191 matches
-
treburi decât să păzească sufletul dumitale. Să-ți spună amicul (Stănică arătă pe Felix) ce e omul. Pe mine, când eram student, m-a dus un prieten medicinist la morga unui spital. Ce să vezi dumneata? Într-un fel de magherniță cu geamuri mari erau vreo câteva mese de brad cu scândura subțire, puțin îndoită și cu o gaură la partea din mijloc, iar dedesubt o găleată. Un om cosea repede cu o undrea pieptul G. Călinescu și pântecele unui mort
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
obiectul interesului lui Marinică. Mai mică decât ei cu doi ani, stătea împreună cu maică-sa într-o cameră, care ținea loc și de bucătărie. Și-amintea bine de ea, o știa de când s-a mutat în curtea blocului, plină de maghernițe unde locuiau o mulțime de oameni. După cele 8 clase a intrat la muncă și se chivernisea cum putea. Nu o văzuse de mulți ani, avea impresia că a și uitat cum arată. Între timp s-a mai răcorit afară
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
omul de măsura loturile. În vremea aia, Cuțarida era aproape deșartă, o adunătură de case spre Grivița. Cârciumarul și-a ales locul, a dat bacșiș celui care venise cu el și s-a apucat să-și ridice singur prăvălia, o magherniță de lemn. Strânsese vreo trei ciocane de rachiu, câteva sticle și un butoi de vin acrișor, vînzîndu-l în câteva zile gunoierilor. Aceștia se bucuraseră că le aducea cineva băutură la îndemînă. Stere era tânăr și ager, cam duhos, nedezlegat la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ți-am dat cam puțin pentru cât ai muncit? Să faci la fel. Slugii să nu-i întinzi mâna și să nu-i lași decât atât cât să răsufle, altfel nu te mai respectă. Cumpără un loc și ridică o magherniță, pune o firmă, plătește statului ce-i al lui și nu te mai odihni! Prost nu ești, vrednic te știu, nițel noroc să ai, și atît! Dacă te mai încearcă vreo nevoie, ai să mă găsești. I-a pupat mâna
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu șireturi și ciucuri în margini, căzând în falduri pe pervaze. Tarapanaua Filantropiei rămânea la mijloc, într-un câmp, despărțind cele două laturi de parcele aliniate de măsurătorii primăriei. Spre capul acestei lungi căi de piatră, se ridicau piețe și maghernițe de lemn. Alți negustori își încercau norocul de-a lungul noului drum comercial. O zarvă veselă se auzea de departe. Tramvaiul scrâșnea pe șinele-i de fier, uneori caii se speriau, se aduna lumea grămadă, chip de-l mai pornește
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vrednică, nu ședea. El tot pe la Stere petrecea. Îl vorbea pe cîrciumar: - Ăsta ne cumpără pe toți! Unii n-aveau de unde să-l știe pe negustor. Gunoierul le povestea cum picase într-o seară pe maidan, cum își ridicase o magherniță și cum se ajutase cu șeful. Nu-l mai cunoșteai. Îi crescuse ceafa cârciumarului. Ceilalți ascultau cu ciocanele de rachiu în mână. Se minuna Tilică, se mira Gogu, el nu mai termina. Păi de unde să știe ei ce nuntă făcuse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sau să ia un rahat cu apă rece. Fetișcanele îmbrăcate în rochii de stambă sau poplin mâncau semințe, hohotind șăgalnic la soldații ce se țineau pe urmele lor. Către gară, se ridicaseră prăvălii noi de cărămidă. Acestea luaseră locul vechilor maghernițe, căzute sub târnăcop. Se schimbaseră firmele, pe ziduri se ridicau litere și nume noi. Forfota crescuse. Aici se înțeleniseră câțiva comercianți puternici, care învîfteau banii pe degete: unul Nicolaie Curcuman, de avea fierărie într-o hală rece și înaltă, unde
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-lo fi sfătuit, cumpărase o curea de pământ la rampă. Pe nimica. Chivuțele strângeau tinichele și cîlti, le adunau grămadă, le vindeau. Pe locul lui! Le lua chirie. Ce s-au gândit muierile: "Ia să ne ridicăm și cfte o magherniță, s-avem unde pune capul". Asta era altă chirie. Azi una, mâine alta, s-au întins. Se umpluse rampa de colibe. Să fi dat să fugi! Trăiau ca viermii, câte trei la un loc, cu copiii după ele. Acolo mâncau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
stricată. Negustorii udau salata și pepenii cu căldări mari de apă. Javrele dădeau roata pe la grămezile de roșii terciuite, scormoneau baliga limpede, din care se scurgeau semințe albe, își vârau boturile sub vinetele putrede, apoi adulmecau spre prăvăliile măcelarilor. Prin maghernițe se aprindeau lămpile. Era ceasul când soseau camioanele pline cu viței tăiați de la abator. Pe pietre, se scurgea sângele cald al boilor. Câinii se repezeau în cizmele parlagiilor. Ăștia nu se speriau cu una, cu două. Loveau cu topoarele și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
arhitectului. . - Unde te duci, domnule, așa îmbrăcat din ac? E vreunbal undeva? Întreba unul. - Nu, domnule, nu știi? Azi e reuniune la "bietul Ioanide". Pomponescu nu mai puțin îl vedea pe "bietul Ioanide" alungat și din baraca lui într-o magherniță, cîștigîndu-și existența cu penibile mici reparații. Un alt simptom al alterării caracterului și sănătății morale fu modificarea pentru un timp a instinctului de grijă corpo G. Călinescu rală. Pomponescu, care nu ieșea niciodată din dormitorul lui nebărbierit nici spre a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din Brazilia Dacă mai există o țară marcată de imaginea violenței, aceea e Brazilia. Reportajele difuzate din abundență, mai ales în "anul Braziliei" în Franța (anul 2005), oscilează adesea între un exotism ludic, ultraviolență și mizerabilism, pe scurt: carnaval, samba, maghernițe și trafic de narcotice. Istoria contemporană a acestei țări este de multe ori redusă la tragedia criminalității din marile orașe și din favelas, mai ales în Rio de Janeiro, care pentru străin e ca o concentrare a atracțiilor și pericolelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
noastre observații. Să spunem, pentru a rezuma, că, trecând direct de la Rio de Janeiro la Djibouti, am putut constata că las favelas carioca, cu toată imensitatea problemelor lor, sunt, din punct de vedere material, de "trei stele" pe lângă cartierele de maghernițe din Djibouti. Problema apei e una majoră, malnutriția e omniprezentă, alături de un uriaș deficit sanitar. În mai multe școli urbane, problema majoră este cea a deșeurilor depozitate chiar la poarta școlilor; am văzut, de exemplu, un morman de câțiva metri
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
agreabile, ce contrastau izbitor cu primele și care-l determină să renunțe definitiv la asemenea fantasmagorii. Era vorba de binecunoscutele periferii ale târgurilor, satelor și cătunelor mizere și sărăcăcioase; presărate cu dughene pestrițe, cu tot felul de șandramale mucegăite și maghernițe puchinoase, zoioase, pline de praf și înecate în gunoaie. Chiar și cartierele mărginașe ale marilor orașe nu făceau excepție. Aceste periferice așezări umane, presărate la tot pasul cu sumedenie de magazii, șuri de diferite dimensiuni confecționate din deșeuri de materiale
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
urări de bun venit, aceasta lasă asupra lor o impresie de neuitat și le sporește atracția pentru școală. Cu câtă obidă își amintește Ioachim Botez de școala și dascălii săi: Casa în care am pășit la învățătura buchiilor era o magherniță posomorâtă, cu ferestrele către miazănoapte, de unde niciodată nu venea în clasă bucuria dimineților, ce desfată păsărelele în colivie; cu o ogradă strâmtă, umbrită de câțiva copaci fără roadă și ursuzi ca dascălii pe care aveam să-i cunosc apoi vreme
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
iradianta, cuvintele ei au puterea de a-i reînvia credință în viață: Sunt atâtea lucruri frumoase în viață... Fără să privești mai departe, uită-te la mine, vezi tot ce am. "Martín privi femeia, singurătatea și sărăcia ei, în acea maghernița amarata. Am copilașul continuă ea cu tenacitate -, am gramofonul asta vechi cu discuri de Gardel 86; nu-ți pare că-i frumos Madreselva en flor? Și Caminito?87 Nimic nu-i mai frumos decât muzică, ce mai... Pe urmă, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Cât despre capitala țării, supusă aceluiași proces înnoitor, imaginea surprinsă de el într-un veritabil "stop-cadru" din anul 1840 este la fel de sugestivă: "Iașii însuși spune Alecu Russo este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de magherniți împrejmuite de ogrăzi nemăsurate; pe ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux îmbelșugat, echipagii repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lui copioase pentru o mai corectă înțelegere a evenimentelor acelei perioade istorice care, pe lângă grava împilare la care ne-au condamnat ocupanții ruși, ne-a mai adus pe cap și câteva cete de bișnițari și șmenari politici culese de prin maghernițele cartierelor mărginașe ale orașului, adică din zona rău-famatului „lumpenproletariat”, foarte bine descris de Karl Marx și Friedrich Engels (autorii „filozofiei” comunismului) ca fiind: „escrocii, patronii de bordel, negustorii de haine vechi, flașnetarii, 18 cerșetorii și alte epave ale societății”. Încă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
000 de lei, fără a-i ști pe autori, din păcate pentru el și din fericire pentru săteni, am spune noi. Băiatul de prăvălie de 19 ani, Calman Leibovici, după cunoscutul preambul al distrugerilor și „stricăciunilor” provocate de răsculați în maghernița jupânului, i-a încondeiat pe următorii capi ai răutăților: „Ion Florea, Constantin Cocuz, Grigore Butnaru, Gh. Onofrei, D. Caleap, Gh. A. Pintiliescu, Iancu Duduc, Vasile Al. Buhlea, Neculai Grigoruță Melenciuc și V.N. Andone” pe care, scria el, „...i’am văzut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a lui Anne-Marie. Mai rău, de o sută de ori mai rău decît mi-aș fi putut imagina vreodată, atunci cînd mă gîndeam să-mi plîng de milă. Nu-i nici măcar coteț sau groapă de gunoi; pur și simplu o magherniță unde mama ar fi putut foarte bine să pară o vagaboandă de pe stradă, regina pubelelor; mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a visului mediteranean. Reformulările succesive confirmă importanța asimilării și utilitatea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Reformulările succesive confirmă importanța asimilării și utilitatea de a integra negația în acest tip de reformulare (pentru primele trei): (Izotopia sordidului) Tema-titlu [ASS] PR cal. neg. un coteț (Pensiunea de familie) (nu este nici măcar) (nici măcar) o groapă de gunoi o magherniță PR. cal. mizeria decentă (este) transformată în casă Semantizarea temei-titlu și deci construirea macrostructurii semantice sînt aici dependente direct de asimilare. Portretul mătușii Agnès, din L'Enfant de J. Vallès, se fondează pe același principiu al asimilării comparative: (35) Are
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a lui Anne-Marie. Mai rău, de o sută de ori mai rău decît mi-aș fi putut imagina vreodată, atunci cînd mă gîndeam să-mi plîng de milă. Nu-i nici măcar coteț sau groapă de gunoi; pur și simplu o magherniță unde mama ar fi putut foarte bine să pară o vagaboandă de pe stradă, regina pubelelor; mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a visului mediteranean. L. Bodard, La Chasse à l'ours
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sedus; și dacă stomacul e destul de îngăduitor pentru a suporta fără să se revolte felurile zdrobitoare și acre ale bucătăriei locale, pare că nu te afli prea departe de Paris. Dar când ieși și îți arunci privirile asupra mulțimii de maghernițe amărâte unde zac atâtea familii sărace, adăpostite prost, culcate pe pământul gol și decimate de febră; când mergi pe străzile acestea întortocheate unde dai la fiecare pas peste o râpă; când te lovești de grămezi de ziduri surpate, de zăplazuri
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
paradisul românilor, de acord; dar, să o recunoaștem, infernul e și el prea aproape. Vom reveni asupra acestor contraste. Vara, Bucureștiul apare sub un chip mai avantajos. Cete de arbori vânjoși cresc peste tot și ascund sub frunzișul lor verde maghernițele cele mai sărace, zăplazurile vechi. Dacă privim panorama Bucureștiului de pe vârful dealurilor care mărginesc malurile Dâmboviței sau din înaltul turnului de observație al pompierilor, orașul oriental se desfășoară ca o grădină nemăsurată, în care cupolele templelor ortodoxe ar putea fi
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
posacă și veștejită cată în jos; locuința sa nu merită nici numele de colibă, nici pe cel de bordei; ce denumire poate fi dată acestor cocioabe infecte? Bisericile înseși, atât de cochete în Valahia, nu sunt aici decât niște triste maghernițe. Țăranul valah e departe de a fi fericit, dar e de o sută de ori mai puțin de plâns decât bieții oameni din valea Bârladului. Fie ca vorbele spuse aici să nu fie luate drept declamație zadarnică și să ni
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care avea probleme în căsnicie: "Prezicătoarea și tânăra femeie se închideau împreună cu un preot, la miezul nopții, fie la țară într-un castel, fie la Paris într-o cameră singuratică într-o casă îndepărtată, uneori chiar într-un cavou sau magherniță bântuită de păsări de noapte pentru a îndeplini acolo o oribilă ceremonie"144. În aceeași ordine de idei, alte mărturii atestă faptul că uneori între magie, vrăjitorie și divinație nu se percepe nici o diferență. Toate ar denumi unul și același
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]