180 matches
-
tranșat "oficial" problema, fixînd principiul potrivit căruia grupul de lucru trebuia să prezinte recomandări concrete pentru summit-ul de la Luxemburg. Pe urmă, copreședintele M. Delvaux-Stehres a încercat să focalizeze atenția liderilor și prim-miniștrilor social-democrați asupra temelor dragi sie, precum macroeconomia, problemele instituționale, europenizarea, formarea și lupta împotriva inegalităților. Ea a cerut fiecărui participant să redacteze o contribuție despre aceste cinci axe de reflecție. Opțiunea Delvaux-Stehres a marcat unele tematici ale programului final, în care găsim subiecte predilecte precum măsurile active
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Exist... fonduri PHARE, putem utiliza și bani autohtoni în acest scop. Banii trebuie ins... utilizați cu responsabilitate, cu înțelepciune, pe baza unei strategii de dezvoltare instituțional.... S... nu mai pierdem timp! Ziarul Financiar 24 august 2004 Noua filosofie fiscal... și macroeconomia Introducerea cotei unice de impozitare de 16% pentru venituri individuale și profit echivaleaz... cu o schimbare radical... de filosofie fiscal.... Aceast... modificare se cuvine a fi judecat... nu numai prin prisma impactului asupra bugetului, ci și prin efecte structurale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de cont curent la 7,75% (fâț... de 6%). S-a evocat posibilitatea creșterii TVA-ului în 2006 pentru a m...ri veniturile bugetare. În decembrie 2004 am publicat rândurile de mai jos: („Nouă filosofie...”) „Continuitate și discontinuitate vor marca macroeconomia în 2005 continuitate sunt menținerea creșterii economice în jur de 6% din PIB, continuarea dezinflației și m...rirea deficitelor externe; în lipsa unor câștiguri de productivitate spectaculoase deficitele externe nu au cum s... nu creasc... pe fondul aprecierii leului. Discontinuitatea privește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de a absorbi resurse bugetare și private mai mari este o provocare excepțional... pentru urm...torii ani având în vedere fondurile UE potențiale (ce pot ajunge la 4% din PIB-ul anual) și veniturile din privatizare; este ceea ce am numit „macroeconomia unui buget mai mare” (vezi articolul meu din Ziarul Financiar, 17 octombrie a.c.). Cu cât mai mult din aceste resurse suplimentare va merge spre investiții în infrastructur..., producție și educație (și mai puțin spre consum), cu atât va fi mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
sistemului de pensii; ea implic... o optimizare și un management pe termen lung, care s... concilieze cerințele creșterii economice cu cele legate de echilibrele macroeconomice. Și veniturile din privatizare s... fie utilizate în acest scop. Ziarul Financiar 1 iulie 2005 Macroeconomia unui buget mai mare Dezinflația și evitarea unor deficite externe excesive implic... o bun... conlucrare între buget și politica monetar..., cea salarial.... Dar exist... limite ale utiliz...rii raționale a bugetului în aceste scopuri. Cand creditul neguvernamental este, de departe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
din PIB). Derapajele erau inevitabile având în vedere șocurile anticipabile: tarifele la energie, creșterea mare a accizelor, m...ririle de salarii, continuarea liberaliz...rii contului de capitaluri și caracterul prociclic al politicii fiscale în acest an (vezi și articolul meu „Macroeconomia și nouă politic... fiscal..., Jurnalul Național, 5 ianuarie 2005). Avem aici o explicație pentru revizuirea în dou... rânduri a țintei de inflație de c...tre Bancă Național... în acest an, ca și pentru trecerea la țintirea direct... a inflației în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
investiții în infrastructur... și în bunurile publice, care potențeaz... producția intern.... Oricum, ins..., o cerere agregat... intern... mai mare ar avea impact asupra prețurilor. Prin urmare, într-un an în care BNR își propune o țint... de inflație de 4%, „macroeconomia bugetului mai mare” (în anul ader...rii) nu ajut... dezinflația. Nu mai amintesc aici de efectul Balassa-Samuelson. Dac... Bancă Central... ar termină 2007 cu o abatere înalt..., similar... cu cea din 2006, s-ar crea o istorie de trei ani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
a inc...rcat strategia dezinflaționist... cu obiective adiacente (evitarea supraaprecierii ratei de schimb, încurajarea creditului în moned... național... etc.). Așadar, politica monetar... se va confrunta în continuare cu dileme și compromisuri. Impedimente pentru politica monetar... sunt de asemenea create de „macroeconomia unui buget în creștere” în anii de dup... integrare. În vederea evit...rii și/sau atenu...rii unor șocuri bugetare în perioada imediat dup... aderare, este necesar... o colectare mai bun... a taxelor și l...rgirea bazei de impozitare; creșterea anumitor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
tranșat "oficial" problema, fixînd principiul potrivit căruia grupul de lucru trebuia să prezinte recomandări concrete pentru summit-ul de la Luxemburg. Pe urmă, copreședintele M. Delvaux-Stehres a încercat să focalizeze atenția liderilor și prim-miniștrilor social-democrați asupra temelor dragi sie, precum macroeconomia, problemele instituționale, europenizarea, formarea și lupta împotriva inegalităților. Ea a cerut fiecărui participant să redacteze o contribuție despre aceste cinci axe de reflecție. Opțiunea Delvaux-Stehres a marcat unele tematici ale programului final, în care găsim subiecte predilecte precum măsurile active
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
Editura Economică, București 2001; 5. Axenciuc V. Evoluția economică a României 1859 1947, Editura Academiei,1996; 6. Bagnato A Scenari per la cooperazione agroalimentare, Suppl. al no. 1/1986 a Cooperazione in agricoltura, Roma, 1986 7. Băbătiță I. și colab. Macroeconomia, Editura "Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999; 8. Bărbat Al. Studiul economic al satului Drăguș Făgăraș, Imprimeria Națională, București, 1941; 9. Bărbat Al. Desvoltarea și structura economică a Țării Oltului, Tipografia Națională Societate Anonimă, Cluj, 1938; 10. Bărbulescu G. 120 de ani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și la blocajul prețurilor unor produse, respectiv politica prețurilor minime/maxime. Totodată, administrația publică recurge adesea la blocajul prețului, adică menținerea prețurilor la anumite niveluri atinse, pentru asigurarea unei stabilizări a lor și a limitării procesului inflaționist<footnote Mirela Minică, Macroeconomie: elemente fundamentale, dezechilibre macroeconomice, Editura Mirton, Timișoara, 2005, pp. 101-102. footnote>. Se consideră că „prețurile administrate prin intervenție publică pot fi limită maximă, numită plafon de preț (price ceiling) sau preț de control (price control) și limită minimă, numită prag
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de economie politică, București Mehta, P., 2003, „Multilateral Competition Agreement. Looking ahead to Cancun”, WTO, Symposium on Trade and Competition Policy, 22 februarie Minică, M., 2004, Microeconomie. Noțiuni introductive. Piața și sistemul de piețe, Timișoara, Editura Mirton Minică, M., 2005, Macroeconomie: elemente fundamentale, dezechilibre macroeconomice, Timișoara, Editura Mirton Moldoveanu, M., Miron, D., 1995, Psihologia reclamei - publicitatea în afaceri, București, Editura Libra Nême, J., Nême, C., 1995, Économie de l’Union Européenne. Analyse d’un processus d’intégration, Paris, Litec Olteanu, I.
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
în mediul urban și rural, înființarea unui mecanism de promovare a dezvoltării armonioase a economiei regionale și construirea unui sistem de piață modernă caracterizată prin deschidere și concurență loială. Alte măsuri sunt perfecționarea unui sistem de ajustare și control al macroeconomiei, al sistemului administrativ și al sistemului juridic economic, perfecționarea unui sistem al angajărilor, remunerațiilor și al asigurărilor sociale, stabilirea unui mecanism de promovare a dezvoltării durabile a economiei și a societății. Potrivit planului stabilit, până în 2020, în China va fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Nu pot să spun ce țară este, însă asta dovedește cât de căutat este terenul nostrum", a completat Baciu. http://www.ziaristionline.ro/2014/01/06/ungaria-se-prega teste-sa-cumpere-oficial-pamantul-si-apele-minerale-din-transilvania-decla ratiile-ambasadei-budapestei-la-bucuresti/ 7 ianuarie 2014, ora 15.30 http://www.business 24.ro/macroeconomie/ministerul-agri culturii/batalia-pen tru-pamant-o-tara-din-orientul-mijlo ciu-a-vrut-sa-cum pere-2-milioane-de-hectare-de-teren-in-romania-1538019, accesat 3 dec.2013, ora 21 5. Prețurile medii ale terenurilor agricole din România au crescut cu aproape 60% în ultimii doi ani, la 3.100 de euro pe hectar, potrivit datelor companiei DTZ
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
sistă"(!). Tot din prefața respectivului mai aflăm că "subiectul crucial în jurul căruia gravitează gîndirea macro economică actuală este teoria ciclului de afaceri" și în fine că Lucian Croitoru "l-a asimilat pe deplin" pe Robert Lucas, care "strălucește în noua macroeconomie clasică". Ni se par pripite astfel de etichetări, mai ales că realitatea economică a devenit extrem de complexă, iar doctrinele și politicile economice nu mai sunt atît de bine delimitate, complexitatea, incertitudinea și volatilitatea piețelor obligînd la conceperea și aplicarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dați afară sunt Ana Maria Smădeanu (coordonatorul Top 300 Capital în ultimii trei ani), Gabi Ținteanu (unul dintre cei mai experimentați jurnaliști bănci, finanțe și asigurări și senior editor la Capital Top 300), Robert Stan (jurnalist auto) și Marius Pîrloiu (macroeconomie și bănci). Virgil Munteanu, director Editura Evenimentul și Capital, a declarat că este vorba de o eficientizare a costurilor. „Sunt măsuri care au fost luate pentru a trece și publicația Capital pe profit operațional.” Potrivit informațiilor paginademedia.ro, în următoarea
Revista Capital, în corzi! Jumătate de redacție, afectată by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/59732_a_61057]
-
de politică economică și impactul lor asupra economiei reale. Academia Regală pentru Științe din Suedia a arătat că premiul de 10 milioane de coroane suedeze (1,5 milioane de dolari) recunoaște contribuția "empirică" a celor doi la "cercetarea cauză-efect în macroeconomie". Premiul constând în 10 milioane de coroane, o medalie de aur și o diplomă va fi acordat laureaților la o ceremonie care va avea la Stockholm pe 10 decembrie, la aniversarea morții lui Alfred Nobel, potrivit Bloomberg.
Americanii Thomas Sargent şi Christopher Sims, premiul Nobel pentru economie pe 2011 () [Corola-journal/Journalistic/59481_a_60806]
-
cauzelor crizelor economice din trecut (probleme în gestiunea riscurilor în trecut). Speakerii care le vor împărtăși studenților din experiența lor sunt: Proiectul se va desfășura pe parcursul a cinci zile, sub forma unui program de conferințe și seminarii pe teme de macroeconomie și managementul riscului la toate nivelurile. Studenții participanți vor lucra în echipă pentru a rezolva un studiu de caz, echipa câștigatoare urmând să fie recompensată cu premii. Jurizarea se va face de către o comisie formată din trei speakeri.
Viceguvernatorul BNR și președintele BVB participă la singurul proiect pe managementul riscului din România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50282_a_51607]
-
istorică". Adicătelea, cred eu, Spielberg pricepe că sintagma citată are potențial de pleonasm, că în orice istorie - mai ales cea mare - există ficțiune, chiar dacă identificarea nu e totală. Și că, prin urmare, istoria se supune unor reguli narative, precum și unor macroeconomii textuale. Repet însă, Spielberg nu joacă după regulile Istoriei, care ar impune o teleologie. Acest film e pesimist tocmai pentru că arată că, dacă există vreun scop final al ,evoluției" ființelor umane, acesta nu e la vedere, iar dacă e să
Istoria intră și iese din "München" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10890_a_12215]
-
apele și pădurile (#4), bugetul (#5), cercetarea (#10), comunicațiile (#6), cultura (#7), dialogul social (#23), educația (#9 - 10 pagini), energia (#11 - 7 pagini), externele (#12 - 11 pagini), finanțele (#14), fondurile europene (#16), industria și comerțul (#17), internele (#18), justiția (#19), macroeconomia (#1), marile proiecte (#20), mediul (#21), munca (#22) și românii din afară (#13). Ca prioritate, Sănătatea întrece tineretul și sportul (#25), transporturile (#26 - 8 pagini), mediul de afaceri și turism (#27 - 6 pagini) și minoritățile (#28). Ca o comparație, în
Medicii, nemulțumiți de programul de guvernare: Sănătatea ocupă locul 24 din 28 pe lista priorităților by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/65253_a_66578]
-
studiază în cadrul specializării în evaluarea proprietăților imobiliare: evaluarea proprietăților - cadrul general - standarde; noțiuni de contabilitate - metode generale de evaluare; procesul de evaluare, tipuri de rapoarte; construcții civile, industriale, agricole, îmbunătățiri funciare; piața, studii de piață, statistică, culegerea datelor (micro și macroeconomie); inspecția și deprecierea construcțiilor; abordarea prin capitalizare și prin comparație; abordarea prin costuri și influența factorilor de mediu; administrarea și finanțarea proprietăților; reconcilierea rezultatelor, raportul de evaluare. DUȘAN BAISKI Pro North-East 2005 l Colaborare între tinerii români și finlandezi În cadrul
Agenda2005-38-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284209_a_285538]
-
Ființa umană este superioară pentru că are capacitatea de a crea. Capacitatea omului de a inventa noi aplicații practice este șansa către progres general și pentru o economie performantă, în special. Potrivit specialiștilor în macroeconomie, lumea globală se confruntă cu o perioadă de criză, a cărei rezolvare nu se întrevede prea curând. Investitorii nu sunt încrezători în deciziile politice ale multor state, populația mondială a atins pragul de șapte miliarde, instituțiile financiare aplică o strategie
Capacitatea umană de a inventa poate salva economia mondială () [Corola-journal/Journalistic/67730_a_69055]
-
teribilist proaspăt intrat în tagma "secretoșilor" finanțați de la Buget" (Cotidianul 27.04.2002); muzica adevărată e dublată ironic de muzichie ("Muzică & muzichie", LA&I 10, 2004), iar politica de politichie ("Biserica vrea politichie", EZ 1763, 1998). Administrația are diriguitori ("Diriguitorii macroeconomiei și finanțelor României", RL 809, 1992), mai mari ("mai marilor SNCFR le-a venit măreața idee...", Expres magazin = EM 40, 1994) și oferă oblăduire ("această stațiune se degradează continuu și sub Ťoblăduireať Direcției Sanitare a județului Iași", RL 2030, 1996
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
masticației, siguranța lui de personaj politic cinic, nasul, rîtul, sentimentalismul duios de feroce și care... (șters). Va fi eroul, secundar, al romanului... Mă omoară, pe mine, pentru care totuși o slăbiciune inexplicabilă, cu teoriile lui marxiste, de autodidact pătimaș, cu macroeconomia... macro-cutare, macro-cutare... și cu siguranța lui că deține toate adevărurile. O slăbiciune pentru poete și mai ales pentru actrițe, fiind văduv. Totul se schimbă din timp în timp, oftează din cînd în cînd, vorbind, și mă mai omoară și cu
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
înțeles Traian Băsescu din concepția economică a dreptei. Președintelui îi este total străin conceptul de relaxare fiscală. Pentru domnia sa reducerea taxelor produce doar găuri în buget, nu și stimulare a economiei și creare de locuri de muncă. Domnul Băsescu privește macroeconomia drept contabilitate. Este greșit și o să încerc să explic folosind o situație foarte dragă Președintelui. Dacă șeful statului ar fi folosit logica din cazul reducerii CAS în achiziția terenurilor de la Nana, atunci n-ar mai fi luat niciodată împrumutul de la
Palada: Băsescu nu lua niciodată terenul dacă acționa după logica prezidențială by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28197_a_29522]