198 matches
-
Desigur, Își dădea și el seama că nu era adevăratul palat prezidențial, dar Îi făcea plăcere să-și imagineze că ar fi putut să fie. Îi plăcea Înfățișarea lui durabilă, temeinică și primitoare, fără vreo asemănare posibilă cu cea a maghernițelor de lemn și de tablă unde Își petrecuse ultimele nopți. știa, de asemenea, că unul ca el n-ar fi fost binevenit Într-un asemenea loc. Nu cu multă vreme În urmă, alături de Karl, ar fi putut să se simtă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
prin cap. Să vedem ce se-ntâmplă! Am putea să-i găsim tatăl, și-atunci o să fie familia fericită. Margaret și-a Întors capul să privească autostrada care cobora Într-o curbă lină, de unde se deschidea panorama unei mahalale cu maghernițe Înghesuite unele-ntr-altele, ale căror acoperișuri de tablă ruginită formau o câmpie roșcată. — Mă tem că trebuie să ne așteptăm la ce-i mai rău, Mick. După câte simt eu, Karl n-o să mai apară printre noi. Lângă poarta principală a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sporea impresia de liniște și de distincție. Tocmai asta era partea complicată, el se simțea bine aici și era fericit, nespus de fericit că nu se afla În stradă, Într-o celulă de Închisoare sau pe dușumea, În vreo altă magherniță. Se simțea Însă vinovat că e acolo unde e, dar fără Din. Pentru el, vinovăția fusese mai Înainte doar o vorbă, ceva despre care Își Închipuia că știe ce Înseamnă când auzea că se vorbește despre așa ceva. Nu știuse Însă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a lungul anilor care urmau să vină n-avea să aibă parte de liniște, ci doar de o cumplită nesiguranță. Iar asta numai și numai din vina ei. Vina ei. S-a gândit și la Adam. Pe fereastra deschisă privea maghernițele mahalalelor prăfuite și mulțimea celor care umpleau străzile dând din coate să-și facă un locșor al lor. Gândul că Adam ar rătăci de unul singur prin locurile astea și că ea Îl lăsase În voia soartei o frământa și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
din Indonezia, dar n-avea de ales. Campusul era Întunecat și tăcut, doar dinspre terenurile de badminton se auzea pocnetul regulat al unei uși de tablă. În depăr tare, acolo unde șirul de construcții masive ale universității erau continuate de maghernițe sordide, se Întrezăreau câteva lămpi cu gaz, iar luminile acelea nu prea clare, izolate, lăsau să se vadă siluete care se mișcau prin Întuneric. Se auzea un cântec occidental. Margaret s-a gândit că putea să fie Ți-a intrat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
simplu, urmând trupul de șarpe format de care, birje și chervane, ca o coloană de refugiați. Locul pe care se afla târgul un imens teren viran înconjurat de un gard de scânduri, spart pe alocuri era acum plin de țarcuri, maghernițe, dughene, corturi și tarabe improvizate, toate crescute peste noapte. Târgoveții, veniți de prin alte ținuturi, își vindeau marfa direct din căruțe. Simigii grași cu șorțuri albe, rumeni în obraji de efort, se strecurau cu greu printre târgoveți purtând pe cap
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de sunetele iarmarocului. Acum, însă, cu toate că se depărtaseră, zgomotul crescu în intensitate. Se întoarseră amândoi și rămaseră înmărmuriți în fața imaginii la care se așteptau cel mai puțin. Iarmarocul era în flăcări. Parcă luase foc din toate părțile odată, căci corturile, maghernițele și toate dughenele trosneau învăluite de un fum gros și devorate de limbi vineții de flăcări care lingeau cerul. Vitele se zbăteau și mugeau îngrozite în obor, târgoveții viermuiau să-și scape marfa cumpărată sau rămasă nevândută, urlând între timp
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
agățat de mașini, l-au trântit la pământ, a vrut să moară și n-a mai mâncat săptămâni întregi, l-au legat și l-au hrănit cu perfuzii. Fiică-sa de-atunci îl ține mai mult închis, undeva într-o magherniță în spate, să nu deranjeze musafirii, l-ar da la azil, s-a săturat de el, nu mai știe ce face, dar e scump. Nici să-i plătească îngrijitoare nu-și permite. Uneori Hausser scapă, fuge pe poartă, merge prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
creatoare de literatură pentru copii, cu o remarcabilă activitate de traducătoare din Raf ael, Albert, Max Frisch, J.Atila, Louise Labé, Fr. Schiller, N.Hikmet et c. PRIMUL ȚIPĂT Îl legăna ușor în pântec, îl legăna. Cât de sărmană să fie maghernița, Odaia maternă Are totdeauna o pernă De catifea. Grijile mari nu ajung la urechile mici, Se strâng în inima care‐ și deschide aripile ca un cântec, Peste noaptea din pântec. Undeva, în memoria vremii, Rămâne igrasia magherniței, frigul și singurăta
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
sărmană să fie maghernița, Odaia maternă Are totdeauna o pernă De catifea. Grijile mari nu ajung la urechile mici, Se strâng în inima care‐ și deschide aripile ca un cântec, Peste noaptea din pântec. Undeva, în memoria vremii, Rămâne igrasia magherniței, frigul și singurăta tea, Ca un bizantin și ciudat triptic. Doar noul născut în casă cea nouă Nu mai știe nimic. Țipătul lui Cel dintâi țipăt ‐ despică noaptea în bloc, țipătul lui își face loc pe fereastră, primul lui țipăt
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și câteva bancnote mototolite. Antoniu se ridică cu greu din cauza straturilor de haine cu care e Îmbrăcat, de pe unul din scaunele din șandrama, carcasa unui fost televizor și pune cartea pe locul unde doarme, cu mare grijă. Frigul intră În maghernița mizeră prin zecile de crăpături, făcând din interiorul ei un veritabil igloo. -E minunat ce am găsit În pachet, Kawabata. Gândește-te la cât de mult ne-am Îndepărtat de Dumnezeu! Lasă-mă să te Împac cu El.! Ai nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
amărât, care nu-i alteceva decât alt morman de cârpe. Câinele lui Ben latră cu furie la lună sau poate la vreo pisică ce i-a trecut ca fulgerul pe sub nas. Se aude un colind de Crăciun, undeva, Într-o magherniță din ghetou. Au adormit Însfârșit, visând poate, că mocirla În care-și duc zilele, va deveni un ținut cu plante exotice, miresme de portocali și păsări cântătoare. Antoniu visează: ,,Kawabata, nu mai visa munți de gunoaie! Visează și tu ziduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mea Îl vedea ca pe un oraș mic, Înzăpezit.,, Antoniu, trebuie să visezi numai lucruri pure, albe, imaculate, așa cum Își amintește copilul din visul tău.,, Doi Șuieratul trenului i-a trezit pe cei doi. De aproape cinci ani, de când Împart maghernița, Îl aud cu regularitate, de patru-cinci ori pe zi. -Bună dimineața domnule! Ați dormit bine? Corăbiile dumneavoastră au ajuns Întregi În port? Ce se potrivește cel mai bine stomacului dumneavoastră sensibil? Un păduche În sos de cucută? Poate un pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mult timp cu mâna Întinsă. Înserarea s-a lăsat peste oraș apăsător, și albastrul ei umed coboară tainic din ceruri, ca un murmur al zeilor. A ajuns Într-un târziu la calea ferată pe care o traversează. În fine, zărește maghernița, momâie pleoștită, bortă sinistră În care va intra , după o zi de cerșit. -Scoală Ben, de câteva zile, Uniunea Europeană și-a deschis porțile ei fastuoase și pentru noi. Nu simți un fior În tărtăcuța ta care sună a gol? Trezește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
câte-o rază anemică intră prin spărturile ,,locuinței,, , dispărând apoi ca Într-un joc de lumini și umbre. Antoniu iese afară pentru câteva clipe și ridică ochii spre cer, lăsându-se mângâiat de căldura blândă, după care intră Înapoi În magherniță. Viața de vagabond i l-a dat ca tovarăș pe bătrânul Kawabata...alături de el speră, visează, râde, se Întristează, filozofează, cârtește, fabulează, Înflorește, de cinci ani de zile... Noaptea s-a lăsat pe nesimțite și Antoniu ar vrea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
binefăcător nu va Întârzia. Câinele lui Ben latră , tulburând prostănacul, liniștea nopții. Aici, la marginea orașului, peste calea ferată, nu departe de Îmbuibarea zgomotoasă, și luxul de mucava, s-a copt firesc, fără intervenția vreunei instituții oficiale, o așezare cu maghernițe improvizate În care locuiesc ca Într-o leprozerie, hăituiți ai soartei, oameni evacuați din locuințe revendicate, foști pușcăriași, târfe care nu mai produc nimic, copii născuți sub cerul liber, bătrâni ce-și trăiesc ultimele clipe de viață În condiții Înspăimântătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
rahat. Mi se rupe inima de tine, cât ești de tembel. Privește afară, ce noapte Înstelată! Șapte A venit și primăvara cu un val de ploi care le-a udat până și sufletele și cu un noroi clisos format În jurul maghernițelor ca un aluat proaspăt frământat. Șobolani morți, cu burțile umflate de apă concurează În mirosurile pestilențiale cu maldărele de gunoaie. La singura cișmea din mijlocul ghetoului, care a fost Învelită iarna În câteva straturi de paie ca să nu Înghețe, apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
al mizeriei, al sărăciei lucii, al ratării unei vieți cu șanse de Împlinire. Au stat Împreună, până când soarele a luat foc pe cer dispărând, ca o minge aruncată În flăcări. Plăcințica s-a mutat pe ,,strada Păpădiei,, numărul 8, În maghernița În care prezența lui Kawabata se făcea Încă simțită prin cele câteva lucrușoare sărăcăcioase rămase după dispariția lui misterioasă. Cel mai tare a fascinat-o cartea vișinie din care citea când se trezea dimineața cu voce tare, voce melodioasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-l pune deoparte. Mânâncă ce și-a cumpărat aseară: pateul de ficat uns pe felii de pâine și iaurtul, apoi iese afară să tragă puțin aer proaspăt În piept. Asta Îi pune sângele În mișcare. Urinează sub cerul liber, În spatele magherniței, privit de pe acoperiș, de un porumbel care-și cheamă insistent perechea. Câinele lui Ben, se gudură pe lângă el, dând din coadă și făcând salturi caraghioase. Antoniu Îi aruncă cutia de pate În care au mai rămas câteva resturi de pastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
din cele cu sârmă, și și-a făcut o mică provizie de lapte, brânză, decis să nu mai iasă În oraș până când foamea Îl va purta din nou către gura metroului. Astăzi, miercuri 12 aprilie, ora 9 dimineața, soarele mângâie maghernița, și intră prietenos prin ușa larg deschisă, Încălzindu-i plăcut lui Antoniu trupul uzat, și Îmbătrânit Înainte de vreme. Câinele lui Ben a năvălit În Încăpere și s-a așezat la picioarele lui, uitându-i-se În ochi cu slugărnicie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
supt de suferință pare al unui pustnic, dar puterile nu l-au părăsit de tot. Se ridică totuși din când În când În capul oaselor, Își mai aprinde câte-o țigară și, nu acceptă să-și facă nevoile, decât Înafara magherniței. Se agață de poveștile lui Antoniu cu disperare, le cere, i se uită rugător În ochi și le comentează ca de obicei, cu aceeași voce gravă. Nu vorbește de moarte, nu-l sperie apropierea ei. O simte cum Îi pândește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vine așa de des. Nu-i mai Înumeri coastele, s-a mai Întremat și lătratul lui este mai grav. Mai apare câteodată În cadrul ușii, dând din coadă și urinând scurt, În semn de prietenie, pe un ciot de pomișor din fața magherniței lui Antoniu și Kawabata. Kawabata tușește, o tuse chinuitoare care-i zguduie trupul slăbit de boală. Antoniu Îi așează mai bine perna sub cap și Îi Încălzește din nou apă, pentru picioarele reci ca ghiața, din care sângele pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de somn, un țigan tânăr dispus să anunțe prin telefonul mobil policlinica cea mai apropiată. I se cer date, adresă, nume, vărstă, sex, pe care Antoniu le dictează macanic. După o lungă așteptare, dintr-un fel de ambulanță, coboară În fața magherniței, un medic legist Îmbrăcat Într-un halat murdar și ajutorul lui, un bărbat roșcovan, morocănos și monosilabic. Au adus cu ei o scândură groasă pe care ajutorul medicului o extrage din mașină, cu o singură mișcare. Medicul dă ordine precise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
instrumentar minim dintr-o sacoșă de plastic. Una după alta ies la iveală un bisturiu, un clește, o foarfecă, o sticlă cu formol, o seringă de dimensiuni neobișnuite....vată, spirt. Lui Antoniu i se face rău și se retrage În spatele magherniței, ca să vomite În voie. Între timp, locuitorii ghetoului s-au adunat ciopor ca la urs, Înjurați și Îndepărtați din când În când de felcerul roșcovan. Kawabata a fost În fine, Închis și cusut ca un sac, spectacolul terifiant s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
din jur, făcând o alee și un mic peron. Atunci când plouă, nu te mai afunzi În glodul lipicios.. De la oarecare distanță, ai impresia că te afli În apropierea unei cabane turistice modeste, dar curată și primitoare. Pe verdele țipător, al magherniței, proaspăt Întins cu pensula de mâna harnică a femeii, undeva deasupra ușii, a fost scris cu litere galbene, mari și citețe:,,Vila Ben. Poftiți, dacă vreți să trăiți,,. Lui Antoniu Îi scapă Înțelesul cuvintelor. Îl lasă indiferent scrierea lor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]