206 matches
-
al treilea, Editura Eminescu, 1980; Simion Eugen, în Zaciu, Mircea; Papahagi, Marian; Sasu, Aurel (coord.), Dicționarul scriitorilor români, vol. II, D-L, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998, Simion, Eugen, E. Lovinescu, scepticul mântuit, Editura Cartea Românească, București, 1971. TITU MAIORESCU (1840-1917) Titu Maiorescu s-a născut la 15 februarie 1840, la Craiova. A studiat la Craiova, Brașov, Gimnaziul Academic din Viena. Opere: Critice, I (1874), articole semnificative: Comediile d-lui Caragiale; Poeți și critici, În lături!, Eminescu și poeziile lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1840, la Craiova. A studiat la Craiova, Brașov, Gimnaziul Academic din Viena. Opere: Critice, I (1874), articole semnificative: Comediile d-lui Caragiale; Poeți și critici, În lături!, Eminescu și poeziile lui (1885); Critice 3 vol. (1892); polemica Maiorescu-Gherea (1892-1894). TITU MAIORESCU ȘI JUNIMEA Societatea culturală Junimea a fost înființată la Iași, în 1863 de un grup de tineri reveniți de la studii din străinătate: Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi și Titu Maiorescu. În 1867, Societatea a lansat revista Convorbiri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unui șantier, pentru a avertiza că acolo se construiește și că există deci pericolul de a cădea o cărămidă, o scândură, o mistrie peste trecătorul neatent. Critica îndreaptă, dar și previne răul. Nu sabia, ci pana susține popoarele" spunea același Maiorescu, la care ne vom întoarce mereu, ca la un spirit care a știut să vadă limpede problemele societății românești și să propună remedii a căror valabilitate nu se limitează la epoca respectivă. Între sabie și pană, alegerea lui, acum un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
comun, reluat de toți exegeții ulteriori. Pare paradoxal, dar criticul care nu i-a dedicat humuleșteanului nici un studiu special, ci doar unele epitete și citări elogioase, a impus clișeul cel mai viabil în exegeza lui Creangă―. Intr-adevăr, argumentează eseistul, Maiorescu care îl citează pe creatorul nemuritoarelor povești de unsprezece ori, dar niciodată nu-l comentează. Ceea ce șefului Junimii i-a fost suficient pentru a impune imaginea unui mare scriitor, mai mult, pentru a da întregii exegeze de până la Mircea Scarlat
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
liant": "Nu e exagerat să se spună că prelecțiunile nu au îndeplinit numai ofici-ul de a afirma în exterior Junimea și juni-misul. În egală măsură au contribuit la conturarea și impunerea unor opinii comune printre junimiști. Iar ceremonialul impus de Maiorescu acestor prelecțiuni, febra pregătirii și rigorile desfășurării lor au creat o atmosferă liant care a solidarizat rândurile junimiștilor"29. Așa-dar, ritualul genera o anume atmosferă, care la rândul ei funcționa ca "liant", pe traseul acesta vectorial circulând tocmai sus-amintita
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
consemnează același George Panu în acest sens: " Dacă nu ar fi fost dl. Pogor, care deși deputat, politica totuși nu-l pasiona, n-am fi avut în cursul anului 1873 unde să ne adunăm la Junimea, căci atât d-l Maiorescu cât și d-l Negruzzi erau mai totdeauna la Cameră în București. Dl. Pogor însă nu voia să strice tradiția, de aceea chiar când lipsea din Iași se grăbea vinerea să fie înapoi pentru ca Junimea să aibă unde ținea întrunirea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Cameră în București. Dl. Pogor însă nu voia să strice tradiția, de aceea chiar când lipsea din Iași se grăbea vinerea să fie înapoi pentru ca Junimea să aibă unde ținea întrunirea". (G.Panu, op.cit., p.150). Variantele "atât d-l Maiorescu cât și d-l Negruzzi" erau acceptate probabil mai degrabă din politețe, mai mult pentru "om" decât pentru "loc". Cât despre casa lui Nicolae Gane, aflată la o aruncătură de băț de cea a lui Vasile Pogor, nici nu încăpea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
spiritul îngust, un om care niciodată nu se poate uita pe sine, care nu poate avea nici o ridicare de suflet pe deasupra egoismului strîmt, nici o emoție, cum să zic?, impersonală." În 1906, junele Mihail Dragomirescu este felicitat că a divorțat de Maiorescu căruia i se face un portret caricat cu mijloacele pe care le indică în finalul scrisorii chiar Caragiale: "Trebuia odată onestul june ageamiu să-și deschidă ochii și să vază cît e de falsă bătrîna proxenetă sulemenită, cănită și magiunită
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cuțitu-n voi! Știți că sunt nebun!" Mai mult, fabuloasa moștenire a Momuloiei (o moșie, cupoane și obligațiuni, bani lichizi) în valoare totală de trei milioane lei aur, obținută prin mijloace discutabile ("Grecii erau încă de pe vremea lui Homer șireți" comenta Maiorescu iar Mateiu nota în jurnal cu un dispreț greu reținut față de conduita ignobilă a tatei care "conta pe moștenirea averii soră-sii din care ciupise mai dinainte și pe care, ca un veritabil pungaș, o convinsese să transforme testamentul, frustrându
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
rândul oamenilor dispuși la compromisuri. 15 Către MIHAIL KOGĂLNICEANU p. 196, r. 5 6 : „respectuos vă felicitez de ziua numelui” buna creștere implică manifestarea respectului și recunoștinței dezinteresate, transmiterea bonomă a urărilor în momente de sărbătoare personală. 16 Către TITU MAIORESCU p. 197, r. 6 8 : „Junimea din Iași, într-o ședință a sa, pe la 12 noaptea, fiind cam somnoroasă (...) a votat să se tipărească.” modestia cu care se motivează o favoare făcută de către o autoritate recunoscută; r. 25 : „Cal bătrân
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
care nu au avut nici o corigență în vara anului 2004. TABELUL 7.1. Reușita școlară a elevilor care au finalizat clasa a VIII-a pe ani de studii și instituții de învățămînt AXENTE SEVER BETHLEN GABOR CIUMBRUD OVIDIU HULEA TITU MAIORESCU Nr. Rang Med Nr. Rang Med Nr. Rang Med Nr. Rang Med Nr. Rang Med MEDIA clasa a V-a 56 2 8.50 18 3 8.47 10 5 8.44 61 4 8.46 30 1 9.31
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
bogați seniori fără nicio lețcaie, haine împodobite cu fireturi și pic de rufărie; un mobilier magnific și cămări goale!"46 Citind acest fragment din Le Cler ne vin instantaneu în minte arhicunoscutele pasaje cu privire la "formele fără fond" ale lui Titu Maiorescu... În fine, raportându-se la instituții, G. Le Cler avea cuvinte și mai grele! Relua practic acuzele din rapoarte trimise în timpul misiunii: instituțiile, indiferent că vorbim de cele noi sau de cele vechi, erau acaparate de oamenii care le populau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fi putut să-l distingă”, avertizându-i astfel pe epigoni să nu încerce a pătrunde dincolo de ceea ce le este ușor perceptibil în opera gânditorului. Cert este că la douăzeci de ani Eminescu făcea în poezia Venere și Madonă, etichetată de Maiorescu drept stranie, un formidabil exercițiu de virtuozitate în sfera teoriei cunoașterii prin cuvântul românesc, cu care, folosit cu artă, „Poți zidi o lumentreagă, poți s o sfar m ... orice-ai spune”. „Zvârlind” pe obiectul perceperii „vălul alb” al artei, Rafaelii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a păzi ordinea și de teamă de turburări, ulițele era percurse de patrule de agenți polițienești. Arestul preventiv al tinerilor ținuse unsprezece săptămâni. În ziua achitării ei au fost puși pe picior liber. [4 februarie 1878] CONTESTAREA ALEGERII D-LUI MAIORESCU Colegiul I din Iași au ales deputat în Cameră pe d. Titu Maiorescu și aceasta din cauze binecuvântate. Politica oarbă a roșiilor au adus soarta romînimei întregi la marginea prăpăstiei. Prin buna chibzuință și înțelepciunea generației reprezentate de Negri, Alesandri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se admite că un client ș-ar alege un advocat care să fie inamicul cauzei sale. Ei bine, eu în privința aceasta mulțumesc onor d-lui P. Carp, care, în patriotismul său, a fost nevoit să declare că doctrinele d-lui Maiorescu sânt funeste societăței românești și statului nostru politic... căci aceasta însemnează declarația sa, când zice că, dacă ar fi cunoscut mai înainte aceste doctrine, n-ar fi votat pentru d. Maiorescu... D. Carp, ca om care-și iubește țara, s-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unui organ care, pe rând, a acuzat pe aceiași oameni de cele mai mari crime în contra țării sau le-a recunoscut cele mai nobile și mai frumoase cugetări. Dar, înțelepți și onești protivnici, chiar așa să fie. Fie d-l Maiorescu șeful partidului conservator, fie programul său al partidului conservator. Lăsând la o parte arguțiile bizantine, articolul său nu zice altceva decât un lucru: dacă vecinii noștri de la nord ar amenința independența sau teritoriul nostru, statul nostru ar trebui să caute
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
alți actori, oare omul pururea tânăr, geniul neamului românesc, a venit asemenea între noi? Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a țărânei, ci a trecutului? [19 martie 1881] ["RĂSPUNZÎND LA DISCURSUL D-LUI MAIORESCU... Răspunzând la discursul d-lui Maiorescu, d. Carp a crezut a putea reduce importanța pe care o dăm noi vicierii spiritului public în România. Originea acestei vicieri e a se căuta în orice caz în tradițiile și antecedentele membrilor partidului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuală de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Titu Maiorescu, după studii strălucite de filosofie și drept în Germania și în Franța, își leagă primii doisprezece ani ai carierei sale, care însumează peste jumătate
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
va fi readus în memoria contemporaneității și prin realizarea, în 1940, la centenarul nașterii, a unei medalii care prezintă pe avers (fig. 94av) chipul cu puțin bust al acestuia în profil stânga și inscripția sub formă de nimb 1849 TITU MAIORESCU 1917, iar pe revers (fig.94rv) inspirate reprezentări alegorice, care sugerează preocupările sale științifice. În anul 1990, din inițiativa secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române, la împlinirea unui secol și jumătate de la naștere, se realizează o altă medalie Maiorescu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
jumătate stânga, cu barbișon bogat și mustață, cu puțin bust, vestimentat cu redingotă și papion, având de o parte și de alta anii 1840 și 1990. Întreaga reprezentare din câmpul central este încadrată de o bandă marginală cu inscripția TITU MAIORESCU (sus) 150 ANI DE LA NAȘTERE (jos). Aversul este semnat cu inițialele V.G. Din nefericire, chipul lui Maiorescu este excesiv schematizat, plat, fără nici o urmă de expresivitate. Reversul (fig. 95rv) prezintă, în câmpul central, clădirea palatului Universității ieșene văzută din partea de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și cealaltă, care vine prin pozitivism, este a informației enciclopedice, în măsura în care se mai putea face într-o perioadă de mare abundență de informație o adevărată explozie informațională. Trebuie apoi să luăm în considerare gânditori care s-au desfășurat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și cealaltă, care vine prin pozitivism, este a informației enciclopedice, în măsura în care se mai putea face într-o perioadă de mare abundență de informație o adevărată explozie informațională. Trebuie apoi să luăm în considerare gânditori care s-au desfășurat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuala de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Titu Maiorescu, după studii strălucite de filosofie și drept în Germania și în Franța, isi leagă primii doisprezece ani ai carierei sale, care însumează peste jumătate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
va fi readus în memoria contemporaneității și prin realizarea, în 1940, la centenarul nașterii, a unei medalii care prezintă pe avers (fig. 94av) chipul cu puțin bust al acestuia în profil stânga și inscripția sub formă de nimb 1849 TITU MAIORESCU 1917, iar pe revers (fig.94rv) inspirate reprezentări alegorice, care sugerează preocupările sale științifice. În anul 1990, din inițiativa secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române, la împlinirea unui secol și jumătate de la naștere, se realizează o altă medalie Maiorescu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
jumătate stânga, cu barbișon bogat și mustață, cu puțin bust, vestimentat cu redingota și papion, având de o parte și de altă anii 1840 și 1990. Întreaga reprezentare din câmpul central este încadrată de o bandă marginala cu inscripția TITU MAIORESCU (sus) 150 ANI DE LA NAȘTERE (jos). Aversul este semnat cu inițialele V.G. Din nefericire, chipul lui Maiorescu este excesiv schematizat, plat, fără nici o urmă de expresivitate. Reversul (fig. 95rv) prezintă, în câmpul central, clădirea palatului Universității ieșene văzută din partea de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]