665 matches
-
trecerii de la o structură expandată, cu capacitate mare de rețienere a toluenului la o structură poroasă cu faze discontinui. Valorile QT sunt date de o însumare a trei contribuții și anume, reținerea datorată expansiunii porilor ca urmare a flexibilității lanțurilor macromoleculare de viniltoluen, reținerea fizică ca urmare a umplerii porilor și umflarea nucleelor de copolimerizare (Figura 3). Dependența suprafeței specifice (S) și a diametrului mediu al porilor (D ) de cantitatea de agent de reticulare este prezentată în Figura 4. Valorile lui
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
unor agenți porogeni au valori mai ridicate ale coeficientului de reținere toluen dec=t în cazul copolimerului sintetizat în absența acestora. Toți acesti solvenți folosiți pentru diluția amestecului de monomeri determină formarea unor rețele polimerice cu flexibilitate mare a lanțurilor macromoleculare atunci c=nd valorile cantității de DVB sunt ≤ 10%. Coeficienții de reținere a solvenților au fost folosiți pentru determinarea parametrului de solubilitate a copolimerilor VT:DVB. Așa cum se observă din Figura 5 și corelat cu valorile parametrilor de solubilitate prezentați
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
b). Studiul distribuției mărimii porilor copolimerilor VT:DVB obținuți în prezența n-butanolului, ca agent porogen s-a realizat comparativ cu copolimerii de stiren (St):DVB. Figura 7 prezintă distribuția integrală a mărimii porilor pentru cele două tipuri de suporturi macromoleculare reticulate. Se observă că ambele tipuri de copolimeri au aceeași distribuție a mărimii porilor, porii sunt mai mici dec=t 0,5 µm și 1,6 µm pentru un conținut de agent de reticulare de 15 și respectiv 35%. Se
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
Unul dintre cei mai importanți parametrii ce caracterizează polimerii reticulați este masa moleculară dintre două reticulări (Mc) care este direct dependent de densitatea de reticulare (q). Mărimea lui Mc are o influență majoră asupra proprietăților fizice și mecanice ale suporturilor macromoleculare reticulate, iar determinarea acesteia este de mare importanță practică. Pentru aflarea lui Mc sunt folosite foarte frecvent studii privind echilibrele de umflare (59-62). Metoda se bazează pe primele studii ale lui Flory și Rehner ce au stabilit fundamentele teoretice ale
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
Studiile echilibrelor de umflare ale suporturilor reticulate VT:DVB în toluen și benzen au evidențiat faptul că ambii solvenți determină grade de umflare similare a rețelei, distanța polimersolvent fiind foarte mică. Din acest motiv, calculul masei moleculare a unui lanț macromolecular dintre două reticulări s-a realizat cu ajutorul valorilor capacității de umflare obținute în acești doi solvenți. Masa moleculară medie teoretică se poate calcula cu ajutorul numărului de unități structurale de viniltoluen (M0) și a raportului de reticulări nominale (X): Temperatura de
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
acestei comportări constă în realizarea reacției de clorurare nu numai la gruparea —CH3 aparțin=nd nucleului benzenic ci și la gruparea =CHde pe catena principală a lanțurilor polimerice. În timpul reacției de aminare unitățile structurale cu atomi de clor de pe lanțul macromolecular principal suferă o dehidroclorurare form=nd legături duble. Capacitățile de schimb slab bazice sunt de fapt capacități de schimb ionic false rezultate în urma adiției acidului clorhidric la legăturile duble în timpul determinării capacităților de schimb slab bazice. Datorită valorilor mici ale
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
sau protetic. În practica curentă se folosesc hemostaticele (vitaminele K, etamsilat, venostat, Dicynone®), care pot contribui la obținerea hemostazei. 11.4.2. COMPENSAREA PIERDERILOR Se realizează prin: înlocuirea pierderilor cu sânge proaspăt, izo-grup, izo Rh, masă eritrocitară, plasmă sau substanțe macromoleculare și soluții cristaloide (dextranii, ser fiziologic, soluția Ringer, Ringer lactat, Haemacel®, albumine umane). În timpul intervențiilor de lungă durată în chirurgia parenchimatoasă se folosește din ce în ce mai mult autotransfuzia peroperatorie (sistemul „cell-saver”, prin colectarea, purificarea, reîncălzirea și reperfuzarea sângelui pierdut în timpul operației). 11
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
pe suportul solid. Acest fapt plasează gelurile hidrofile într-o poziție foarte favorabilă printre suporturile destinate imobilizării enzimelor. Printre cele sintetice hidrofile, poli(acrilamida) reticulată ocupă cea mai importantă poziție. Polizaharidele și unii dintre derivații lor domină domeniul de suporturi macromoleculare naturale pentru imobilizarea enzimelor. Stabilizarea enzimelor prin procesul de imobilizare a deschis drumul spre elaborarea de biotehnologii de mare eficiență economică. Una din cele mai promițătoare căi de stabilizare a enzimelor este imobilizarea pe suporturi sintetice de tipul schimbătorilor de
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
de imobilizare a enzimelor pe schimbătorul de ioni depinde, in principal de următoarele caracteristici ale suportului [15]: porozitatea (permanentă sau de umflare); existența grupărilor ionice sau ionogene capabile de interacțiuni electrostatice cu moleculele enzimelor; numărul de atomi interpuși între catena macromoleculară a suportului și gruparea funcțională; raportul între partea hidrofilă și hidrofobă a schimbătorului. Toți acești parametri trebuie luați în considerare și corelați cu masa moleculară a proteinei și structura sa chimică. Limitarea procesului difuzional datorată atât porozității mici a schimbătorului
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
reacției de condensare cu glutaraldehidă, reacție ce se poate realiza prin două variante: activarea cu glutaraldehidă a unor schimbători ce conțin grupări aminice primare sau secundare, urmată de reacția suportului activat cu enzima; adsorbția fizică sau chemosorbția enzimei pe schimbătorul macromolecular acrilic, urmată de reacția de condensare a grupelor aminice cu glutaraldehidă. Reacția de condensare a schimbătorului de anioni ce posedă grupări funcționale de etilenamină cu aldehida glutarică are loc, probabil, prin participarea uneia sau a două grupări aminice, conform Schemei
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
vegetal 8. Pulbere de sulf, cărbune și lignină (în principiu, orice pulbere insolubilă în fază continuă - mediu de dispersie și cu densitatea mai mare decât cea a mediului de dispersie). Diverse surse de proveniență a ligninei *Lignina este un compus macromolecular mult mai activ chimic decât celuloza sau alți polimeri naturali, datorită grupelor funcționale pe care le conține în macromolecula sa, fiind componentul aromatic principal al țesuturilor vegetale reprezentând 20-40 % din masa plantelor superioare unde este prezentă în peretele celular și
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
sunt de dimensiuni mici, de ordinul a 10 -10 m și cu polarități apropiate, atunci amestecarea lor conduce la un sistem omogen, fără suprafață interfazică, stabil termodinamic, numit soluție micromoleculară. Un comportament particular îl au sistemele obținute prin dizolvarea compușilor macromoleculari în solvenți corespunzători, care deși au un caracter omogen (soluții de compuși macromoleculari), totuși proprietățilelor termodinamice diferă de cele ale soluțiilor micromoleculare. Studiile referitoare la proprietățile fizico chimice ale sistemelor coloidale au condus la observația potrivit căreia, coloizii nu reprezintă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
apropiate, atunci amestecarea lor conduce la un sistem omogen, fără suprafață interfazică, stabil termodinamic, numit soluție micromoleculară. Un comportament particular îl au sistemele obținute prin dizolvarea compușilor macromoleculari în solvenți corespunzători, care deși au un caracter omogen (soluții de compuși macromoleculari), totuși proprietățilelor termodinamice diferă de cele ale soluțiilor micromoleculare. Studiile referitoare la proprietățile fizico chimice ale sistemelor coloidale au condus la observația potrivit căreia, coloizii nu reprezintă oclasă de substanțe chimice, ci o stare în care poate exista orice compus
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
gelul de acid silicic. h) Sulfatul de zinc, ZnSO 4 , formează cu hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de potasiu) , ferocianura de zinc și potasiu, un precipitat alb gelatinos, insolubil în acizi. ÎMBIBAREA GELURILOR (GELUL: AGAR-AGAR) Gelurile, în special cele formate din substanțe macromoleculare, cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de moleculele din gel. Ca urmare, lichidul pătrunde între macromoleculele
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
bilirubină liberă + diglucuronat de bilirubinăă, acizi grași, substanțe minerale (fosfați, carbonațiă și apă; colesterolul, fosfolipidele și sărurile biliare reprezintă 80 % din bilă; debitul este de 5001500 ml/24 de ore. Colesterolul Împreună cu sărurile biliare și lecitinele se găsesc În agregate macromoleculare (micelii) care se opun precipitării acestuia:colesterolul este insolubil În apă, dar solubil În bilă datorită faptului că este inclus alături de sărurile biliare; - solubilizarea colesterolului este asigurată numai atunci când raportul colesterol/săruri biliare este mai mare de 1/10; colesterol
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
iar nezahărul anorganic (10÷12% ) conține oxizi și săruri de Fe, Al, K, Na, Ca, Mg, Si, Zn, Cu, P, etc. Substanțele azotoase sunt reprezentate în special prin produse de descompunere a proteinelor și în mai mică măsură prin proteine macromoleculare. Cantitatea de substanțe azotoase, exprimate sub formă de azot total variază între 1,2 și 2,4%, din care azotul asimilabil reprezintă 0,4÷0,6%, cantitate care este insuficientă pentru nutriția drojdiei. Din această cauză la fabricarea alcoolului este
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
celulozei naturale este de cel puțin 3000 (la fibrele de in, iută ). Macromoleculele sunt unite între ele prin legături de hidrogen între grupele HO. Aceste legături transversale față de axa fibrei contribuie la rezistența mecanică generală a fibrei. Mai multe catene macromoleculare se asociază sau se împachetează între ele rezultînd pachete de catene macromoleculare, respectiv microfibrile sau asociații ale acestora. Microfibrilele constituie elementele unor agregate supramoleculare mai mari și mai complexe numite fibrile care, legate sub forma unor “plăci”, alcătuiesc fibrele de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Macromoleculele sunt unite între ele prin legături de hidrogen între grupele HO. Aceste legături transversale față de axa fibrei contribuie la rezistența mecanică generală a fibrei. Mai multe catene macromoleculare se asociază sau se împachetează între ele rezultînd pachete de catene macromoleculare, respectiv microfibrile sau asociații ale acestora. Microfibrilele constituie elementele unor agregate supramoleculare mai mari și mai complexe numite fibrile care, legate sub forma unor “plăci”, alcătuiesc fibrele de celuloză. Termenul celuloză nu desemnează un compus unitar, ci o categorie de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
devenit o necesitate stringentă. Cele mai spectaculoase rezultate s-au înregistrat, după cum se știe, în clasa poliimidelor, care continuă să se situeze pe primul loc atât în sfera investigațiilor cât și a aplicațiilor practice. Polimerii de înaltă performanță sunt compuși macromoleculari care se caracterizează printr-o combinație de proprietăți superioare ca: rezistență mecanică înaltă, rigiditate ridicată și rezistență mare la impact, pe care și le mențin la temperaturi extreme. Acești polimeri au rezistivitate electrică înaltă, constantă dielectrică joasă, rezistență la chimicale
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
Waals scăzute. Legătura C-O are o barieră de rotație mai mică decât legătura C-C, conferind astfel o barieră energetică de rotație joasă. Atomul de oxigen are un volum mai mic decât volumul grupei CH2 și astfel toate catenele macromoleculare cu unități eterice au un volum mai redus, ceea ce permite creșterea flexibilității. Legăturile C-O au o energie de legătură mare și prezintă rezistență hidrolitică mai mare decât legăturile esterice sau amidice. Aceste caracteristici au dus la o dezvoltare spectaculoasă
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
amidice. Aceste caracteristici au dus la o dezvoltare spectaculoasă a polimerilor care conțin legături eterice. Stabilitatea termică a difenileterului este bine cunoscută și polimeri cu proprietăți deosebite includ această unitate [8]. În cazul polieterilor legăturile eterice sunt părți ale catenelor macromoleculare și își aduc o contribuție majoră asupra proprietăților fizice și stabilității chimice. Deoarece chimia obținerii polieterilor prezintă particularități, multe cercetări au fost îndreptate spre studierea mecanismului, strereochimiei și altor aspecte ale formării acestor polimeri. Încorporarea de heterocicluri în catenele macromoleculare
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
macromoleculare și își aduc o contribuție majoră asupra proprietăților fizice și stabilității chimice. Deoarece chimia obținerii polieterilor prezintă particularități, multe cercetări au fost îndreptate spre studierea mecanismului, strereochimiei și altor aspecte ale formării acestor polimeri. Încorporarea de heterocicluri în catenele macromoleculare ale unui polieter aromatic conduce la creșterea temperaturii de tranziție sticloasă și a modulului de elasticitate. Gradul de creștere al acestor caracteristici depinde de sistemul utilizat. Câteva exemple de heterocicluri introduse în catenele macromoleculare ale polieterilor aromatici sunt: imidic, 1
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
polimeri. Încorporarea de heterocicluri în catenele macromoleculare ale unui polieter aromatic conduce la creșterea temperaturii de tranziție sticloasă și a modulului de elasticitate. Gradul de creștere al acestor caracteristici depinde de sistemul utilizat. Câteva exemple de heterocicluri introduse în catenele macromoleculare ale polieterilor aromatici sunt: imidic, 1,3,4- oxadiazol, fenilchinoxalinic, triazolic, oxazolic, benzoxazolic, benzimidazolic, pirimidinic, piridinic, triazinic, tiantrenic, benzoilenbenzimidazolic. Cartea de față prezintă metodele de sinteză, proprietățile, în special cele de rezistență termică și aplicațiile potențiale ale unor polieteri heterociclici
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
absența unor grupe sensibile la acțiunea oxigenului sau a altor agenți chimici, stabilirea de legături de hidrogen, legături intermoleculare de tip van der Waals. Pentru a crește rigiditatea unui polimer cercetările au fost conduse în două moduri: sinteze de compuși macromoleculari care să conțină în catenă unități aromatice sau heteroaromatice și substituția pe lanț a unor radicali voluminoși. Prima metodă s-a dovedit mai avantajoasă deoarece permite o varietate de structuri, pe când în cazul celei de a doua, chiar dacă aranjarea substituenților
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
doua, chiar dacă aranjarea substituenților este stereoregulată, se reduce cristalinitatea polimerului, produsul rămânând amorf. Factorii care condiționează stabilitatea termică a polimerilor ce conțin în unitatea structurală cicluri aromatice sau heteroaromatice sunt: - stabilitatea înaltă a ciclului; - conjugarea neîntreruptă de-a lungul catenei macromoleculare; - legături puternice între atomii din lanțul macromolecular; - structuri care să nu ofere posibilități de rearanjare sau eliminări de mici fragmente; - frecvența legăturilor multiple (principiul legăturilor multiple cere ca fiecare atom din schelet să fie legat în lanț în cât mai
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]