15,530 matches
-
care o aveți , iar dânșii să nu cunoască acest lucru, există acel lucru unic? - Maestrul Mihai LEONTE: Deocamdată nu am simțit că sunt altfel decât alți oameni. În meseria mea de miner, trecut apoi prin multe grade ale meseriei, până la maistru principal minier, m-am comportat cu subalternii, cât și cu colegii, în așa fel încât să demonstrez că sunt omul cu care se pot înțelege. Asta a însemnat că am fost întotdeauna lângă ei. Știu că, am oferit doar ce
MAESTRUL SIMPLITĂŢII POETICE, DOMNUL MIHAI LEONTE – INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421618979.html [Corola-blog/BlogPost/371011_a_372340]
-
în zonă am inițiat diverse persoane pentru a colecționa revista, i-am ajutat pentru a participa la diferite concursuri Magazin Istoric dintre care unii au și câștigat. Fiind o persoană mai mult autodidactă, terminând liceul la seral și școala de maiștri la zi mi-a plăcut să citesc mult, cu preponderență istorie și geografie. Aceste două științe sunt tot atât de exacte, precum fizica, mecanica, matematica. Despre revista dumneavoastră după cum am spus, am totuși o părere foarte bună în general, chiar dacă mai există
RĂSPÂNDIND REVISTA MAGAZIN ISTORIC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/R_sp_ndind_revista_magazin_istoric.html [Corola-blog/BlogPost/340623_a_341952]
-
Moreni. Conducerea întreprinderii i-a făcut un atelier în fabrică, în perioada 1974-1986 a executat numai lucrări de artă pentru serviciile de protocol, participând la concursuri, festivaluri la nivel local, județean și național. Și-a continuat studiile: liceu, școală de maiștri, ceea ce a dus la perfecționarea sa. S-a adeverit ceea ce îi spunea bunicul „ Nu vei fi niciodată meșter, dacă nu ești în stare să îți faci sculele și să le întreții foarte bine în funcție de cerințele tehnice de execuție a obiectelor
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
despre scrierile lui Ioan Cojocariu, simt nevoia de a trece în revistă și o parte din viața sa, ca să vedem cum a evoluat pe făgașul literaturii. Absolvent al școlii profesionale de lăcătuși mecanici Arad M.I.U, absolvent al școlii de maiștri de tapițerie U.C.C.O.M. Craiova, absolvent al institutului de mecanici de locomotivă Timișoara... Apoi, după revoluția din 89, lucrează în mediul privat, până în 1998. În 2002, pleacă în Germania, apoi Spania, unde se mută definitiv, datorită unei boli
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1492692168.html [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
Acasa > Cultural > Artistic > ȘEDINȚA DE SPIRITISM Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 519 din 02 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Ședința de spiritism Trecuse de ora două când maistrul Aldea observă că Stamate căruia tot atelierul îi spunea Păcălici își lăsă strungul să meargă în gol și ieși în curtea interioară. Mai făcuse el și în alte nopți la fel că deh, lucrul în tura de noapte e mai
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Sedinta_de_spiritism_ion_untaru_1338644894.html [Corola-blog/BlogPost/362019_a_363348]
-
gol și ieși în curtea interioară. Mai făcuse el și în alte nopți la fel că deh, lucrul în tura de noapte e mai greu și se întorsese când se crăpa de ziuă, mirosind a băutură. E drept că el, maistrul, pusese în mai multe rânduri niște „boboci” să-l urmărească dar pe ăștia cu caș la gură, nu poți să te bizui niciodată. - Meștere, după ce a trecut de magazie, a intrat pe holul dinspre cantină dar acolo nu e lumină
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Sedinta_de_spiritism_ion_untaru_1338644894.html [Corola-blog/BlogPost/362019_a_363348]
-
unul dintre mulții conducători tehnici pe care îi avusese fosta Întreprindere Minieră Moldova Nouă. Cine îl aștepta pe inginerul Ion BUREȚEA? Destule persoane pentru a fi întâmpinat cum se cuvine, vreo câteva zeci de persoane; de la oameni simpli foști mineri, maiștri și ingineri. După o scurtă trecere în revistă a celor prezenți, cu recunoaștere imediată sau după prezentare, cu îmbrățișări și strângeri de mână specifice minerilor cu al lor NOROC BUN s-a trecut la întâlnirea propriu zisă. Autorul romanului JURNAL
VIZITĂ ÎN VIZUINA ŞACALILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1460322113.html [Corola-blog/BlogPost/370948_a_372277]
-
romanul de 400 pagini de parcă trebuia să susțin vreun examen! Aveam să constat că lucrarea în sine este o mini frescă a unor ani trăiți în epoca socialistă de către un tânăr inginer. Pentru mine ca fost miner și mai apoi maistru în chiar subordinea frecventă a respectivului inginer nu mi-a fost greu să descifrez personajele cu nume anagramate care au existat în realitatea de atunci și readuse în filele cărții cu defecte și calități. Volumul scris sub formă de jurnal
VIZITĂ ÎN VIZUINA ŞACALILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1460322113.html [Corola-blog/BlogPost/370948_a_372277]
-
de fire și fibre artificiale din Brăila''. În 1974, timp de șase luni, este angajat la Fabrica „Metalurgica” din Buzău, după care satisface stagiul militar obligatoriu. În 1976 se stabilește definitiv în Buzău, fiind angajat ca lăcătuș-mecanic apoi ajutor de maistru la Intreprinderea de Mase Plastice Buzău, unde lucrează până în 1991. În 1984 abandonează cursurile Liceului Agroindustrial din Beceni, Buzau. În 1980 debutează cu versuri în revista „Familia” din Oradea, girat de criticul literar Al.Cistelecan, obținând apoi peste 30 de
MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_iv.html [Corola-blog/BlogPost/361495_a_362824]
-
redactor special și șef departament la ziarele „Muntenia” și „Informația Buzăului”. În 1996 este angajat prin concurs la Teatrul „George Ciprian” din Buzău, în funcția de regizor tehnic, cu derogare de la Ministerul Culturii. Între 1994-1997 urmează cursurile școlii tehnice de maiștri, din cadrul Liceului de Chimie nr.5 din Buzău. Ca angajat al Teatrului, în anul școlar 1998-1999 este instructor de teatru la ''Palatul Copiilor din Buzău''. În anul 2000 își ia bacalaureatul la Liceul Agricol din Buzău. În 2oo1 se transferă
MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_iv.html [Corola-blog/BlogPost/361495_a_362824]
-
ranchiună față de el. Crezuse, după anii de liceu, că într-un colectiv de muncă domnește spiritul tovărășesc. Realitatea era cu totul alta, permanent, dacă nu exista, era însămânțată zâzania. Fiecare era marcat, într-un fel sau altul, de această stare. Maistrul de schimb, șeful lui din acea vreme, ajunsese să fie retras, urzuz, ba chiar acru. Era un bun meseriaș dar fiecare, în ochii celorlalți, era „maistrul cacăl-macăl căcănel ! ” Babău l-a iscodit pe Albert în privința părerii despre șeful lui direct
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
era însămânțată zâzania. Fiecare era marcat, într-un fel sau altul, de această stare. Maistrul de schimb, șeful lui din acea vreme, ajunsese să fie retras, urzuz, ba chiar acru. Era un bun meseriaș dar fiecare, în ochii celorlalți, era „maistrul cacăl-macăl căcănel ! ” Babău l-a iscodit pe Albert în privința părerii despre șeful lui direct. „Prea acru !” Nu atât expresia folosită cât grimasa făcută a eliminat orice alt comentariu. La scurt timp Babău a revenit. „A zis șeful tău că ești
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
nu purta ranchiună celuilalt, fiecare, în prezența celuilalt devenea încordat. Nu a avut înțelepciunea să-i ceară iertare șefului, așa cum s-ar fi cuvenit. A avut șansa ca, la revenire, să fie repartizat într-un alt schimb. Noul lui șef, maistrul Deheleanu, l-a adoptat ca pe propriul lui copil. Ca orice fiu și-a necăjit din când în când, prin comportament, părintele adoptiv alegându-se cu dojeni. Ca să o dreagă, Babău i-a propus lui Albert parteneriatul în escapadele lui
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
își dorea, acolo unde bănuia că și-ar dori și ea, pe „obiectul” care îi devenise contondent. Tresărirea Linei a fost urmată de un țipăt de spaimă. Abia după ceva vreme Albert a sesizat că Lina a renunțat la fumat. * Maistrul Ion Stănilă ar fi, într-o posibilă dezbatere deschisă, personajul cel mai controversat. Datorită infirmității unui picior, în timpul mersului își pendulează trupul ușor, ca o negare. Cei care sunt mai în vârstă, cei care din herghelia de hormoni au rămas
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
cel mai controversat. Datorită infirmității unui picior, în timpul mersului își pendulează trupul ușor, ca o negare. Cei care sunt mai în vârstă, cei care din herghelia de hormoni au rămas doar cu câte o mârțoagă, ar da să-l înjure. Maistru are însă un chip senin și blând, caracteristici accentuate de părul alb și buna dispoziție permanentă. Dă senzația că chiar dorește să fie înjurat, că acest tratament ar fi pentru el ca o terapie intensivă menită să-l vindece de
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
și să lupte pentru dreptate. Este prea tânăr și cunoaște prea puțin din cele petrecute ca să înțeleagă. Cei care ar trebui să aibă conștiința încărcată au avut grijă ca noile generații să-i vadă într-o cu totul altă lumină. Maistrul își dă seama că spusele lui nu pot avea, cel puțin acum, rezonanță în mintea și sufletul tânărului. Este totuși convins că, în timp, cele destăinuite își vor avea ecoul lor. Are la îndemână un alt subiect, accesibil, determinat de
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
de urmat în viață pentru tinerele vlăstare, vor avea meritul vigorării și revigorării energiilor creatoare ale noii societăți. Vor fi vedete, VIP-uri care vor eclipsa și știința și cultura. Acestea vor fi, cel mai probabil, nepoatele celor de acum. * Maistrul ilegalist pornit, cel puțin în ultima vreme, să discearnă faptele și consecințele lor și-a făcut un adevărat proces de conștiință. Cu numai câțiva ani în urmă s-a simțit revoltat de o incipientă mișcare studențească anticomunistă dată la spate
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
externe, având acces la buletine informative editate de organele de propagandă socialistă. Accesul la acestea avea efect direct asupra orgoliului propriu, fără să bănuiască faptul că astfel erau manipulați pentru a manipula masele, devenind cerberi ai sistemului. În sinea lui maistrul condamnase tinerii mucoși, crescuți în de toate, fără grijile necazurile și nevoile pe care el le cunoscuse în tinerețe. Erau tineri cu aere de intelectuali care, fără măcar să apuce să urce pe această treaptă, nu-și găsiseră altă preocupare decât
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
foștii lui tovarăși, foști și actuali ilegaliști, au datoria să se revolte fățiș, să-l demaște pe Ceaușescu. Pentru Albert a rămas doar omul cu chipul blând și senin aflat în permanentă bunădispoziție. * O parte din cele spuse de bătrânul maistru l-a afectat în bună măsură alertându-l. O anume temere l-a cuprins. Gânduri îndoielnice au fost însoțite de strângeri de inimă. A realizat faptul că mediul înconjurător, acea infimă parte a societății, poate dăuna grav iubirii. Suferise cânva, nu
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
frumoasă decât în fotografie. Am păstrat-o în suflet oriunde și oricând, păstrându-i o amintire greu de descris în cuvinte. Dorința mamei a fost să ajung profesor, dar viața nu m-a dus pe acel drum, însă am ajuns maistru, profesând această meserie 21 ani, acesta ar fi echivalentul unui profesor, căci și maistrul este un fel de pedagog, dar cu alte mijloace. Am fost întotdeauna aproape de oameni, respectându-i, așa cum mi-am respectat și colegii de muncă, nu am
MAMA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Mama_0.html [Corola-blog/BlogPost/360779_a_362108]
-
o amintire greu de descris în cuvinte. Dorința mamei a fost să ajung profesor, dar viața nu m-a dus pe acel drum, însă am ajuns maistru, profesând această meserie 21 ani, acesta ar fi echivalentul unui profesor, căci și maistrul este un fel de pedagog, dar cu alte mijloace. Am fost întotdeauna aproape de oameni, respectându-i, așa cum mi-am respectat și colegii de muncă, nu am făcut nici un fel de diferențieri între muncitor și maistru. Astfel am considerat că visul
MAMA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Mama_0.html [Corola-blog/BlogPost/360779_a_362108]
-
echivalentul unui profesor, căci și maistrul este un fel de pedagog, dar cu alte mijloace. Am fost întotdeauna aproape de oameni, respectându-i, așa cum mi-am respectat și colegii de muncă, nu am făcut nici un fel de diferențieri între muncitor și maistru. Astfel am considerat că visul mamei a fost îndeplinit, făcând din meseria mea una didactică, așa cum și-ar fi dorit mama. Numai cei care n-au avut în viața lor o mamă lângă ei, pot spune ce mult înseamnă mama
MAMA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Mama_0.html [Corola-blog/BlogPost/360779_a_362108]
-
din palme și devii dintr-o dată constructor. Mortar poate face un necalificat. Dar zidăria trebuie făcută cu cap. Și mai sunt instalații, mobilier, ferestre și uși, etc. În pauzele de odihnă pâlcul de specialiști deveneau profesori ca apoi să redevină maiștri îndrumători. Este mai mult decât firesc. În al doilea an o altă mie de tineri vânjoși încep prin hei-rup studenția. Aveau de acum scoală și cămine. Studenții de anul 2 erau de acum maiștri de șantier și-și putea acorda
PROFESOR DE ... DE TOATE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472546779.html [Corola-blog/BlogPost/375543_a_376872]
-
deveneau profesori ca apoi să redevină maiștri îndrumători. Este mai mult decât firesc. În al doilea an o altă mie de tineri vânjoși încep prin hei-rup studenția. Aveau de acum scoală și cămine. Studenții de anul 2 erau de acum maiștri de șantier și-și putea acorda un timp mai lung studiului. Profesorii, fără a părăsi șantierul care era baza pregătirii viitorilor specialiști aveau mai mult timp să se pregătească și țineau cursuri din ce în ce mai documentate. Dar toți trebuiau efectiv să se
PROFESOR DE ... DE TOATE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472546779.html [Corola-blog/BlogPost/375543_a_376872]
-
constați uimit și admirativ, că autorul a câștigat pariul. Spun asta la începutul notelor mele. Tot ce urmează nefiind decât argumentarea unui pariu câștigat. Prima constatare: portretul Tel Aviv-ului e realizat cu o minuție de bijutier, cu o viziune de maistru mozaicar sau freschist. Materialul fiind strâns cu o nepotolită foame de impresii și sete de trăiri. Orașul devine, sub pana lui Roni Căciularu, un fascinant poliedru rotindu-se în ritmurile amețitoare ale unor jocuri de lumini, de culori și sunete
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_dar_de_la_r_zoltan_terner_1386231073.html [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]