6,274 matches
-
nu poate concepe să nu-și proiecteze eul cu zgomot în conștiința privitorului, invocând totodată un întreg registru de simbolistică pur personală (ca și cum așa ceva ar fi realmente posibil!), a veni în fața publicului îmbrăcat în uniforma renunțării de sine și cu manifestul - neredactat, dar înscris în fiecare atingere de penel - al întoarcerii la bucuriile simple, a constituit, în sensul cel mai pozitiv al cuvântului, o provocare. Există provocări a căror sfidare constă în lipsa ostentativă de ostentație. în asemenea cazuri etica lor, împrumutând
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
noapte. Între critică aproape sincronă a receptărilor, mai detașate ori mai pătimașe, datorate, deopotrivă, "observatorilor" și "beligeranților" și creionare cu mînă/mină moale a unor frotaje după efigii în curs de fixare, preliminariile lui Chioaru ascund, nu suficient de abil, manifestele de altădată, îmbătrînite cu douăzeci de ani. Generația care a schimbat la tour d'ivoire pe tour de veille trece din nou, retrospectiv, la o altă turație, prin aceleași bătălii, prin delimitări, prin închideri și deschideri succesive de nuanță. Cu
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
despe Ťnecesitatea căsătoriiiť". În finalul nuvelei, unul dintre personaje, publicistul Vladimir Aleșchin-Uho (în spatele căruia se ascunde istoricul Vasile Alexandrescu-Urechiă, cu care Hasdeu era în conflict deschis) publică în ziar un articol pretențios-ridicol contra duelului de factură aristocrat-romantică, un fel de manifest anti-duel: "Duelul este unul din resortele favorite ale romantico-realiștilor. Am scris continualminte contra duelului ș...ț. Duelul și, generalminte, ceea ce se denominează punt de onoare, este pesta societății noastre. Unii pretind cum că aceasta înnobilează anima, neconsiderînd că anima se
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
vizuală redefinește legile artei într-un poem care merită citit cu mare atenție: "Douăzeci și patru de argumente", pentru că poetul repune în ecuație neoplatoniciana grație divină (nu "mîntuire", cum apare în traducere). Voi cita în engleză și română un fragment al acestui manifest estetic cu suprafață limpede: "A listed complaint on the limited capabilities of/Stone to convey flexing thoughts, /The heavy obtuseness of bronze, /The fastidious muscle of wood and its unyielding splinter. /As decisions are also made at another level (Heaven
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
București în 1981. Cum am spus deja, demersul lui Radu Paraschivescu, deși vizează dimensiunea etică a sportului, conflictul ivit între principii și tentația ocultării lor conduce textele cu ușurință înspre literar. Aceeași situație o întâlnim și la Traian Ungureanu în Manifestul fotbalist apărut anul trecut în aceeași colecție. Amândoi știu că pentru a convinge prin expresie și pentru a izbuti un mesaj mai puternic, literatura este modalitatea perfectă. Oamenii te vor asculta până la capăt dacă vei povesti. Iar dacă eroii sunt
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
o cu totul altă sonoritate decît în română, cadența frazei este complet diferită. Poeticitatea textului este pusă mai bine în evidență, de textul redactat direct în limba engleză, ca în acest fragment luat aproape la întîmplare: "The message of the manifest will be clear. Be happy, the Son of God didn't die; he is here, with us, in southern France. With Magdalena who will become the mother of future kings, crusaders, ready to claim back their lands, who will start
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
Tudorel Urian Constantin Stan este unul dintre numele grele ale prozei astăzi clasicizatei generații optzeci. Prezent în Desant '83, cartea manifest a generației sale literare, autor al mai multor romane și volume de povestiri, Constantin Stan este un nume rostit întotdeauna cu respect atunci cînd se discută despre proza optzecistă, chiar dacă nu a beneficiat niciodată de aura mondeno-literară care a răsfățat
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
umane, pentru ca în prezent binele muzicii să se confunde prea adesea cu excesele sentimentaliste, cu edulcorările ori chemările lacrimogene ale atitudinilor neoromantice și postmoderne. Ca să nu mai vorbim de așa-zisa muzică de divertisment, crescută la umbra unui Eros din ce în ce mai manifest și mai agresiv. Asfințitul muzicii savante favorizează atrofierea talentului și virtualizează impostura, diminuează aportul inteligenței și convoacă emergența facilului, slăbește rolul instinctului și întărește contribuția epigonismului, impune absența vocației și actualizează prezența snobismului. Pe de altă parte, se acutizează dispariția
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
recomandă pentru această omologare, probă stând rafinatele eseuri despre proza de azi, de la Ștefan Bănulescu, la Mircea Cărtărescu și Al. Vakulovski. Obiectul comentariului nostru este însă Avangardismul românesc, cuprinzând un studiu, o antologie de texte literare și un compendiu de manifeste, programe, texte eseistice și publicistice. Surprinzătoare este lipsa unei bibliografii explicite, de vreme ce avangarda literară românească a fost cercetată de-a lungul timpului de Nicolae Balotă, Matei Călinescu, Adrian Marino, Nicolae Manolescu, Marin Mincu, Dinu Pillat, Al. Piru, ca să nu mai
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
cel al îmbinării plăcutului cu utilul. Sombart îi mai adaugă acestui coktail și ingredientele provenite din incursiunile cognitive în teritoriile pînă nu de mult tabuizate, ale erotismului și sexualității. Femeia este viitorul bărbatului nu are nimic de-a face cu manifestele feministe sau post feministe - ceea ce rezultă deja din titlu; căci deși subiectul gramatical al propoziției este femeia, viitorul este... al bărbatului. Pledoaria lui Sombart este dublă: nu numai în favoarea unei societăți viitoare în care femeia să dețină supremația, ci și
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
și compozitului. Prin urmare, pe lângă câteva splendide bucăți în proză kafkiano-borgesiene, cartea adună și texte mai vechi recuperate din periodicul Nouăzeci. O întreagă fenomenologie - dacă nu cumva sună prea pretențios - a scrisului se poate citi printre aceste rânduri ca un manifest întârziat: „Scrisul e doar fractură, iar neputința de a mă trăi întreg - aproape o compensație. Am ajuns la această soluție, justă și pentru mine, și pentru raporturile mele cu alții, lucrând pe ascuns asupra unei speranțe pe care o visam
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
nepotul șofer pentru a împărți niște manifeste fără ca acesta să știe ce transportă; nepotul știa că transportă afișe de bal; or, observă vigilentul cenzor, „este greșită de asemenea asocierea care se face atît în titlu cît și în conținut între manifeste și afișele de bal” - p. 5). Cum este literatura, așa este și cenzura. Nu se pune problema unor fronde politice sau măcar artistice, iar cenzorii suflă și în iaurt, mai degrabă pentru a-și justifica existența și a întreține teama
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
postmodern, atunci Cioclea, considerat poet postmodern, dezavuează postmodernismul. Se confirmă, astfel, a cîta oară!? regula că, în artă, moda, preceptele, clasificările nu înseamnă nimic - doar dăruirea și, în baza ei, lucrul făcut temeinic contează cu adevărat. În Impertinența poetului, un manifest antisămănătorist abia disimulat programatic, citim, între altele și aceste cuvinte despre țăranii rătăciți în smiorcăiturile cutărui poet, care-și dă duhul în orice clipă pentru nație și glie: "}ăranii n-au cînd citi versurile tale, / precum că iarba, vai, devine
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
de sinoadele constantinopolitane din iunie și august 1341, a fost solemn confirmată de Sinodul de la Vlacherne din iulie 1351, care l-a condamnat pe ultimul adversar al Sfântului Grigorie Palama, filosoful Nichifor Gregoras. Tomul sinodal, publicat de acest sinod, constituie manifestul oficial prin care Biserica Ortodoxă a aprobat doctrina Sfântului Grigorie Palama. Hotărârile sinodului au fost întărite, în decursul secolului al XIV-lea, de alte sinoade locale. Conținutul lor a fost reprodus în Synodicon-ul Ortodoxiei, culegerea dogmatică proclamată liturgic în duminica
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
DE ÎNTOARCEREA LA PLĂCEREA POVESTIRII. Trebuie precizat de asemenea faptul că în majoritatea cazurilor acestor scriitori activitatea de romancier este dublată de cea a teoreticianului literar. În cazul generației scriitorilor optzeciști există volume colective care ușor ar putea fi considerate manifeste ale perioadei literare în cauză, precum Competiția continuă. Generația 80 în texte teoretice, antologie realizată de Gheorghe Crăciun. Semnează articolele din acest volum majoritatea scriitorilor considerați la acea vreme textualiști, precum Gheorghe Iova (Despre text), Ion Bogdan Lefter (Introducere în
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
în 1922. Aici se regăsesc grupate numele unor colaboratori iluștri, printre care T. Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, N. D. Cocea (de la care Ion Vinea preia în 1930 directoratul Faclei), dar și Paul Eluard sau Louis Aragon. După publicarea incendiarului Manifest activist către tinerime în 1924, prestigiul revistei crește, ea tutelînd și alte "organe ale mișcării moderniste": revistele 75 H.P. (cu Voronca la cîrmă) și Punct. Aici și acum se fac resimțite pe deplin accentele dadaiste, se pun bazele pictopoeziei "inventate
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
și de-abia își publica al doilea volum de proză, Paradisul suspinelor, după ce debutase editorial în 1925 cu o culegere de schițe Descîntecul și Flori de lampă. Deși "iremediabila antipatie" față de literatură fusese declarată cu gravitate, în stilul categoric al "manifestelor" cu consecință iminentă în "deliteraturizare", scrierile lui trădează cu totul altceva. Grija exagerată pentru "scrisul frumos" nedumerește și derutează. Amalgamul de influențe se interpretează diferit: ori este frîna orgoliului originalității cu orice preț (obsesia "diferențierii" bîntuie întreaga generație interbelică), ori
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
care Dante o ignoră, — și nici n-ar fi putut să facă altfel) este un grai de "da". Obîrșia cuvîntului e slavă: răspund afirmativ la întrebări, prin acest "da", bulgarii, sîrbii, rușii. În paranteză fie spus: Tristan Tzara, în primu-i Manifest, amintește dubla afirmație, "da, da", din rusă și română, drept o posibilă semnificație fortuită a derizoriului cuvânt dada, pescuit cu coupe-papier-ul din Larousse. — Or, cum dadaismul e o culme a nihilismului în artă, sensul acestei "duble afirmații" nu poate fi
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
nici de autorul ei”. Prefața... este deci expresia unei duble năzuințe a autorului: aceea de a conferi esteticii statutul unei științe, asemenea „oricăreia dintre științele naturii și ale spiritului” („m-am hotărît să public o lucrare științifică și nu un manifest” ) și de a formula în același timp o filozofie a artei. O asemenea dublă năzuință - către știință și către filozofie - este proprie - cum am avut prilejul să remarc altă dată - întregii gîndiri a lui Vianu. Prefața... definește ideea care s-
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
elogiul constituției sovietice de la 1936, intelectualul revine pentru a celebra actul fundamental ce se revendică de la același izvor doctrinar. Cei șapte ani care separă "Lumina vine de la răsărit" de "Însemnările ..." sunt cei ai facerii lumii. Cronică a anilor întunecați și manifest electoral, textul de la 1952 mobilizează memoria în vederea unei cimentări a solidarității în ură: în România populară, compasiunea nu poate fi rezervată celor care aspiră, infernal, să înlăture eșafodajul unui regim care este, constituțional și politic, al muncitorilor și țăranilor. Clemența
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
doar prin actualizarea unui potențial revoluționar al păturii rurale, trezit la viață de emisarii muncitorimii, "acei oameni drepți, care nu se simțeau aliați cu cei care obijduiau norodul". Ceea ce prezentul confirmă ca imperativ politic, deceniile revizitate oferă ca anticipație profetică. Manifest închinat noii libertăți regăsite, textul lui Sadoveanu deconstruiește miturile pe care se întemeiază lumea veche, a cărei dispariție definitivă proiectul constituțional de la 1952 o consfințește, dincolo de orice ambiguitate. Iluziile timpului sunt raportate la claritatea crezului comunist. Modernizării deceptive îi corespunde
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
în 1937, și nu colaborase nici la "Iașul"23, nici la "Jurnalul literar", e limpede că informațiile ziaristului sînt deficitare și că utilizează "cazul" pentru a lovi altă țintă, pe G. Călinescu și, mai ales, pe G. Ivașcu. Acesta, cu "Manifestul" său, e vizat și în alte "însemnări" publicate în numerele următoare 24, în care se mai pomenește doar în treacăt de Sorana Gurian. Fie și într-o formă indirectă, menționînd o activitate "bolșevică" în etapa ieșeană, articolul din "Moldova" pare
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
din întâlniri în această cafenea în foșnetul de ziare clinchetul de lingurițe îmi ascult durerea de dinți văd o simfonie plină de clanțe din femei tăcute un cor de copii orfani mă gândesc la românia încet acolo încă se scriu manifeste frumoase și fără putere germinativă sau cine știe acolo abia au început să se drogheze da ce poți să faci în întuneric decât să fii țăran-metafizic în frunzișul de zăpadă cântecul de mierlă praf-intermortal febra vieții la galopul inter național
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
față de ordinea lumii în care trăiau și de timpurie, juvenilă sfidare a conveniențelor sale. Versurile publicate de Gherasim Luca îndeosebi în seria a doua a revistei în care debutase vorbeau limpede despre o atare poziție, iar prezența semnăturii sale sub manifestul Poezia pe care vrem să o facem, publicat în decembrie 1933 în revista "Viața imediată" a lui Bogza o întărea. Alături de autorul Poemului invectivă și de "algiștii" Paul Păun și S. Perahim, el constata că "poezia moare de prea poezie
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
a raporturilor dintre literar și social. Majoritatea articolelor consacrate mișcării poeziei atestă, dimpotrivă, dincolo de "ticurile" sloganelor ce nu pot evita zonele lemnoase ale limbajului ideologizat, o remarcabilă suplețe a reflecției pe aceste teme. Pe o linie amintind de cea a manifestului din revista lui Geo Bogza, e repudiată, desigur, izolarea scriitorului de societate și de problemele ei, este pusă din nou sub semne de întrebare așa-numita "poezie pură", ipostaza "poetului delicios, bibeloul saloanelor literare", "vânzător de opium", producător de "poezie
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]