658 matches
-
permisive (permeabile) precum „acțiune” și „evenimente”. Îi respect preferința care simplifică, de fapt, perceperea ansamblului ororii de la Pitești. În schimb, opțiunea mea se desparte de cea a autorului care, din pudoare și solidaritate cu victimele (chiar dacă acestea au practicat efemer maltratări asupra altor victime), evită și refuză utilizarea unor termeni precum „torționar” sau „călău”, preferând formule ca „agresor” sau „bătăuș”. Este opțiunea autorului și, desigur, o respect. Dar, pe de altă parte, consider că termenul „torționar” este contextual-necesar (chiar obligatoriu) în cadrul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care a avut rolul de a-i anihila pe cei care nu erau de acord cu „reeducarea” propusă de suceveni. Cum a fost posibil ca simpli deținuți politici să înceapă o încăierare generală, iar administrația să intervină doar în sensul maltratării unei părți? Apare evident faptul că ea era implicată în această acțiune, iar Țurcanu avea să declare în anchetă chiar că directorul Dumitrescu este cel care i-a cerut să pornească atât această bătaie, cât și următoarele, într-o discuție
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de Pătrășcanu și ceilalți, să se datoreze și conștiinței că toate deciziile sale i-ar putea fi imputate mai târziu în lipsa unor ordine clare pe care să le urmeze. Cert este că încercările de la Târgu Ocna au avut ca efect maltratarea și obținerea de informații de la puțini deținuți. În schimb, au murit aici cel puțin trei oameni din cauza TBC-ului contractat în urma bătăilor și a condițiilor grele de la Pitești: Matei Rusvid, Frederic Cordun și Ilie Sireteanu 1. 6. Gherlatc "6. Gherla
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în alte penitenciare (legionarii care se eliberau ar fi urmat să culeagă informații din cadrul aparatului de stat), încadrarea în Legiune a unor deținuți din alte grupări politice, dar și acreditarea în „țările imperialiste” a ideii că se urmărește exterminarea și maltratarea deținuților în pușcăriile comuniste, pentru a compromite regimul și guvernul român. Concomitent, activitatea unității productive de pe lângă penitenciarul Gherla ar fi fost sabotată prin rapoarte false de producție, mărirea timpului de lucru și întreținerea unei atmosfere ostile producției. În final se
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
România: 1990-1998, Editura Expert, București. Prisacaru, C. (coord.), 1997, „Unemployment in Romania - 1991-1996”, CIDE, nr. 36. Rain, L., 1998, „Căsătoria etnic mixtă și dilemele ei social-culturale. Analiză comparativă urban-rural”, Revista Română de Sociologie, nr. 1. Rădulescu, S.M., „Violența familială și maltratarea copilului”, Sociologie Românească, nr. 5-6. Rădulescu, S.M., 1998, „Relații extraconjugale între opțiunea personală și judecata morală”, Revista Română de Sociologie, nr. 3-4. Rădulescu, S.M.; Banciu, D., 1997, „Violența domestică în România”, Revista Română de Sociologie, nr. 1-2. Semenescu, D.; Păunescu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în cele de viol (46% dintre victime), ceea ce atestă încă o dată vulnerabilitatea lor victimală ridicată, în comparație cu categoria minorilor aflați între 14-17 ani, victime predilecte ale violențelor din afara familiei. Toate aceste date statistice relevă că mult mai grave decât abuzul și maltratarea fizică propriu-zisă a copiilor sunt actele și delictele violente comise asupra lor în mediul familial care au drept consecințe uciderea sau vătămarea lor gravă de către părinți sau tutorii lor legali. Între principalele cauze ale acestor forme de violență gravă desfășurate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
chiar mai puternice decât la victimele violenței sau la agresori, deoarece copii simt că nu pot face nimic pentru a împiedica molestarea celor pe care îi iubesc. Copilul abuzat și neglijat Atunci când vorbim despre violență asupra copilului, ne referim la maltratare sau abuz. Maltratarea sau abuzul face trimitere mai ales la experiența copilăriei, deși termenul de violență este la fel de frecvent folosit. Totuși, când ne referim la adult, se preferă conceptul de violență. Orice act prin care se produc vătămări corporale, tulburări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
decât la victimele violenței sau la agresori, deoarece copii simt că nu pot face nimic pentru a împiedica molestarea celor pe care îi iubesc. Copilul abuzat și neglijat Atunci când vorbim despre violență asupra copilului, ne referim la maltratare sau abuz. Maltratarea sau abuzul face trimitere mai ales la experiența copilăriei, deși termenul de violență este la fel de frecvent folosit. Totuși, când ne referim la adult, se preferă conceptul de violență. Orice act prin care se produc vătămări corporale, tulburări psihoemoționale și expuneri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de violență este la fel de frecvent folosit. Totuși, când ne referim la adult, se preferă conceptul de violență. Orice act prin care se produc vătămări corporale, tulburări psihoemoționale și expuneri la situații periculoase sau percepute ca fiind periculoase de către copil constituie maltratare sau abuz. O distincție importantă se operează între: violența directă sau abuzul direct: victima este copilul (agresorul este unul dintre părinți, cel mai frecvent, sau rudele); violența indirectă sau abuzul indirect: vizează partenerul pentru a-l distruge, dar copilul cade
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
distruge, dar copilul cade victimă fie prin generalizarea violenței asupra întregii familii, fie prin pedepsirea lui în condițiile în care acesta se solidarizează cu unul dintre părinți în timpul episodului conflictual. Dintre toate situațiile în care violența afectează profund dezvoltarea copilului, maltratarea reprezintă experiența cu efectele cele mai distructive, atât asupra copilului, cât și asupra îngrijitorului și a societății. Maltratarea și neglijarea copilului constituie aspecte ce apar în toate societățile. În Dicționarul explicativ al limbii române, a maltrata înseamnă „a trata pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în care acesta se solidarizează cu unul dintre părinți în timpul episodului conflictual. Dintre toate situațiile în care violența afectează profund dezvoltarea copilului, maltratarea reprezintă experiența cu efectele cele mai distructive, atât asupra copilului, cât și asupra îngrijitorului și a societății. Maltratarea și neglijarea copilului constituie aspecte ce apar în toate societățile. În Dicționarul explicativ al limbii române, a maltrata înseamnă „a trata pe cineva cu asprime, a-i provoca dureri fizice sau morale, a chinui, a brutaliza”. Maltratarea reprezintă orice formă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și a societății. Maltratarea și neglijarea copilului constituie aspecte ce apar în toate societățile. În Dicționarul explicativ al limbii române, a maltrata înseamnă „a trata pe cineva cu asprime, a-i provoca dureri fizice sau morale, a chinui, a brutaliza”. Maltratarea reprezintă orice formă de rele tratamente fizice sau emoționale, abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent, exploatare comercială (trafic) sau de alt tip, ale căror consecințe sunt daune actuale sau potențiale aduse sănătății copilului, supraviețuirii, dezvoltării sau demnității lui în contextul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comercială (trafic) sau de alt tip, ale căror consecințe sunt daune actuale sau potențiale aduse sănătății copilului, supraviețuirii, dezvoltării sau demnității lui în contextul în care el depinde de persoana care îi administrează relele tratamente. Există mai multe forme de maltratare, și anume: abuzul, neglijarea, abandonul, exploatarea copilului. Abuzul asupra copilului constă într-un ansamblu de comportamente care afectează negativ dezvoltarea acestuia. În Dicționarul explicativ al limbii române, abuz înseamnă „încălcare a legalității, faptă ilegală; întrebuințare fără măsură a unui lucru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fi ceva comun. În Statele Unite, în 1982, unul din 43 de copii a fost neglijat (statistica Centrului Național pentru Abuz asupra copilului, 1983). Aceasta înseamnă peste un milion de cazuri raportate anual. Faptul că nu putem estima adevărata incidență a maltratării face și mai dificilă intervenția și prevenția ei, fiindcă acești copii nu pot fi ajutați decât dacă cineva remarcă și recunoaște faptul că au nevoie de ajutor. Deoarece comportamentul abuziv este adesea ciclic, multe probleme de sănătate și de dezvoltare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și societal. Cea mai evidentă formă de abuz este cea fizică. Acesta constă în vătămarea corporală a copilului de către persoana care are responsabilitatea de a-i oferi protecție și îngrijire. Abuzul fizic reprezintă folosirea forței fizice asupra copilului, traumatizarea și maltratarea lui, indiferent de motivația adultului, expunerea la situații care îi pun în pericol viața și integritatea psihologică (îmbrâncire, lovire cu palmele, picioarele, cu diverse obiecte, legare, punerea copilului în genunchi, trasul de păr și de urechi, strangulare, otrăvire, arsuri etc.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
panică, boli psihosomatice, cefalee, tulburări digestive) sau de natură sexuală, probleme emoționale legate de lipsa de încredere a copilului în el și în ceilalți, sentimente de vinovăție, frică, teama de pedeapsă, letargie, ostilitate, depresie. Abuzul emoțional este acel tip de maltratare care afectează dezvoltarea și maturizarea psihică. Abuzatorii rejectează în mod constant, ignoră, resping, neglijează, domină, critică victimele. Abuzul emoțional este cel mai frecvent întâlnit în instituțiile de ocrotire a copilului, deseori îmbrăcând forma unui mod de menținere a disciplinei și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
absența prietenilor; frica neobișnuită pentru ceva, neconcordanță cu vârsta copilului (frica de a merge acasă, de a rămâne singur, deși e mare); schimbarea drastică a comportamentului (întreruperi ale activității sau căutarea compulsivă de afecțiune și atenție); comportament distructiv sau antisocial. Maltratarea emoțională și abuzul sexual pot avea repercusiuni și mai grave pe termen lung decât abuzul fizic. În general, aceste lucruri nu sunt raportate sau, în cazul în care se află, metodele de intervenție sunt limitate la noi în țară. Reacția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
educe copiii decât rercurgând la bătaie, atunci pedeapsa fizică trebuie să se aplice și în familie. Abuzul familial este comis de membrii familiei, de cei în care copilul are încredere și sunt învestiți cu îngrijirea acestuia. Contextul în care apare maltratarea Contextul social Există societăți cu o rată mai mică a maltratării copiilor. Principalele caracteristici ale acestor societăți se referă la: respectul față de copil constă în faptul că acesta e considerat ca aducător de bucurie și împlinire. Copilul este privit ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se aplice și în familie. Abuzul familial este comis de membrii familiei, de cei în care copilul are încredere și sunt învestiți cu îngrijirea acestuia. Contextul în care apare maltratarea Contextul social Există societăți cu o rată mai mică a maltratării copiilor. Principalele caracteristici ale acestor societăți se referă la: respectul față de copil constă în faptul că acesta e considerat ca aducător de bucurie și împlinire. Copilul este privit ca „un ajutor la bătrânețe”; de îngrijirea copilului se ocupă mai multe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
considerată inadecvată și nenecesară. Din acest punct de vedere, un exemplu sugestiv este reprezentat de polinezienii care locuiesc în regiunea lor tradițională, insulele din Pacific, și cei care au emigrat în Noua Zeelandă. La cei care trăiesc în insulele din Pacific, maltratarea copilului practic nu există, societatea lor respectând cele trei criterii (în limba polineziană există un singur cuvânt care desemnează și „adultul” și „părintele”). După emigrare, rata abuzurilot asupra copiilor a crescut fabulos, depășind-o cu mult pe cea a europenilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
-și unul mai puțin agitat (sau, dimpotrivă, nu atât de molâu). Toate aceste lucruri duc la un tip de comportament din partea părinților care nu face decât să accentueze trăsăturile de copil dificil ale odraslei. Cu toate acestea, subscriem ideii că maltratarea are ca rezultat un copil dificil, decât celei că un copil dificil generează maltratare. Intervenția. Ce se poate face Abuzul asupra copilului a existat dintotdeauna și nu există speranța că va înceta complet vreodată. De aceea, tot ce poate face
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
duc la un tip de comportament din partea părinților care nu face decât să accentueze trăsăturile de copil dificil ale odraslei. Cu toate acestea, subscriem ideii că maltratarea are ca rezultat un copil dificil, decât celei că un copil dificil generează maltratare. Intervenția. Ce se poate face Abuzul asupra copilului a existat dintotdeauna și nu există speranța că va înceta complet vreodată. De aceea, tot ce poate face societatea este să-și lărgească domeniul de intervenție în ceea ce privește protecția copilului. Acest război nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
social. Cu puțin ajutor și ghidare, părinții pot învăța să-și trateze copiii cu mai mult respect. Lărgirea câmpului practicii se poate face într-o direcție triplă. Lărgirea către domeniul preventiv. Redusă la dimensiunea sa cea mai spectaculoasă, manifestarea violentă, maltratarea îi atrage pe cei care lucrează într-o direcție curativă și paliativă a acestui fenomen. Este vorba de tratarea fenomenului în totalitatea sa (optică curativă) sau de limitarea consecințelor sale ulterioare prin retragerea copilului sau punerea sub control a familiei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
evaluat. Lărgirea obiectivelor sociale generale. Istoria protecției copilului în societățile occidentale este formată de o căutare permanentă a unui echilibru între logica judiciară și cea de asistență. Până acum, servicile de asistență au intrevenit în situațiile în care abuzurile și maltratarea asupra copilului deveniseră caz de notorietate, prin pedepsirea celor vinovați și găsirea de alternative pentru protecția copilului. În ultimii ani, proiectele care vizează dezvoltarea educației familiale fac un efort în favoarea celei de a doua logici. Astfel, intervenția socială nu vizează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copilului. În ultimii ani, proiectele care vizează dezvoltarea educației familiale fac un efort în favoarea celei de a doua logici. Astfel, intervenția socială nu vizează numai controlul și pedepsirea, ci și educarea și asistarea. Lărgirea temporală a procedurii intervenției. Dacă abordăm maltratarea luând drept criteriu de referință nevoile copilului, intervenția nu se mai reduce doar la administrarea punctuală a momentului de criză. Aceasta nu presupune numai intervenția într-o familie la un moment precis, de o manieră transversală, de tipul aici și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]