astfel definită poartă denumirea "băutură spirtoasa din ...", urmată de numele fructului; ... e) concentrația alcoolică minimă este de 25% vol. la comercializarea pentru consum; ... f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania și obținute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporție minimă de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol. ... 15. Băutură spirtoasa de ienupăr denumită și gin este băutură spirtoasa: a) obținută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de
NORMA din 24 iunie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum), de anason verde (Pimpinella anisum), fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice altă plantă care are același component aromatizant principal, prin unul dintre următoarele procedee: ... - macerare și/sau distilare; - redistilarea alcoolului în prezența semințelor sau a altor părți de plante prezentate anterior; - adaos de extracte naturale distilate din plante de anason; - folosirea combinată a celor 3 metode precedente; b) la aromatizare se pot folosi complementar și
NORMA din 24 iunie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
a pastisului este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum; ... f) pentru că băutură spirtoasa de anason să fie denumită "ouzo" ea trebuie: ... - să fie produsă exclusiv în Grecia; - să fie obținută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason și eventual de fenicul, din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) și al altor semințe, plante și fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel putin
NORMA din 24 iunie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
fie ușor înțeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvântul "rachiu", eventual însoțit de o explicație; ... m) băuturile spirtoase pot purta, de asemenea, denumirea "rachiu de...", urmată de numele fructului, daca pe etichetă apare mențiunea suplimentară "obținut prin macerare și distilare"; proporția minimă care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol., pentru zmeura, mure, afine, căpșuni, coacăze, porumbe, scorușe, șoc, măceșe, coacăze negre parțial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de
NORMA din 12 mai 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
zmeura, mure, afine, căpșuni, coacăze, porumbe, scorușe, șoc, măceșe, coacăze negre parțial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă, în rachiuri sau în distilat, așa cum sunt prezentate în prezentele norme, urmată de distilare; ... n) băuturile spirtoase obținute prin macerarea fructelor întregi nefermentate, cele indicate la lit. m) în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilare, pot fi denumite "geist", acest nume fiind asociat numelui fructului, și pot suporta învechire; ... o) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol
NORMA din 12 mai 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
însuși obținut prin fermentarea rădăcinilor de gențiana, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă; ... b) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. ... 14. Băutură spirtoasa din fructe este băutură: a) obținută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă și/sau într-un distilat de origine agricolă și/sau într-un rachiu într-o proporție determinată. Cantitatea de fructe utilizată este de cel putin 5 kg pentru 20 litri de alcool
NORMA din 12 mai 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
băutură astfel definită poartă denumirea "băutură spirtoasa din ...", urmată de numele fructului; ... e) concentrația alcoolică minimă este de 25% vol. la comercializarea pentru consum; ... f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania și obținute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporție minimă de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol. ... 15. Băutură spirtoasa de ienupăr denumită și gin este băutură spirtoasa: a) obținută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de
NORMA din 12 mai 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum), de anason verde (Pimpinella anisum), fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice altă plantă care are același component aromatizant principal, prin unul dintre următoarele procedee: ... - macerare și/sau distilare; - redistilarea alcoolului în prezența semințelor sau a altor părți de plante prezentate anterior; - adaos de extracte naturale distilate din plante de anason; - folosirea combinată a celor 3 metode precedente; b) la aromatizare se pot folosi complementar și
NORMA din 12 mai 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
a pastisului este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum; ... f) pentru că băutură spirtoasa de anason să fie denumită "ouzo" ea trebuie: ... - să fie produsă exclusiv în Grecia; - să fie obținută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason și eventual de fenicul, din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) și al altor semințe, plante și fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel putin
NORMA din 12 mai 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
fie ușor înțeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvântul "rachiu", eventual însoțit de o explicație; ... m) băuturile spirtoase pot purta, de asemenea, denumirea "rachiu de...", urmată de numele fructului, daca pe etichetă apare mențiunea suplimentară "obținut prin macerare și distilare"; proporția minimă care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol., pentru zmeura, mure, afine, căpșuni, coacăze, porumbe, scorușe, șoc, măceșe, coacăze negre parțial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de
NORME din 10 aprilie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151538_a_152867]
-
zmeura, mure, afine, căpșuni, coacăze, porumbe, scorușe, șoc, măceșe, coacăze negre parțial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă, în rachiuri sau în distilat, așa cum sunt prezentate în prezentele norme, urmată de distilare; ... n) băuturile spirtoase obținute prin macerarea fructelor întregi nefermentate, cele indicate la lit. m) în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilare, pot fi denumite "geist", acest nume fiind asociat numelui fructului, și pot suporta învechire; ... o) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol
NORME din 10 aprilie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151538_a_152867]
-
însuși obținut prin fermentarea rădăcinilor de gențiana, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă; ... b) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. ... 14. Băutură spirtoasa din fructe este băutură: a) obținută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă și/sau într-un distilat de origine agricolă și/sau într-un rachiu într-o proporție determinată. Cantitatea de fructe utilizată este de cel putin 5 kg pentru 20 litri de alcool
NORME din 10 aprilie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151538_a_152867]
-
băutură astfel definită poartă denumirea "băutură spirtoasa din ...", urmată de numele fructului; ... e) concentrația alcoolică minimă este de 25% vol. la comercializarea pentru consum; ... f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania și obținute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporție minimă de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol. ... 15. Băutură spirtoasa de ienupăr denumită și gin este băutură spirtoasa: a) obținută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de
NORME din 10 aprilie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151538_a_152867]
-
alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum), de anason verde (Pimpinella anisum), fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice altă plantă care are același component aromatizant principal, prin unul dintre următoarele procedee: ... - macerare și/sau distilare; - redistilarea alcoolului în prezența semințelor sau a altor părți de plante prezentate anterior; - adaos de extracte naturale distilate din plante de anason; - folosirea combinată a celor 3 metode precedente; b) la aromatizare se pot folosi complementar și
NORME din 10 aprilie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151538_a_152867]
-
a pastisului este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum; ... f) pentru că băutură spirtoasa de anason să fie denumită "ouzo" ea trebuie: ... - să fie produsă exclusiv în Grecia; - să fie obținută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason și eventual de fenicul, din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) și al altor semințe, plante și fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel putin
NORME din 10 aprilie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151538_a_152867]
-
și este foarte dificil, dacă nu imposibil, să se distingă simptomele avansate ale putregaiului inelar de celelalte putregaiuri ale tuberculului. 3. Pregătirea probelor pentru colorația Gram, colorarea prin imunofluorescență (IF) și testul pe vinete 3.1. Se omogenizează conurile până la macerare completă într-un diluant cunoscut ca fiind netoxic pentru Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus (de exemplu tampon fosfat salin 0.05 M (TFS) de 0.05 M și pH 7.0), la o temperatură mai mică de 30 de grade C.
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
05 M (TFS) de 0.05 M și pH 7.0), la o temperatură mai mică de 30 de grade C. Se recomandă adăugarea unui defloculant netoxic și a unui agent antispumant netoxic (apendice 1 și 2). Trebuie evitată o macerare excesivă. 3.2 Se extrag bacteriile din amestecul omogen prin una din metodele următoare*1): ------------ *1) O metodă de extracție alternativă este dată de Dinesen, 1984. A. a) Se centrifughează la nu mai mult de 180 g timp de 10
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
un excelent mediu selectiv de îmbogățire pentru dezvoltarea lui C.m. ssp. sepedonicus și, de asemenea, un excelent test gazdă de confirmare. Se fac izolări din toți tuberculii de cartof și vinete care prezintă simptome (punctele 4, 6). Dacă este necesar, macerarea tulpinilor vinetelor se face ca la punctele 3. și 6.9. 7.1. Suspensiile se însămânțează în striuri pe unul din următoarele medii (formulele sunt indicate în apendicele 6): nutritiv dextroză-agar (numai pentru subculturi), drojdie-peptonă-glucoză-agar, drojdie-dextroză-agar, drojdie de extract de
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
ureazei - Producția de H'S - Producția de indol - Utilizarea citraților - Hidroliza amidonului - sau slab Creșterea la 37° - Creșterea în soluție de NaCl 7% - Hidroliza gelatinei - Hidroliza esculinei + Acid din: - glicerol - - lactoză - sau slab - ramnoză - - salicină Apendicele 1 FORMULA FLUIDULUI DE MACERARE RECOMANDAT DE LELLIOTT ȘI SELLAR, 1976 Compus DC silicon MS A (Hopkins Williams 10 ml Ltd, Cat. Nr. 9964 - 25, Chadwell Heatch, Essex, Anglia) Fulgi de lubrol W (ICI Ltd) 0,5 g Pirofosfat de tetrasodiu 1 g Tampon fosfat
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
Pirofosfat de tetrasodiu 1 g Tampon fosfat salin 0,05 M cu pH 7,0 1 litru (apendicele 2) Apendicele 2 SOLUȚII TAMPON Tampon fosfat salin 0,05 M cu pH 7,0 Această soluție tampon poate fi folosit�� pentru macerarea țesuturilor de tuberculi (2.1.) Na(2)HPO(4) 4,26 g KH(2)PO(4) 2,72 g NaCl 8,0 g Apă distilată până la 1 litru Tampon fosfat salin de 0,01 M cu pH 7,2 Această
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
40% | | |concentrate de uleiuri esențiale în |prezenței poziții. Totuși, materialele |din prețul de uzina al | | |grăsimi, uleiuri stabile, cerurile sau|de la aceeasi grupa cu produsul pot fi |produsului | | |materialele analoge obținute prin |folosite, cu condiția că valoarea lor | | | |extracție sau macerare; subproduse |totală să nu depășească 20% din prețul | | | |terpenice reziduale ale deterpenizarii|de uzina al produsului | | | |uleiurilor esențiale; ape distilate și| | | | |soluții apoase de uleiuri esențiale | | | +---------+--------------------------------------+----------------------------------------+----------------------------+ | ex |Săpunuri, agenți activi de suprafață |Fabricare din materiale de la orice |Fabricare la care
PROTOCOL nr. 3 din 7 februarie 2003 PRIVIND DEFINIREA CONCEPTULUI DE "PRODUSE ORIGINARE" SI METODELE DE COOPERARE ADMINISTRATIVĂ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]