158 matches
-
semințe vii, care angajau, personalizau. Pentru domnu’ Fetescu întrebările noastre nu erau strict evaluate, dihotomic, ca bune ori rele. Important era să întrebăm, să ne întrebăm. De fiece dată ochii lui, mari, arătau uimire, lărgime de cer, primitoare. În spiritul maieuticii socratice provoca lecțiile noastre de zbor, la care rațiunea, experiența, imaginația, afectivitatea își corespundeau. În privirea vulturească și cald colocvială totodată, atingeai starea când scurtimea - cuantificabilul, exactitatea, precizia, formula - devenea prelungire, articulare și șlefuire de diamant viu, de lumină (corpuscul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
punerea în dialog cu un fel de alter-ego. Textele lui Constantin Țoiu ar putea avea ca motto o frază simpatică din Ioan Groșan: "Măi, băiete, măi! - spuse îngrijorat și surprins Metodiu. Măi băiete, măi, bag seama că ție-ți place maieutica, măi!..." Pentru că într-adevăr se face uz și abuz de un anume tip de maieutică în aceste tablete, alcătuite după rețetă franceză iluministă, cu toate ingredientele de aluzii culturale puse într-un aparent derizoriu și mixate pe un ritm de
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
ca motto o frază simpatică din Ioan Groșan: "Măi, băiete, măi! - spuse îngrijorat și surprins Metodiu. Măi băiete, măi, bag seama că ție-ți place maieutica, măi!..." Pentru că într-adevăr se face uz și abuz de un anume tip de maieutică în aceste tablete, alcătuite după rețetă franceză iluministă, cu toate ingredientele de aluzii culturale puse într-un aparent derizoriu și mixate pe un ritm de vorbire neaoșă, cu perfect simplu și lejerități de vorbire familiară. în Barbarius aveam un caz
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
tratează cu toată seriozitatea. Și de-ar fi vorba de pură literatură, treacă-meargă! Din nefericire, universul e plin de astfel de personaje, de la care, pentru a extrage o informație banală, e nevoie de întreaga artă a descoaserii interlocutorului - adică de maieutica lui Socrate. Nu mă plictisește, în schimb, să fac de sute, de mii de ori același lucru. Mecanicitatea, rutina, evacuarea imaginației din acțiunile pe care trebuie să le prestez nu m-au speriat niciodată. Probabil că am o profundă structură
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
și idei să fie doar sugerate, lăsând loc unor meditații și căutări personale. Conversația Metoda conversației este una dintre cele mai vechi și mai frecvent utilizate în activitatea didactică. Filosoful Socrate a utilizat dialogul pentru scoaterea la lumină a ideilor (maieutică). Metoda socratică cunoștea două faze: prima, negativă, în care din alternanța întrebărilor și a răspunsurilor era relevată ignoranța discipolului, dar era stârnită, de asemenea, curiozitatea acestuia; a doua fază, pozitivă, în care discipolul era ghidat tot prin alternanța întrebărilor către
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
a-l face atent înseamnă a-l determina să judece propria-ți cauză, alta decât a lui, una de natură spirituală. A trezi atenția pentru problema ta printr-un prealabil act de umilitate, de pliere pe l'autre, constituie esența maieuticii kierkegaardiene (de precedență socratică), esența duplicității, a măștii, a dialecticii, a înșelătoriei deliberate puse în slujba adevărului (""să vorbim estetic"; înșelătoria constă în a vorbi astfel, tocmai pentru a putea ajunge la spiritual"). Toată opera estetică a lui K. devine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
căci grotescul bătrâneilor de tipul Țuțea sau Noica este urmarea unei tragedii interne într-o mare tragedie istorică. Heidegger însuși ar fi fost în alte condiții [...] un astfel de biet tataie excentric, îndesîndu-și basca până la sprâncene și exersîndu-și prin cârciumi maieutica." Am de spus următoarele lucruri: Noica însuși se temea că existența Jurnalului de la Păltiniș o să le dea multora senzația că "au acces la gândul lui" și că, în felul acesta, au să intre în dialog cu el crezîndu-se scutiți de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai consecvent spiritului tragediei decât maestrul său grec Euripide. Eliminând personajul parțial burlesc al lui Heracles, el reduce oricum elementul comic din piesa înaintașului său. Singurul moment destins al dramei e scena în care Străinul/ Pan și șerbii săi discreditează maieutica, arta de a scoate cu ajutorul analizei apă din piatră seacă și adevărul din nimic (III, p. 234), precum și spiritele subtile care împart trei paie la doi măgari, despică paiul în patru și împart măgarilor paie împărțite magistral, atacul vizându-i
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
le combată : ai dori să spun și eu ca tine, că virtutea și fericirea nu sunt decât mijloace prin care omul își poate mări plăcerea, neînfrânarea și libertatea sa, celelalte fiind vorbe goale, praf și fum (p. 212). Prin metoda maieuticii deprinsă de la Socrate, Platon demonstrează existența unor plăceri rele, păgubitoare. Anniceris se declară zăpăcit de avalanșa întrebărilor, incapabil de a-i urmări așa cum se cuvine raționamentul, deranjat de felul ăsta brutal de a-și impune părerea (p. 214). Admițând că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fie chiar în toate? - întrebă cu naivitate Iovănuț. — Ei, asta-i acum! - se zburli Metodiu. Uite că poate! — Bine, preacuvioase, dar cum? — Măi băiete, măi! - spuse îngrijorat și surprins Metodiu. Măi băiete, măi, băiete, bag sama că ție-ți place maieutica, măi!... Episodul 19 LA HOTARELE MOLDOVEI Și tot așa, târâș-grăpiș, ba vorbind una, ba ferindu-se să vorbească despre alta, cei doi călugări înaintau prin stepă, apropiindu-se de hotarele Moldovei. în urmă-le, la răsărit, tocmai prindea a miji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să-l contextualizeze, să situeze sensul și rețeaua care-l hrănește într-o perspectivă tipologică și istorică și să evalueze. Or, criticul e creativ pe toate aceste nivele. Căci toate, privite separat și împreună, presupun o argumentație, o logică, o maieutică făcută nu atât pentru sine, cât pentru celălalt, care trebuie convins. În felul acesta, el își construiește propria poveste sau, dacă vrei, povestea propriei ființe oglindite în și de celălalt, sau, mai exact, în și de text. Celălalt este el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de sute de ori în versurile poeților minori, lipsiți de imaginație, sunt „redescoperite“ de Ilie Marinescu. Ilie Marinescu ignoră istoria poeziei românești și se întoarce la o poetică naivă, de romanță, cu entuziasmul unui inaugurator. În cartea sa intitulată pompos Maieutica iubirii (Eminescu, București, 2002), există zeci de declarații de dragoste versificate, făcute unei femei care, dacă ar avea educație estetică, și-ar căuta un alt adorator (eventual un critic literar, împreună cu care ar citi poezie bună, scrisă de Eminescu sau
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
el însuși, venindu-și în sine, să devină părinte, educator în „școala vieții”. Educația nu apelează doar la „a ști”; pe om ea nu doar îl face meșteșugește ori inginerește ca pe orice mașină, robot după algoritmul repetiției, clonării. Conform maieuticii socratice, educația practică verbul „a înțelege”, îl naște pe om în/prin placenta transferului (cunoștințele, deprinderile devenindu-i capacități), ca ființă cu loc, orizont lăuntric propriu, fără a-l incita la instinctul supracivilizat de a-și dobândi loc prin consum
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
nebuni! se înroșește. Casă de nebuni, niște descreierați! Maxențiu bate zgomotos din palme, mătură fursecurile și saleurile de pe masă, într-un gest de entuziasm nereținut. - Așa! Ovații, vă rog, pentru vorba de duh... Voievoade, să nu disprețuiești nici o secundă virtuțile maieuticii! Sfânta moșeală! Iată, după ce-a fost tras cu cleștii de țăcălie, criticul nostru cu moacă de Lenin a început să vadă lumea! În sfârșit a zis ceva cu miez. Bravo! Urrraaa! Să bem pentru casa de nebuni! Maxențiu pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
la editura Polirom (ed. a II-a, 2007). Vicente Pastor (1879-1966), renumit toreador spaniol contemporan, în perioada sa activă, cu Unamuno. Estocada este „înfigerea spadei, din poziția stând pe loc, în taurul care atacă pentru ultima oară“. Aluzie la metoda maieutică a lui Socrate (c. 469-399 î.Cr.), filozoful grec a cărui gândire ne e cunoscută din scrierile lui Platon și ale lui Xenofon Xenofon (c. 430-355 î.Cr.), vestitul militar și istoric atenian. Amor y pedagogía, 1902. Operă a mai sus citatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu abilitate, autoarea face și portrete psihologice bine Închegate unor peronaje, fictive sau reale, aduse În scriere. Folosește cu măiestrie arta dialogului, atât cu sine, cât și cu personajele distribuite În diverse situații din proză. Dialogul devine un fel de maieutică utilizată pentru a scoate adevăruri literare și semnificații noi din fapte aparent banale. Narațiunea epică, are puterea de a „fura”cititorul interesat de cunoaștere artistică și Împletește subtil elemente de romantism, realism critic, onirism și impresionism. Visul În proza sa
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Ionescu, ar intra — în opinia lui Marin Mincu — atît Nichita Stănescu, Ion Gheorghe cît și „optzeciștii”: „Cu o anticipație de aproape o jumătate de secol, Urmuz intuiește practica semnificantă ca procedeu al textualizării literare și o aplică, dîndu-i o semnificație maieutică pentru tinerii experimentaliști de azi” (p. 29). Și cum argumentul legitimator al „precursoratului absolut” este invocat - strategic și compensatoriu - în special de cei care se consideră marginal(izaț)i în raport cu instanțele de validare axiologică, o confruntare critică „la vîrf” nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
marcat de suficiența beatitudinii nu ar fi acceptat nici un fel de viziune a destinului, s-ar fi complăcut în rezervația unei eternități statice, genuină în satisfacția idiotizării - o specie într-adevăr favorizată, întreținută. * Rolul materiei în planul Divinului ține de maieutica primului stadiu spiritual al ființei: omul. * Trăind sau târându-ne absenți, obligați, prin viață, lăsân du-ne sufletele în învinuirea de a nu putea mai nimic doar fiind... când „doar fiind“ nu înseamnă, într-adevăr, nimic. * Dacă-i întrebi, toți
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
bancă: A. Îmi ia mâinile, le pune Între pulpele ei, sub fustă; arș! e ca o plită Încinsă; „Ce s-a Întâmplat?“ „Te doresc!“. (marți) „Ce avem azi la seminar?“, Întreabă asistentul nostru de teorie nu pentru că vrea să facă maieutică superioară cu noi, ci pentru că efectiv nu știe care este tema seminarului; nimeni nu știe. Deschide apoi Sainte-Beuve, În traducerea lui Pompiliu Constantinescu, ediția de la Fundația pentru Literatură și Artă din 1940, intitulată Pagini de critică, apărută chiar În seria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dansul în ploaie, precum și întregul ceremonial al jocului (în bălți de lumină) devin ritualuri mistice, menite să îndepărteze răul sau, dimpotrivă, capătă conotații tragice, asociindu-se ideii de moarte, iar atunci: "Jocul meu (...) nu mai este un joc, ci o maieutica plina de riscuri si de responsabilități, din care pot decurge nu numai învățăminte, ci și suferințe, nu numai semnificații, ci și salvări."61 Cu alte cuvinte, la fel cum stropul devine elementul component al ploii, așa și dansul devine element
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
strâns legată de ideea de ploaie, precum și întregul ceremonial al jocului este unul mult mai jovial, decât la Ileana Mălăncioiu, sau, cel mult, plin de responsabilitățile acelei vârste, dar nicidecum macabru. "Jocul meu (...) nu mai este un joc, ci o maieutică plină de riscuri și de responsabilități, din care pot decurge nu numai învățăminte, ci și suferințe, nu numai semnificații, ci și salvări"175 : "Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Înnebunitele ploi și ploile calme,/ Ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
tocmai de această dezangajare diegetică care, desigur, trebuie să Însemne ceva. Putem spune că literatura lui Anne Garréta are două teme esențiale: identitatea și dorința, tratate din perspectiva omului occidental de astăzi. Urmează precizările: Abordarea identității nu este, desigur, o maieutică În orizontul căreia lucrează scriitorul nativ - non-intelectualul. Anne Garréta are șansa - sau nenorocul - de a fi urmat o carieră universitară În Franța și Statele Unite. În America predă la Princeton, În Franța, la Rennes II, o universitate care pare să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
celor care îl contrazic? Sau o confruntare care să se fi terminat cu un acord general? În cazul acesta, trebuie să disperăm? În ciuda tuturor criticilor, nu s-a inventat nimic mai bun pentru a moși adevărul decât metoda socratică, adică maieutica, un dialog în care se succed întrebări, contraziceri, răspunsuri, pentru a ajunge din aproape în aproape la adevăr, la bine, la dreptate. Într-o lume caracterizată de pluralitatea discursurilor, nu întrezărim altă posibilitate pentru a ajunge la soluții decât să
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
goluri de sens în spiritul lui Derrida" mai treacă-meargă; în fond, în lumea culturii, granițele sunt foarte permeabile, judecățile relative iar ierarhiile valorice sunt dinamice, căci, deh!, de gustibus... Dar să iei amatorismul filmării (în scena cu comandantul pus pe "maieutică", operatorul se scărpina probabil la prohab în exact acel moment, astfel încât îl scapă din cadru pe eroul principal căruia nu i se văd decât picioarele și o parte din nas în timp de vorbește; neavând alte duble, din cauza bugetului mic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
punct de vedere filosofic, e interesant de constatat că se fac la un moment dat descoperiri ce vor fi formulate la mult timp după aceea. Mi-am petrecut întreaga carieră în domeniul invenției, al creației, și spun adesea că fac maieutică, adică îi fac pe oameni să dea naștere la ceea ce au gîndit și, încercînd să înțeleg cum trebuie, ajung uneori să pun întrebări pertinente, fiindcă sînt critice, de aceea m-am înțeles atît de bine cu Sauvan. B.C. Ce v-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]