437 matches
-
notă stîngace sălta tremurînd ca o umbră ce se mișcă fantastică într-o alee umbrită de tei negri în noapte. Noapte de vară! [•••] Și coardele spuseră prelung și trist povestea înainte. O notă suavă se înălța lină ca o față de madonă melancolică într-un templu curios. Grădina era un templu și madona avea ochi mari și visători, iar părul îi cădea peste umeri ca o mantie regală. O, notele triste, o, madonă părăsită, o, cîntecul uitat!" (Cîntec uitat). „Nopți împovărătoare, nopți
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
într-o alee umbrită de tei negri în noapte. Noapte de vară! [•••] Și coardele spuseră prelung și trist povestea înainte. O notă suavă se înălța lină ca o față de madonă melancolică într-un templu curios. Grădina era un templu și madona avea ochi mari și visători, iar părul îi cădea peste umeri ca o mantie regală. O, notele triste, o, madonă părăsită, o, cîntecul uitat!" (Cîntec uitat). „Nopți împovărătoare, nopți de vară monotonă și lungă! Ce trist vă port în suflet
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
O notă suavă se înălța lină ca o față de madonă melancolică într-un templu curios. Grădina era un templu și madona avea ochi mari și visători, iar părul îi cădea peste umeri ca o mantie regală. O, notele triste, o, madonă părăsită, o, cîntecul uitat!" (Cîntec uitat). „Nopți împovărătoare, nopți de vară monotonă și lungă! Ce trist vă port în suflet în ceasuri de singuratecă rătăcire, cînd visul cade spre amurgurile tragice în cari se cufundară iubirile mele ca un tezaur
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
plină desfășurare în sala vecină. Starea sa psihică este a unui bufon adâncit în gânduri, supărat. Seriozitatea sa este accentuată de accesoriile sale vestimentare și nu numai. Astfel, sceptrul de bufon este aruncat pe podea, în timp ce un medalion sfânt al Madonei Negre de la Częstochowa poate fi văzut pe corpul său. Scrisoarea pare a fi fost aruncată de către un oficial și numai Stańczyk pare să realizeze semnificația ei, în timp ce conducătorii petrec, sărbătorind victoria recentă de la Orsha, neglijând veștile proaste venite de la Smolensk
Stańczyk (pictură) () [Corola-website/Science/329365_a_330694]
-
și sculpturii: sunt reprezentate în special personaje religioase sau politice în atitudini dinamice, pline de viață și dramatism. În anii 1400, în Alpi, în Boemia, Franța și Burgundia flamandă debutează delicatul și elegantul stil curtenesc al goticului. Subiectul predominant era Madona, curbată în formă de S și în veșminte largi. Pe lângă obișnuitele lucrări religioase, erau împodobite tot mai multe manuscrise laice, activitate realizată nu numai în mănăstiri, ci și în ateliere orășenești. Frații Limburg au ilustrat o carte de rugăciune pentru
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
dramaturg. SCRIERI: Un șir de zile, București, 1966; Nuduri, București, 1967; Țara lui π, București, 1969; Week-end în oraș, București, 1969, Patimile după Bacovia, București, 1972; Bucolice, Iași, 1973; Elogii, București, 1974; Goana după fericire, București, 1974; Fidelitate, Iași, 1977; Madona cu lacrimi, Cluj-Napoca, 1977; Iluzia cea mare, București, 1979; Cafeneaua subiectelor, Iași, 1980; Poeme rapide, Iași, 1983; Flori de câmp, București, 1984; Am mai vorbit despre asta, Iași, 1986; Sperietoarea, București, 1992; Diverse cereri în căsătorie, București, 1994; Proces-verbal al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
fiindcă atunci când eu o priveam stătea nemișcată), într-o secundă vedeam un chip puțin masculinizat, pentru ca imediat să se suprapună pe el un altul, cu tâmple dulci de fetiță de o noblețe izbitoare și o gură de o puritate de madonă, apoi această viziune să dispară și ea, și să contemplu un obraz șters cu tenul pătat, arătând o vârstă incertă și o frunte prea bombată. Acest joc de expresie era atât de atractiv, încît te făcea de îndată să dorești
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca baloane/ de piele strigă copiii: mamă și tată,/ a venit toamna, uite-i cum trec toți/ plutind peste miriști sau e numai/ duhul miriștilor dar albii părinți/ sînt departe plutind ca aerostatele/ lăsate în derivă să anunțe odată sfîrșitul// madona desnuda țintuiește la soare/ una din înfățișările artistului cu o/ arteră deschisă în loc de chip/ cu mîinile copilărește mișcîndu-le/ direct din inimă precum păianjenii/ derutați în fața unui fluture ce/ semnifică la nesfîrșit frumusețea" (Madona desnuda. Toamna de-acum). Bardul se dedă
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
de a mă revedea decât ca omagiu adus competențelor mele, prietenii mei din Rio reușiră să facă să fiu invitat. Lia nu a venit, era În luna a șaptea, sarcina abia Îi modificase linia subțiratică, transformând-o Într-o firavă madonă flamandă, dar prefera să nu Înfrunte greutățile unei călătorii. Am petrecut trei seri vesele cu vechii mei colegi și, În timp ce ne Întorceam cu autocarul către Lisabona, se iscă o discuție dacă să oprim la Fatima sau la Tomar. Tomar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
că ar exista comori de artă religioasă ce ar fi putut fi vândute și valorificate ca obiecte decorative. Dar la pomul lăudat să nu te duci cu sacul: în pivniță se găseau doar câteva prăfuite statui de gips ale unor Madone kitsch, câțiva sfinți roși de cari și alte asemenea materiale fără nici o valoare de "piață". Tânăra femeie de afaceri, cu ochelari design și pantaloni de firmă ce-i pun în evidență posteriorul seducător, întreabă pe jumătate dezamăgită, pe jumătate panicată
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
o terasă împădurită a râului Bega, într-un loc liniștit și singuratic, o mănăstire de măicuțe. Printre ele e și o fată care mi-i ca un copil de suflet. E o pictoriță foarte talentată. Și-i frumoasă ca o madonă din tablourile lui Rafael... Fata asta provine dintr-o familie sărmană, dintr-un sat bănățean, dintr-o casă unde-au fost 12 copii. La vreo 7 ani după ce-a venit aici, s-a descoperit că are o tumoare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
poate cea mai profundă eroare!... Să nu fi știut marele instruit (cel care se credea foarte bine informat tocmai în acest domeniu) ce înseamnă demență?!... Să fi folosit acest termen în aproximarea aparținătorilor de caz internat în stabilimentul craiovean de la Madona Dudu?! Greu de crezut, chiar dacă demența (cu individualizările cunoscute) s-a clarificat puțin mai târziu (începutul secolului XX). Diagnosticul, "anticipat" în 1883, avea să fie infirmat în scurtă vreme, începând cu limpezirea "surprinzătoare", miraculoasă (după unii), la ieșirea (în primăvara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Am aflat, dis-de-dimineață, de moartea colegului nostru de la Expressen, jurnalistul Björn Nilsson, pe care-l cunoscusem mai de mult, la festivalul de la Lahti, când încă mai trăiam în România. Se convertise la catolicism, cumpărase de la mine o icoană cu o madonă și un înger Gabriel, neconvențională. Dar nu se putea înfrâna nici de la mâncat și, mai cu seamă, nici de la băut. Până la urmă, s-a hotărât să-și prindă fălcile în niște chingi de metal. Odată ne-am văzut din întâmplare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
veritabilă! ripostează în șoaptă chelnerul m-a costat trei sute. Nu zău?! rîde Lazăr. Ce Isus ai văzut, care să-și lase cucul expus cu atîta inocență privirii muritorilor și ce Marie dă copilului țîță cu atîta naturalețe, afară doar de "Madona cu perna verde", a lui Solario, dar nici aia nu-i icoană, că sfinții ar trebui să aibă aureolă. Exact! N-are aureolă! Să vezi ce-i fac neveste-mi! clatină din cap chelnerul. Stă seara și se închină ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
te omoară. Nu-i văd pe romanii pe care-i calcă În picioare, pe care Îi Împing, pe care-i lovesc, nu stabilesc un raport Între ei și Roma, decât atunci când li se pare că vreo vânzătoare seamănă cu cine știe ce madonă. Picioarele lor, aparatele de fotografiat, umbrelele și șezuturile Îi ascunseră dezamăgirea Valentinei. Țiganul cu acordeonul Îi puse sub nas un pahar de carton. Câteva monede străluceau pe fundul lui. Emma nu-l văzu, iar țiganul trecu mai departe nemulțumit. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
un Înlocuitor. — Știu, insistă Antonio grăbit, căci nu avea timp să-i explice, pentru că dintr-o dată totul Îi era clar. Știu, doar că vă cer o favoare personală. Elio se Întoarse Încă o dată spre Madonna dei Pellegrini - cea mai convingătoare Madonă pe care o văzuse În toată cariera lui de păcătos, și singura În fața căreia se Închina. Păcătosul Caravaggio știuse să facă dintr-o romană de rând, dintr-o simplă apariție, păcătoasă și ea, imaginea mamei Mântuitorului - iar pentru aceasta, poporul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fabrici dezafectate, autobuze, obloane și blocuri. Majei Îi păreau toate astea mâzgăleli și pete puerile, provocări barbare, incomparabile cu picturile baroce care tapetau pereții casei sale. Aris Încercase de mai multe ori să o convingă pe ea, admiratoare Învechită a madonelor, că astăzi arta nu mai este făcută de curtezanii celor puternici, ci de marginalizații de la periferie, că pentru a picta nu mai au nevoie de peneluri și de pânze, ci de sprayuri cu aerosol, și, pentru a expune, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
stătea nerușinata exploatare, alături de rafinamentul artistic, brutalitatea animalică, alături de acribia filologică și eticheta plină de maniere de la curte, grosolănia socială și furia neîndurătoare față de cei asupriți și puțin instruiți, a căror agitație nu dura decât o secundă a lumii; alături de madonele delicate sau moderne stăteau vrăjitoarele reprezentate în scene de o sexualitate ațâțătoare sau de o urâțenie cumplită; alături de împrospătarea credinței sub steagurile rațiunii și libertății stătea zăcătoarea plină de cele mai vechi superstiții". Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din diverse generații, cei tineri nefiind deloc neglijați. Astfel, dintre poeți, se disting în primul rând Radu Gyr, căruia îi apar numeroase poeme, multe incluse ulterior în volumul Cerbul de lumină, și George Dumitrescu, cu poeme din ciclul Cântece pentru madona mică (și nu numai). Pot fi citite și versuri de Cincinat Pavelescu, Zaharia Stancu, Radu Boureanu, Mihail Steriade, G. Talaz, N. Milcu, Radu Bucov (pseudonim folosit de Mihail Dragomirescu), Cicerone Theodorescu, Ion Pogan ș.a. Un loc însemnat îl ocupă proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
Octave Mirbeau, București, 1926, Caucaz, Bucurețti, f.a.; Claude Farrère, Omul care a asasinat, București, 1927; Rabindranath Tagore, Patimă iubirii, introd. Romain Rolland, București, [1927]; Maurice Dekobra, Flăcări catifelate, București, 1928, Sfinxul a vorbit, București, 1930, Cu inima întristata, București, f.a., Madona din tren, București, f.a., Serenada călâului, București, f.a.; Myriam Harry, Insula voluptății, București, [1928]; Pierre Loti, Aziyadé, București, [1928], Pescarul din Islanda, București, f.a.;Pierre Loüys, Afrodita, București, [1928]; Lev Tolstoi, Ana Karenina, I-II, București, 1928 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
Crișana, Timișoara, 1986; Avram Iancu în tradiția poporului român, Oradea, 1989; Memoria vechilor cărți românești, Oradea, 1990; Însemnări pe bătrâne cărți de cult, Oradea, 1992; Vasile Sturza Moldoveanu, peregrinul transilvan, Oradea, 1993; Oradea în epoca Luminilor, Oradea, 1996; Misterioasa miniatură „Madona română” din Biblioteca Vaticanului, Oradea, 1997; Cărturari și artiști din Muntenia și Moldova, peregrini în Crișana (sec. XIV-XVIII), Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Eugen Pavel, Florian Dudaș, „Cazania lui Varlaam în Transilvania”, CLG, 1985, 2; Dan Simonescu, Eveniment editorial bihorean, F
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]
-
Calvin, în Învățătura religiei creștine: Omul nu începe să adore imaginile dacă nu și-a făcut despre ele vreo fantezie carnală și murdară". Nu că Materia ar veni de la Mater etimologie fantezistă -, dar există într-adevăr feminitate în imaginea materială. Madonele catolice suprapun cele două mistere. "Icoana, precum Maica Domnului, servește drept mijlocitor vizibil între divin și omenesc, între Cuvânt și trupul lui, între privirea lui Dumnezeu și vederea oamenilor"23. Persecuția puritană a imaginilor, în spatele refuzului de a le adora
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sensibile. Loviturile de ciocan date în Egiptul Superior de coptul monofizit din secolul al V-lea în ochii, mâinile și picioarele lui Horus sau Osiris, pe meterezele templului de la Edfu, își găsesc răsunetul în loviturile hughenoților peste mâinile și ochii madonelor și sfintelor de lemn sau ipsos, la mijlocul umanistului nostru secol al XVI-lea. Iar loviturile de târnăcop ale sanculotului ateu din anul II* în medalioanele lui Ludovic al XIV-lea mai întâi în ochi arată că, aici, timpul trece greu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fără renume: banalități eroice, dacă vrem. Chipul și peisajul avansează împreună. Portretul ca gen independent, eliberat de contextul sacru (donatorul medieval de pe panoul retablului) se naște în aceeași perioadă. Van Eyck ne oferă o vedere a orașului Liège pe fundalul Madonei cancelarului Rolin și în interiorul din Soții Arnolfini. Inovație grăitoare: cel care pictează peisaje se pictează și pe sine68. În imageria primitivă, în epoca "idolului", creatorul imaginii nu apărea (acesta fiind chiar un criteriu). De la Paolo Uccello la Rembrandt, trecând prin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Căci, repetăm, muzicienii sînt și ei oameni: totuși, deși ei pot trece din planul tehnic în cel uman, esențial este faptul că rămîn în lumea muzicală. Este tocmai ceea ce lasă Schumann să se înțeleagă: "Un muzician cultivat va studia o Madonă de Rafael cu tot atîtea rezultate ca un pictor care ascultă o simfonie de Mozart. Mai mult: pentru un sculptor, orice actor devine o statuie imobilă, pentru un pictor, orice poem este un tablou, iar muzicianul transpune orice tablou în
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]