474 matches
-
cel mai lung sistem de peșteri cunoscut din lume, fiind de peste două ori mai mare ca al doilea sistem de peșteri că lungime, care este Peșteră Jewel din Dakota de Sud care are peste 240 km de pasaje cunoscute. Peșteră Mamutului s-a dezvoltat în straturi groase de calcar acoperite de un strat de gresie, ceea ce face ca sistemul să fie deosebit de stabil. Sistemul include mai mult de 630 km de culoare; noi descoperiri și conexiuni adaugă mai mulți kilometri la
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
carate de vizitatori, sunt alternative populare la rutele luminate electric. Sunt disponibile și tururi "sălbatice", departe de părți dezvoltate ale peșterii, în noroi și tuneluri prăfuite. Numărul vizitatoriilor în 2009 a fost de 503.856. Povestea ființelor umane în raport cu Peșteră mamutului se întinde pe șase mii de ani. Mai multe rămășițe ale nativilor americani au fost recuperate din Peșteră Mamutului, sau alte peșteri din apropiere, atât în secolul al XIX-lea cât și în secolul al XX-lea. Cele mai multe mumii găsite
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
ale peșterii, în noroi și tuneluri prăfuite. Numărul vizitatoriilor în 2009 a fost de 503.856. Povestea ființelor umane în raport cu Peșteră mamutului se întinde pe șase mii de ani. Mai multe rămășițe ale nativilor americani au fost recuperate din Peșteră Mamutului, sau alte peșteri din apropiere, atât în secolul al XIX-lea cât și în secolul al XX-lea. Cele mai multe mumii găsite prezintă exemple de înmormântare intenționată, cu dovezi ample de practici funerare precolumbiene. Parcului Național Peșteră mamutului a fost deschis
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
recuperate din Peșteră Mamutului, sau alte peșteri din apropiere, atât în secolul al XIX-lea cât și în secolul al XX-lea. Cele mai multe mumii găsite prezintă exemple de înmormântare intenționată, cu dovezi ample de practici funerare precolumbiene. Parcului Național Peșteră mamutului a fost deschis în mod oficial la 1 iulie 1941. Printr-o coincidență, în același an a aparut "Societatea Națională de Speologie". Intrarea nouă, închisă pentru vizitatori încă din 1941, a fost redeschisă la 26 decembrie 1951, devenind intrarea utilizată
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
din Banat). Ca să scrieu câte ceva despre Sărcia, trebuie neapărat să fac o mică incursiune în timp. Pe aceste pământuri, omul a pășit în epoca diluvială, în urmă cu 10.000 de ani când, prin acele păduri și băltoace au circulat mamuții. Feliks Milleker spune în „Cronicile comunelor dunărene” că, cu ocazia săpării Canalului Morăvița, în apropiere de Mărghita, între anii 1878-1901 s-a aflat rămășițele unui schelet de mamut care acum se păstrează la Muzeul din Vârșeț. Pe 27 iulie 1552
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
10.000 de ani când, prin acele păduri și băltoace au circulat mamuții. Feliks Milleker spune în „Cronicile comunelor dunărene” că, cu ocazia săpării Canalului Morăvița, în apropiere de Mărghita, între anii 1878-1901 s-a aflat rămășițele unui schelet de mamut care acum se păstrează la Muzeul din Vârșeț. Pe 27 iulie 1552 turcii trec Dunărea și ocupă Timișoara și toată regiunea. Sub asuprirea lor, viața devine foarte grea. Localități organizate nu au existat. Oamenii au trăit care cum a apucat
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
resurse naturale putem menționa materialele folosite în construcții , lemn și nisip, luturi sau argile. Lemnul este folosit și pentru încălzirea locuințelor. În 1889, în unul din depozitele nisipoase din apropierea satului Mânzați , cercetătorul Grigore Ștefănescu a descoperit scheletul fosilizat al unui mamut din specia Deinotherium gigantissimum. Acest exemplar, astăzi una dintre piesele valoroase ale Muzeului de Stiinte Naturale „Grigore Antipa” din București, este singurul complet din lume. În 2005 printr-o hotărâre a Consiliului Județean Vaslui terenul unde a avut loc descoperirea
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
erau folosite și adăposturi sub stânci. Apare, totodată, tendința de concentrare a grupurilor umane și de revenire periodică în același loc. În paleloliticul târziu au început să apară corturi realizate din piei întinse peste stâlpi de lemn sau colți de mamut. Taberele se mutau pe măsură ce locuitorii lor migrau, odată cu schimbarea anotimpurilor. Au existat și așezări permanente, cum este cea descoperită la Willendorf. Perimetrul acesteia era demarcat de lespezi de piatră și piei de animale. Primele locuințe permanente vor apărea abia în
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
cu lacuri bituminoase pe teritoriul Los Angeles-ului, California. Este cunoscut datorită numeroaselor descoperiri de animale dispărute în pleistocenul târziu. Descoperirile includ o faună bogată de mamifere mari, inclusiv ursul cu bot scurt, leul american, pisici cu dinți sabie, lupi groaznici, mamuți, mastodonți, leneși giganți, cămile de vest, bizoni preistorici, pecari, cai americani, lame și altele. Doar un singur om a fost găsit aici, este vorba de un schelet parțial al „Femeii de La Brea” datat cu aprox. 10.000 de ani calendaristici
La Brea Tar Pits () [Corola-website/Science/333726_a_335055]
-
este reprezentată în est îndeosebi prin păduri amestecate de conifere și de foioase, păduri de pin, iar în zona centrală prin prerii cu ierburi înalte în câmpiile centrale și cu ierburi scunde în Marile Prerii. În California este caracteristic arborele Mamut ("Sequoia gigantea").
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]
-
Basarabia. A fost unul din inițiatorii Expoziției agricole și industriale din Basarabia din anul 1889 și al Muzeului Zemstvei, creat în baza colecției de piese donate de participanții acestei expoziții. Baronul A. Stuart a donat o colecție de oase de mamut și diverse piese în sumă de 395 ruble. În anii 1891-1906 a deținut funcția de director al Muzeului Zemstvei. Împreună cu custodele muzeului Franz Ostermann a contribuit la crearea și completarea diverselor colecții și realizarea expoziției permanente a muzeului. Din inițiativa
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
reprezenta un efort fizic sporit, cei doi exploratori organizau expediții de cercetare care durau jur de patru zile. Existența a 253.25 de kilometri de pasaje cartografiate fac Peșteră Jewel a doua cea mai mare peșteră din lume după Peșteră Mamutului din Kentucky (unde 630 de kilometri au fost fost, până în prezent, descoperiți și documentați). Pe de altă parte, se estimează că numai 2% din peșteră Jewel este momentan cartografiata. Peșteră Jewel este deschisă publicului în fiecare zi din an. Turiștii
Parcul Național Peștera Jewel () [Corola-website/Science/328960_a_330289]
-
în județul Somogy, aproape de granița cu Croația. Exploatare de gaze naturale. Istoric Descoperirile arheologice arată că oamenii au trăit pe teritoriul comunei încă din timpurile preistorice, și apoi în timpul epocilor cuprului și al epocii bronzului. S-au găsit oase de mamut, obiecte din epoca bronzului, unelte unelte șlefuite din epoca de piatră, și obiecte din timpul perioadei Árpádiene. Printre liderii maghiari participanți la cucerirea țării, este, probabil că Bogat a fost primul ce s-a stabilit pe acest teritoriu, confruntându-se
Babócsa () [Corola-website/Science/318283_a_319612]
-
Europa: Homo sapiens și Homo Neanderthalensis. Oamenii de Neanderthal erau evoluați cultural, la fel de inteligenți ca oamenii de Cro-Magnon, capabili de realizări artistice și tehnologice. Practicau rituri funerare complexe, dețineau arme primitive și tehnici cu care puteau vâna animale mari (ca mamutul lânos, de exemplu) și își construiau colibe din oase de mamut. Erau organizați în grupuri mai mici, în favoarea oamenilor moderni, care aveau un sistem de comunicare mai complex și care erau mult mai bine organizați și adaptabili. Oamenii de Neanderthal
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cultural, la fel de inteligenți ca oamenii de Cro-Magnon, capabili de realizări artistice și tehnologice. Practicau rituri funerare complexe, dețineau arme primitive și tehnici cu care puteau vâna animale mari (ca mamutul lânos, de exemplu) și își construiau colibe din oase de mamut. Erau organizați în grupuri mai mici, în favoarea oamenilor moderni, care aveau un sistem de comunicare mai complex și care erau mult mai bine organizați și adaptabili. Oamenii de Neanderthal au dispărut acum 30.000 de ani, fie datorită glaciațiunii, fie
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
extrași din plante peste mâna lipită de perete, pentru oamenii timpurii, semnificau un mod de a-și exprima identitatea, ca primă formă de individualism, reprezentând un salt intelectual și cultural uluitor. La sfârșitul acestei glaciațiunii, odată cu dispariția mamiferelor mari ca mamuții, acum 12.000 de ani, oamenii au colonizat aproape toate regiunile neînghețate ale globului. Oamenii din această perioadă își ornamentau corpul cu diverse obiecte (podoabe) pentru a-și îmbunătăți înfățișarea. Grupurile sociale erau, în general, mici și egalitariste, totuși, în
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
să mă ascund în cotloane cu o carte bună în brațe și cu Chopin în surdină uitând de mine, dar am nevoie la fel de evenimente culturale bune care să mă spele de povara muncii de robot ingineresc într-o companie americană mamut. Am ajuns la stadiul la care nu mai spun “eu” și “ei”, ci simplu “noi” sau “la noi”, după peste 29 ani trăiți în America. Suferințele ca și satisfacțiile m-au legat de oameni și locuri, a trebuit să-mi
Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/95_a_376]
-
prin eforturile unui autodidact local, dl. Csak Coloman, în prezent cetățean de onoare al comunei. Primăria comunei Tinca, în colaborare cu Biserica reformată Tinca se îngrijesc în prezent de această instituție. În colecția muzeului se păstrează o mandibula completa de mamut (Mammuthus primigenius), material descoperit cu ocazia săpării căminului pentru turbina la moara de lângă stațiunea balneară, în anul 1932, la 8 m adâncime. De asemenea, un alt exemplar rar este fragmentul de molar de mamut, descoperit în albia Crișului-Negru, în anul
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
se păstrează o mandibula completa de mamut (Mammuthus primigenius), material descoperit cu ocazia săpării căminului pentru turbina la moara de lângă stațiunea balneară, în anul 1932, la 8 m adâncime. De asemenea, un alt exemplar rar este fragmentul de molar de mamut, descoperit în albia Crișului-Negru, în anul 1964. Din anul 1952 funcționează o bibliotecă comunală, având la începuturi peste 27.000 de volume. Activitatea bibliotecii este coordonata și sprijinită, în zilele noastre, de către Consiliul Local Tinca. Cu privire la meșteșugurile tradiționale din zonă
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
pol. În Eocenul mijlociu curenții formați între Australia și Antarctica au perturbat curenții oceanici din întreaga lume și ca urmare a rezultat un efect de răcire globală, aria junglelor micșorându-se. Acest lucru a permis mamiferelor să crească la proporții mamut, cum ar fi balenele, care sunt, de acum, aproape complet acvatice. Mamifere ca "Andrewsarchus" erau acum în partea de sus a lanțului trofic și rechinii au fost înlocuiți cu balene ca "Basilosaurus" în cursa pentru supremația apelor. Eocenul târziu a
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
zonele la nord și sud de tropic au prezentat ierni intense și veri blânde. Între timp, Africa a experimentat secete cumplite care au dus la crearea deșerturilor Saharei, Namibiei și Kalahari. Pentru a face față, multe animale au evoluat, inclusiv mamuții, leneșii uriași, lupii cruzi și, cel mai faimos, "Homo sapiens". Acum 100.000 de ani s-a marcat sfârșitul uneia dintre cele mai grave secete din Africa, precum și expansiunea omului primitiv. La sfârșitul Pleistocenului are loc o altă extincție care
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
Este una dintre seriile sale de televiziune cu cea mai scurtă viață, care rulează doar 26 episoade de circa 15 minute. Programul are drept scop de a preda principiile de bază ale științei telespectatorilor și se învârte în jurul locuitorii Insulei Mamutului, deoarece lupta prin viața de zi cu zi, cu utilizarea de idei excentrice. Un DVD care conține toate cele 26 de episoade ale seriei a fost lansat în 2005. În România a fost difuzat atât în engleză cât și în
Cum merg lucrurile? (serial TV) () [Corola-website/Science/337172_a_338501]
-
un dragon, Dragonul Wawel ("Smok Wawelski"). Mulți cavaleri au încercat fără succes să ucidă balaurul, dar Krakus i-a dat un miel otrăvit, care a ucis balaurul. Orașul a fost liber să înflorească. Oasele dragonului, cel mai probabil de la un mamut, sunt expuse la intrarea în Catedrala Wawel. Înainte de a se fi format statul polonez, Cracovia a fost capitala triburilor de Vistulanilor, subjugați pentru o perioadă scurtă de Moravia Mare. După ce Moravia Mare a fost distrusă de către maghiari, Cracovia a devenit
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
pe 40 m, a cărei bolta se ridică la mai mult de 70 m deasupra unui mic bazin care ocupă partea superioară a cavernei (în circuitul turistic actual) pe care au botezat-o "salle des sources du Mammouth(Sală izvoarelor mamutului)". Reiau, după aceea, navigarea spre aval și, la ora 5 dimineață, depășesc cota la care se opriseră în 1889. 500 m mai departe, la ora 7, ei sunt obligați să se oprească, extenuați, "la grande Barrière (Marea barieră)": o formațiune
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
acest haos, care va fi numit în continuare "Chaos Fabriol (Haosul Fabriol)". Dincolo de acesta se întinde "Boulevard Durând (Bulevardul Durând)" pe o distanță de 1400 m cu un mare depozit paleontologic și preistoric că surpriză: coarne de cerb, oase de mamut și de rinocer, silex șlefuit... Expedițiile științifice din 1984, 1985 și 1989 autorizate de ministerul culturii, sunt pregătite de J. Lesur, M. Durând și J.-F. Fabriol, având alături pe Michel Philippe (paleontolog), François Rouzaud, Jacques Jaubert (arheologi), Robert Fabriol
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]