273 matches
-
un proiect social raționalizator; rolurile sunt internalizate la nivel cognitiv, iar capacitatea de acțiune reprezintă o autorizare socială ce se Înscrie În teleologia socială; contactul este dinainte structurat, planificat pentru Înglobarea unui sens Îm roluri, organizarea devenind o construcție eminamente macrosocială. Distanțându-se de paradigmele clasic-raționalistă și instituționalistă dominante, teoria câmpurilor organizaționale operează cu o viziune a acțiunii social constitute Într-un cadru structural, el Însuși social construit. În cazul câmpurilor organizaționale, acțiunea intențională specifică pieței se manifestă Într-un cadru
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În același timp instituționalizat, dar care lasă loc acțiunii sociale și care se plasează, din punct de vedere epistemic, Între extremele teoretice ale pieței libere născută din concepția individualismului metodologic și cel al organizației instituționalizate ce rezultă dintr-o poziție macrosocială sau holistă. Câmpurile sunt spații mezosociale În care acțiunea și instituțiile interacționează pentru a explica structurile stabile atât la nivel organizațional cât și social mai larg. Ele rezultă din stabilizarea relativă a relațiilor de cooperare Între actori, dar care sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de a percepe acest proces; așadar, În esență, este o chestiune de atitudine. Din perspectivă psihosociologică, orice demers În abordarea strategiilor de implementare a Învățământului incluziv În sistemul de Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența practicilor incluzive În educație riscă să rămână În permanență sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: - disponibilitatea și interesul societății pentru incluziune și integrare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența practicilor incluzive În educație riscă să rămână În permanență sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: - disponibilitatea și interesul societății pentru incluziune și integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic și logistic, factorii de decizie etc.; - atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației În școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de masă a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe sau care aparțin unor medii sociale defavorizate/marginalizate 1; - care sunt avantajele, În plan socioeconomic și comunitar, rezultate În urma aplicării practicilor incluzive În sistemul actual de Învățământ din țara noastră? Analiza microsocială are În vedere: - disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține Învățământul de tip incluziv prin activitățile desfășurate cu colectivul claselor la care predau 2; - acceptul părinților sau aparținătorilor care au copii În clasele unde se aplică principiile educației incluzive
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sociale desemnează „activitățile desfășurate prin intermediul statului (strategii, programe, proiecte, instituții, acțiuni, legislațieă care influențează bunăstarea individului, familiei sau a comunității într-o societate” Preda, 2002, p. 15Ă. Elaborarea și promovarea politicilor sociale, până în anii ’80, au fost realizate la nivel macrosocial. Criza statului bunăstării, din această perioadă, a evidențiat că rezolvarea problemelor sociale în această manieră poate duce la alienarea statului de societatea civilă și la transformarea comunității în actor pasiv, rupt de stat, de procesele de decizie, și implementare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
răspunsurile la întrebările de motivație. Dacă-l întrebăm, de exemplu, pe un țăran de ce vrea să-și vândă un lot de pământ, e greu de presupus că nu știe de ce. Desigur, este o altă problemă cum factori de mediu microși macrosociali, structurile obiective acționează și se transpun în subiectivitatea și motivația umană. Și iarăși, este o altă problemă dacă motivele și intențiile declarate de subiect coincid cu cele asumate în mod real de el. Această din urmă problemă străbate implicit întreaga
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Iancu, 2000) Multe studii de specialitate identifică posibilele cauze. Acestea pot fi Împărțite În factori individuali (structura morfofuncțională a individului, perturbările structurii și funcțiilor creierului, prag scăzut de rezistență neurofiziologică a organismului, intelect redus, trăsături de temperament, tulburări de personalitate), microsociali (școala - inadaptare școlară, relații deficitare profesor-elev, elev-elev; familia - condiții economice și sociale nefavorabile, factori ce țin de structura familiei sau care privesc deficitul educativ al familiei; grupul de apartenență - influențe negative) și, respectiv macrosociali, societatea, sistemul de Învățământ. (E. Albu
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
trăsături de temperament, tulburări de personalitate), microsociali (școala - inadaptare școlară, relații deficitare profesor-elev, elev-elev; familia - condiții economice și sociale nefavorabile, factori ce țin de structura familiei sau care privesc deficitul educativ al familiei; grupul de apartenență - influențe negative) și, respectiv macrosociali, societatea, sistemul de Învățământ. (E. Albu, 2002) Mai important decât a găsi cauzele este identificarea de soluții pentru rezolvarea problemelor care apar În școli. Soluții concrete pentru rezolvarea unor probleme ale copiilor din grupuri dezavantajate ne oferă școala incluzivă, școala
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
probleme, satisfacerea unor cerințe ale grupului sau exprimarea unor păreri cu privire la reorganizarea grupului. Din perspectiva psihosociologică, orice demers În abordarea strategiilor de implementare a Învățământului integrat În sistemul de Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența integrării riscă să rămână În permanență sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru integrare
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența integrării riscă să rămână În permanență sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic și logistic, factorii de decizie etc.; atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației În școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de dizabilități. Analiza microsocială
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic și logistic, factorii de decizie etc.; atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației În școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de dizabilități. Analiza microsocială are În vedere: disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține Învățământul integrat prin activitățile desfășurate cu colectivul claselor pe care le au În primire educația integrată nu trebuie să se desfășoare prin dispoziții sau forme impuse; acceptul părinților care
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
de sine a grupului precum și setul de reguli și norme existente În viața și activitatea grupului. Din perspectiva psihosociologică, orice demers de implementare a Învățământului integrat În sistemul de Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial. Dacă nu există semnale favorabile la aceste nivele de analiză, eficiența ințegrării riscă să rămână permanent sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ
PERSPECTIVE ALE INTEGRĂRII COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ŞCOALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial. Dacă nu există semnale favorabile la aceste nivele de analiză, eficiența ințegrării riscă să rămână permanent sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijin economic și logistic, factorii de decizie etc.; atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației În școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe - unii oameni
PERSPECTIVE ALE INTEGRĂRII COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ŞCOALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
copiii cu probleme psiho-comportamentale sau psiho-fiziologice, poate să apară o atitudine de reținere sau de respingere. În aceste condiții apare Întrebarea: care sunt avantajele, În plan socio-economic, rezultate În urma aplicării integrate În sistemul actual de Învățământ din țara noastră? Analiza microsocială are În vedere: disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține Învățământul integrat prin activitățile desfășurate În colectivul claselor; acceptul părinților care au copii În aceste clase unde se practică integrarea - acest fapt evită posibile stări de tensiune sau conflict
PERSPECTIVE ALE INTEGRĂRII COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ŞCOALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
economici (financiari-monetari) joacă un rol mai important în acest domeniu decât relațiile de reciprocitate. Studiul rețelelor sociale se află în centrul cunoașterii relațiilor dintre indivizi și societate, dintre aspectul clinic și cel comunitar, reconciliind sau apropiind analizele macro cu cele microsociale. Din teoria rețelelor au fost derivate două tipuri de cercetări și intervenții, și anume: * analiza rețelelor (network analysis); * suportul social (social support). Primul tip descrie rețelele mai ales din punct de vedere structural și interacțional, iar cel de-al doilea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
față de această matrice polarizată, argumentul dezvoltat aici vizează, mai modest, să ofere instrumente pentru descifrarea antropologică a situațiilor sociale concrete și a mutațiilor rapide ale acestora. Câteva ipoteze fundamentează acest demers și în special ideea că raporturile dintre o scenă microsocială și cadrul global exterior sunt decisive, idiomurile culturale exprimându-se cu forța lor de introiecție chiar în centrul dispozitivelor economice și politice. Astfel, dacă schimburile economice și materiale reprezintă, firește, unul dintre cele mai simple și imediate obiecte ale unei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o întrerupere temporară a producției, condamnându-i la o sărăcie la limita supraviețuirii. În toate aceste cazuri, dominația se exercită la un mod politico-economic pe cale de consolidare, iar beneficiile rare sau abundente se împart la nivelul celor care dețin puterea microsocială, imagine fidelă a structurii afișate de statul-partid. Dacă mondializarea economică este punctul de plecare al acestei mutații prin care societatea trece de la o ordine ierarhică axată pe coerciția politică la o organizare pe clase care ar putea fi "clasică", dacă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se revină asupra toposului unei neutralități golite de sens care să se poată ridica fantasmatic împotriva figurilor angajamentului, a cărui valorizare etică face de acum parte integrantă din piață. Perspectiva adoptată urmărește să decripteze, atât în privința actorilor și a grupurilor microsociale studiate, cât și în literatura de specialitate, modurile specifice de internalizare a termenilor care structurează piața. Focalizarea atenției asupra mimurilor pieței, respectiv asupra reinvestirilor, încorporărilor simbolice, imaginare, cognitive, dar și concrete ale acesteia, dezvăluie o autonomie demistificată, prin care este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
antropologilor față de aceasta din urmă stă poate în caracterul foarte problematic al punerii în relație a "scărilor" de analiză și al pertinenței lor reciproce față de acest obiect perceput cu obstinație ca un loc al determinărilor obiective rigide. Imersiunea în logicile microsociale ale actorilor unei întreprinderi singulare s-a dovedit multă vreme lipsită de interes în cadrul unei perspective afirmate de separare între câmpuri sociale a priori deschise unei multitudini de strategii (familie, rezidență, asociații, sociabilitate etc.) și altele precum munca și înscrierea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întreprinderea sociologilor, economiștilor și disciplinelor având ca finalitate gestionarea, a fost propusă doar de puțini antropologi, preocupați de a nu elimina această sferă dintr-un demers antropologic prin definiție "totalizant" privind prezentul societății. În această optică, problema validității unei abordări microsociale a universurilor relaționale interne întreprinderii și a complexității traiectoriilor și mizelor individuale din sânul ei s-ar putea pune în aceiași termeni ca și în cazul oricărei alte unități sociale a investigației antropologice. Aceasta ne-ar trimite la dezbaterile ridicate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
urbane, migrații, SIDA, mișcări asociative, întreprinderi etc.); un proces de internaționalizare marcat de un grad de abstractizare mereu mai ridicat se pretează în fapt deosebit de greu la metodele etnologiei. Din aceleași rațiuni, elaborarea sa ca problematică autonomă, ruptă de funcționările microsociale și de reprezentările endogene, ar fi imposibil de ajustat. Pentru a evita însă o denegare a realului, trebuie să încercăm să înțelegem ca pe un cadru global obiectivat fenomenele pe care le indică termenul de mondializare și ale căror actualizări
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diferitele fațete sub care se prezintă realitățile sociale: conjugarea dintre dimensiunile fenomenelor sociale (trimițând la noțiunea de totalitate exprimată de Mauss); multiplele articulări dintre diferitele câmpuri, instituții și spații de inserție socială; legăturile dintre scările socialului, coerența internă a universurilor microsociale de relații interpersonale neavând o semnificație prea mare atunci când este deconectată de raporturile pe care le întreține cu dinamicile sociale care, la nivel local, regional, național și internațional, se conjugă pozitiv sau negativ. Scena mondială, în evoluție constantă, reprezintă cadrul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
asistență și protecție socială...) se dovedesc a fi un prealabil imposibil de ocolit. Totuși, depășirea unei optici descriptive cere ca schimbările să fie înlocuite în cadrul transformărilor economice, politice și ideologice care sunt operate, nu fără tensiuni și contradicții, la scări macrosociale (regională, națională, internațională...). Aceste mutații, departe de a produce efecte de uniformizare, se manifestă diferențiat în funcție de locurile și categoriile sociale, alimentând noi forme de segregare, de relegare, de segmentare teritorială și socială, de etnicizare a raporturilor sociale. Sub mai multe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
încrederii și ale trădării, ale câștigului și ale pierderii, ale speranței și ale dezamăgirii, ale prudenței și ale curajului/riscului. O asemenea situație este aceea pe care specialiștii au numit-o dilema prizonierului 25 (pentru implicațiile și pentru efectele ei macrosociale a se vedea și interesantele analize sociologice ale lui Raymon Boudon, 1998). Jocul a fost inventat de către cercetătorii Merrill Flood și Melvin Dresher. A. W. Tucker (de la Universitatea Stanford) a descris situația jocului astfel: doi oameni sunt arestați și duși
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]