306 matches
-
finele deceniului șapte. Autobiografic, autoscopic, autonarativ, autoexemplar, personajul - care este autorul - își copleșește lectorul cu o inflație de figuri, situații (a căror banalitate strigătoare la cer se salvează tocmai prin trăirea lor cu acea aiureală aburită, specifică acestui om, invariabil mahmur, ghiduș, părăsit de toate iubirile, înșelat de prieteni, însă revenind în chip irepresibil mereu la punctul de plecare) și contemplații înregistrate când cu voluptate estetizantă, când cu amarul tipic veșnicului perdant. Acesta este Personajul, iar în jurul lui roiesc pitoresc clasicele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
Scipion a dus-o mai întîi la infirmerie să-i consulte soldații. Unul dintre ei murise în somn. Avea un zîmbet fericit, încît mai întîi Lea și-a închipuit că doarme și n-a vrut să-l trezească. Ceilalți erau mahmuri. Cinci dintre ei făcuseră cangrene. Lea le înțepa cu acul picioarele înnegrite pînă ii auzea țipînd de durere și în acel punct le făcea un semn cu creionul chimic, după ce mai încerca o dată și mai jos. Cînd a terminat, i-
Anestezie locală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7353_a_8678]
-
de evitare a mahmurelii. Prima regulă, garantată pentru toți oamenii din lume, este să nu bei. Dacă nu te atingi de pahar, vei fi scutit de mahmureală pe tot parcursul vieții. Deoarece 99 la sută din cei care se trezesc mahmuri nu urmează nici în ruptul capului această regulă, măsurile trebuie să fie drastice. Combinația de deshidratare, șoc nervos și malnutriție (alcoolul spală rezerva de vitamine și minerale), poate fi remediată cu banane, roșii și nu în ultimul rând, cu varză
Agenda2004-24-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282518_a_283847]
-
și de bucurie eu am sărit de pe scaun în sus masa s-a răsturnat și toată băutura s-a vărsat pe cele două studente curgea băutura pe ele și râdeau de se prăpădeau râdeam și eu iar în mintea mea mahmură le vedeam goale (...) atâta știu că m-am trezit flămând dimineața și m-am dus direct la carrefour și-am umplut două sacoșe cu mâncare mâncarea din valiza mea furată oare pi este cumva cheia? câteodată sunt aproape convins dar
Ofelia Prodan - Elefantul din patul meu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8516_a_9841]
-
Îl înțeleg, fiindcă tot așa fuseserăm amenințați și în primăvară cu emisiuni estivale încât - intenție sau întâmplare - și-a aruncat televizorul pe geam tocmai când soacră-sa se întorcea de la piață. Nu a nimerit-o și toată vara a fost mahmur... Mie mi-a explicat în timpul unui telejurnal, lăcrimând : - Știi, dragu' mieu, mie nu-mi face nimeni bucurii, trebuie să mă ocup personal, da' uite că nimic nu-mi iese cum trebuie. Ba da: cu el, este imposibil să vizionezi o
Papucii lui Năstase și Iliescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11062_a_12387]
-
Popescu scria ca să se lase de scris, eu ca să nu adorm. Dacă adorm acum, la ora treisprezece douăzeci și opt, diseară va trebui să iau diazepam. Ca orice lucru bun și reprobabil, diazepamul mă face să mă simt vinovat și, de aceea, mahmur la ora cam aproape șase când cobor la ceai. Scriu astea și, doborât de somn, mă culc, fie cum o fi. Și dorm până ce o domnișoară de la Romtelecom mă roagă să nu țin seama de intervenția ei dacă mi-am
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4676_a_6001]
-
și lu' mă-ta. Mărgărit băgă banii în buzunar, încuviințând mut. Ușor aplecați în față, cu coatele pe masă, el și Rafael păreau să-i pândească pe ceilalți trei, răstigniți în scaune cu burțile răsfrânte peste brăcinarii șorturilor, relaxați, îmbuibați, mahmuri. Sobolul bătrân rupea anevoie: - Nu știu, Adriene, mă f... Pentru mine-i destul o sută de mii. Pentru-o palmă... Scosese totuși o bancnotă de o sută de mii și o flutura peste masă. Nu știu, io muncesc din greu
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
încumeta să-ți dau vreun răspuns, dar pot face o mărturisire care, în mod sigur, îi va fi de mare folos Luminăției Tale: dinspre port, cu soarele în spate, veneau șiruri, șiruri spre oraș, negociindu-și păduchii și sifilisul, soldați mahmuri și curve cu umbreluțe roz în radă se legănau vapoare și fregate, pe-a căror punte sta cîte-un matroz cu jegul strîns pe gît, sub volănaș, cu multă grijă și cu tot dichisul. prin parc trecui atunci, sub crengi bogate
Sisi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12835_a_14160]
-
deșteptând în juru-i năvalnică admirație suave jinduiri și molcumă tristețe emoționate peste măsură gravidele s-au încleștat de cotul soților au roșit apins până și matroanele iar fecioarelor părea să le sară inima din piept și doar bărbații pe chipurile mahmure și tâmpe ale cărora nu tresărise barem un mușchi pe esplanadă continuau să-și soarbă impasibili berea de amiază Apollo pășea negrabit aproape fără să atingă caldarâmul peste care în urma lui se rostogoleau sonorele scânteieri ale soarelui păgân în piața
Leons Briedis by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6811_a_8136]
-
Bratu Iulian Un bărbat se trezește dimineață mahmur. Când deschide ochii, primul lucru pe care îl observă este un pahar cu apă și două aspirine, pe masa de lângă pat. Hainele erau călcate pe scaun. În casă era curat peste tot. În bucătărie vede un bilețel: "Iubitule, am fost
Bancul Zilei: Soțul suferă un șoc după ce vine acasă beat criță by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62920_a_64245]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia în Amarul Tîrg Se tîrăște Poezia cum un enorm miriapod pe norii prăbușiți la pămînt deveniți mormane fumegătoare de gunoi în zori se ivesc mahmuri vidanjorii unul o măsoară cu un dispreț incomensurabil celălalt milos din fire se face că n-o vede. Lacrimi Din ochi ies lacrimi cum rîmele dintr-un pămînt afînat și nu știu ce să facă-n lumină. Program Să mergi în direcția
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
a unei împăcări cu lumea (ca și cu soarta-i ca atare), a unei resemnări firești, ce e un fel de oboseală a simțurilor și a cărnii. Adrian Bodnaru pare-a scrie "la spartul nunții, în cămară", la ceasul zorilor mahmuri, în cenușiu și abandon. Universu-i este unul familiar, anodin, prozaic, fără "glorie", - dar, ca în poezia lui Bacovia, generator al unei atmosfere stranii și înlănțuitoare, aproape magice, de neuitat. (Ș.F.) Alunecă vinul: bătrân uituc sub lumină. Se zbate cu fața la
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
vor pocni sticlele de șampanie și vor zbura baloane colorate prin încăpere? Dacă se va porni o muzică veselă de discotecă, trezind tot blocul din adormire? Dacă va petrece toată noaptea, așa cum îi spusese casieriței de la Internet café? Se trezi mahmur, aproape de prânz. Băuse singur, toată noaptea, o sticlă de vin roșu, în fața televizorului, trecând de pe un canal pe altul. în cele din urmă, vizionase cu un interes crescând un film în alb și negru cu Humphrey Bogart, care juca rolul
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
ce rabdă și tac încurajează întotdeauna, cei ce urlă n-au nici o părere, suntem lefteri și de crăpelniță. Ieșiți din tunel, prea repede am intrat în biserici, unii cu alții ne iubim sub formă de gheară, fiii tăi sunt încă mahmuri de libertate. Știu, simulăm mântuirea, încă vâslim în puroaie, patrie, încă nu ne primi. După Revoluție în orașul nostru a apărut o trăsură cu doi cai, e neagră, are clacson, portiere, stopuri care impun respect, Numărl ei de înmatriculare e
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
de mers. CEEA CE FLACĂRA NU ȘTIE Minciună-s și laurii pînă la urmă. Minciună. Vine fotograful, vine portretistul. Acesta nu sunt eu și aceasta nu e lumea pe care-o visam! Din nou e dimineață și nechezatul duminical trezește zeii mahmuri. Cei care-așteaptă feericul diluviu pot vedea un paianjen uriaș un fel de rană a timpului trecuta glorie a ochiului deschis înspre lucruri. Vine fotograful, vine portretistul. Acesta nu sunt eu Și acesta nu e lumea pe care o visam! Nu
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
ultima vreme ca să pot zburda, cum mi-ar place, printre citate. Postul Tamarei Nikolaevna e absolut iluzoriu. Deocamdată s-a internat. Dar asta cît se poate? Iar a face o întrerupere înseamnă lipsa totală de bani, amînarea definitivatului etc. Cam mahmur, azi, stau și mă gîndesc că toată zbaterea mea pe la fel de fel de oameni (e vorba de scriitorii de aici, de la reviste, de la consiliu, de la asociația din Iași: M. Radu Iacoban) e penibilă și inutilă. Și, vrînd-nevrînd, trebuie s-
Și trece, trece, trece timpul ca o trăsurică... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13002_a_14327]
-
vitrină” și cu, pe jos, „covoare scumpe”, pe care le balegă (tot „liniștit”, pesemne), e cât se poate de la el acasă în acest spațiu locativ impropriu. Nu logica calului (scuzați cacofonia!) e de natură să scandalizeze, dar a convivilor (umani), mahmuri, amnezici, somnambulici (sau doar abulici) și „cruciți”, - ca mai toate personajele, de altfel, ale acestei cărți în care ele nu știu că sunt ceea ce sunt de fapt: niște cai într-o sufragerie! Absurdul devenit firesc (și viceversa), - ca într-un
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
se trag de bărbi și joacă skanderbeg, mormăind jumătăți de cuvinte stîlcite, apoi măsluiesc un poker de rămas bun, udat cu un vin de smochine sleite, mai îmbuc-o halva, măi rumega o brînză iute de la țară, pînă cînd Haidoș, mahmur că un corb, iese în Plaka și se-ncinge-ntr-un dans de tap îndrăcit, în care doar Dionisie Trei Parale îl mai poate întrece, cu mutra să de zeu potlogar și nepocăit. Cînd soarele e ridicat cu prea multe sulițe, ca să mai
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
o brută, un primitiv, chit că era singurul care-mi spunea pe numele de botez la școală, Ion, Ionică, mă mai alinta și-mi ardea una după ceafă. S-a dat cu poporul la Revoluție, era după un chef, cam mahmur, norocul lui, și l-au făcut maior la excepțional. Știe că o să moară maior, atât îl duce mintea, iar altă revoluție nu se mai anunță prea curând. Și-a dat băiatul și fata tot la școala de ofițeri, că e
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
Constantin Stan Ce plictiseală!" își spuse Ivan Mihailovici Saproșkinov. Stătea la biroul lui cu ferestre ce dădeau în Piață și, ca de obicei, privea fără nici un gând cupola aurită a Bisericii "Vasili Blajenii". Ușor mahmur bineînțeles, își număra încă o dată rublele din buzunar și zilele până la salariu. Transforma rublele în copeici, copeicile le așeza în fișicuri, fișicurile le convertea în păhăruțe de votcă. Ei bine, pe acestea le repartiza cu multă parcimonie pe tot programul
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
entuziasmat nici de această nouă perspectivă. Sigur, biroul lui era cât o stație de metrou. Adică la fel de mare, dar nu și la fel de interesant. Avea, în linie dreaptă 38 de pași (rar, și numai în diminețile când era neras și mersul mahmur, ușor șovăielnic, 43) în lungime, și tot în linie dreaptă, 25 în lățime (hai, 29!). Era, cum s-ar zice, aproape un pătrat, dar numai dacă făceai o secțiune orizontală în el. Sau, dacă Doamne ferește, puteai să-l vezi de
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
care cristalele de Bohemia bîrfeau agățate ca o ploaie închegată. Cotoarele căptușeau pe trei rînduri în adîncime peretele și urcau în neștire spre pictura tavanului - o alegorie în care cele trei grați - solzoase și lipicioase, dedeau tîrcoale unui Apollo sastisit/ mahmur, strămutat a fi lăcuitor pe fundul mării... Înșirate la adăpost de impietatea vreunei lumini prea puternice, cărțle se găseau ordonate după epoca-n care fuseseră scrise. Ereau destule iar catalogul tuturor abea încăpuse în opt volume... Orlov De mînă cu
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
o mărturisire voioasă, de păcătos mucalit înaintea Postului Mare, de băutor priceput care se căinează în romanțe: "Dar când va fi să las această lume,/ În care m-am ținut de chef și glume/ Și clipa ceea m'o găsi mahmur,// Voi da cu tifla'n omenirea toată,/ Intrând apoi, cu plosca ridicată,/ În turma ta, bătrâne Epicur". Dincolo de această filă volantă, goliardică, în felul ei, poeziile sînt grupate pe cicluri. Primul, purtînd dojana unui simbolism fugar, e Cîntecele toamnei: Tăcerea
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
pe scări cu Anamaria", "Cucu dansa beat", "George începuse să mă imite", "l-am întâlnit pe Angelo și/ am intrat într-o braserie" etc. Textul este, în general, dezlânat sau plin de repetiții, ca monologul cuiva care s-a trezit mahmur, după o noapte de chef, și încearcă să îngaime ceva, de unul singur. Poetul (să-i spunem, totuși, astfel) se dezinteresează de impresia pe care o face asupra unui eventual cititor. El se complace în postura de târâie-brâu și de
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
ferăstruică mică, ca de chilie, scobită pe peretele din lemn, din spate. Lemnul acesta încălzește atmosfera, tonurile, orice fel de asprimi. De undeva de jos, dintr-o laterală, printr-o despicătură arcuită, dintr-o baie de lumină ireală urcă cineva. Mahmur, bolovănos, Svetlovidov. În costumul Oracolului din Iliada se plimbă prin teatrul gol și întunecat. Reprezentația s-a terminat de mult. Nici votcă nu mai este prea multă în sticlă. A adormit fără să se lepede de costumul lui Calhas, este
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]