2,098 matches
-
goana internetului. Urmăriți altitudinea intelectuală, pathosul, forța întemeietoare a imaginației. În lumea românească de azi, doar Mircea Cărtărescu mai pare intimul marilor romantici bântuiți de obsesii cosmologice. Cu ochi străini și goi, încercănat de obsesii și suferințe, învestmântat în derizoria "mantie de pixeli", el e continuatorul în contemporaneitate al marii și fragilei tradiții artistice vizionare a culturii române.
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
Această mantie de invizibilitate este primul dispozitiv care poate ascunde obiecte din spectrul de lumină vizibil și este rezultatul unei cercetări publicate în revista Nature Communications de către un grup de cercetători de la Universitatea britanică din Birmingham, coordonați de Shuang Zhang, și care
Cercetătorii de la Universitatea din Birmingham au inventat o mantie invizibilă () [Corola-journal/Journalistic/70707_a_72032]
-
Prin moartea mea pierzi orice rost.// Vei fi lipsit de-un adăpost,/ Din care cald să te'npresoare/ Cuvintele ce le'nfirip.../ Din obositele-ți picioare,/ A ta sandală de nisip/ Ce-s eu, cădea-va împreună/ Cu formidabila-ți mantie,/ Și ochiul tău blajin ce știe/ Să mângâie obrazul meu,/ Mă va căta mereu, mereu,/ Și va depune'n poala lui/ Stângi vitrege'n amurg de soare.../ Ce faci tu, dacă mă răpui?/ O, Doamne, ce-ai să faci? Mă
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]
-
ce facem? Umblăm pe la dedesubturile singurei afaceri care prosperă, e pe punctul de a deschide filiale în străinătate, dă un nou gust de viață la sute de mii de conaționali din rândurile celor mai dotați să izbândească în viață. Sub mantia unui iluminat care și el deschisese la începturile învățământului românesc sute de școli - și tot în vremuri de criză. Iar doamna ministru Andronescu a deschis cutia Pandorei fără să consulte mai întâi partidul care a pus-o pe scaunul pe
Dai un ban… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7076_a_8401]
-
sastisire rapidă de pe urma căreia autorul își pierde la propriu cititorul, alungîndu-l prin agresiune verbală. Iată cum sună textul de prezentare de pe coperta a patra: "Te x Te din spatele pleoapelor. Din adîncul insondabil al minții, din labirintul impenetrabil al creierului, din mantia desfășurată a unei rațiuni stîrnite și, de aceea, mai mereu întrebătoare. Drept suport un limbaj volatil, voit destrupat ce adună cuvinte-stări, cuvinte-cheie, cuvinte-instanță pentru a traduce, a fixa sau a surprinde torsiunea discretă a gîndului și a cerceta nefestiv tabloul
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
cunoașterea mistică, rolul harului și transfigurarea realității în obiectul cunoașterii mistice. El se menține și aici în plan metafizic, dar face - în mod explicit - și incursiuni în domeniul practicii mistice. Marta Petreu insistă însă să-l mențină până la urmă sub mantia autoarei engleze. În acest scop, ea afirmă că Nae Ionescu „păstrează ideea Evelynei Underhill, dar simplifică argumentarea“. Întrucât aceasta se ocupă de un subiect complicat precum alchimia, Nae Ionescu nu ar face decât să „rețină tipologia“, dar să „simplifice exemplificările
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
plăcut serenada micilor trubaduri, dar nu reușise să ațipească mai deloc, istovit de aventura bruscă și neanunțată la care fusese supus. - Hei, nu e nimeni aici? Chiar nimeni? Strigătul, ușor gâtuit, i se pierdu repede printre copaci. Oftă, zgribulit în mantia lui de un roșu perfect. Cine știe câtă vreme va rămâne aici, nebăgat în seamă. - Bună dimineața! Cine te-a adus aici? Vântul cred. Tresări și privi în stânga, de unde venea vocea. De pe o buturugă îl privea curioasă o ...pară. Verde, aproape că
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
bărbie și amica de ocazie deveni istorie. Îl cuprinse o spaimă nemaivăzută, încercă să se miște, dar degeaba. În câteva secunde țâncul fu lângă el, apucându-l cu mâna stângă și ducându-l până la nasul pistruiat. Părea nehotărât. Zgribulit în mantia lui de un roșu perfect, încercă să se facă mic, mic de tot în palma băiatului... Nu, nu, nu, te rog! Tic tac. Tic... tac. Oare cât să fie ceasul? Nu știe, n-a văzut niciunul până azi, dar precis
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
zodia provizoratului”. Pe firul de mătase al curgerii infinite vor fi înșirate rânduri-rânduri de frunze, de către rânduri-rânduri de oameni, trăind la rândul-le drama de a se trezi descoperiți (la propriu și la figurat!) în fața „destinului implacabil”. Deși îmbrăcați în mantii princiare sau regești, unii inși precum Ghilgameș, Oedip sau Hamlet au „realizat” că sunt mai goi decât alții, adică îmbrăcați în al doilea „costum al lui Adam”, confecționat din materiale la fel de perisabile. Drept care au intrat într-o „panică” istorică, exprimată
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de plăcere. Într-adevăr, sub lespede au descoperit comoara... Și cînd au scos-o de acolo nu mai știau pe ce să pună ochii. Toate erau extraordinare! Ilinca s-a îmbrăcat ca o zînă, cu rochie de aur, cu o mantie lungă, pe care străluceau mii de diamante, cu coroniță de rubin, cu pantofi de cleștar, cu... ce mai încolo-încoace, mai frumos nici că putea să existe ceva! Un lucru neplăcut însă tot s-a petrecut. În timp ce Virgil se uita fermecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
trezit din somn din mausoleul meu după zeci de ani? în cavoul meu n-a intrat nimeni niciodată. De ce mi-ați deranjat sufletul? Evelin: Prin ADN-ul dumneavoastra. am intrat în contact cu sufletul al cărui halou este înfășurat în mantia de neurină, un 114 conserant al Universului pentru viața vie a sufletului. Sufletul dumneavoastră a fost de acord să vă invit aici la o discuție științifică. O cafea? Darwvin: Locuiesc eu în cimitir dar nu primesc pomană. Dar care-i
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Universul fizic este un concept tulburător. Cineva îmi spunea că a trăit acest lucru, într o altă dimensiune, dar n-a putut să ofere dovezi, decăt senzații într-o nebuloasă nu prea credibilă. Evelin: Sufletul la naștere primește mai multe mantii, ca să nu spun învelișuri: cea fizică și cea astrală, spirituală cu ajutorul căreia sufletul poate părăsi corpul fizic plecănd către Universuri nebănuite, dar de fiecare dată se întoarce la trupul părăsit. Darwin: Un romancier într-o carte, „Călătorii dincolo de timp”, vorbește
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ca a luminii?! Unii astrologi cred că doar somnul ne obișnuiește cu moartea, iar visele ne duc spre lumile astrale?! Evelin: Eu am o singură certitudine: corpul unui om la moarte nu este părăsit de suflet. Suflet care, cu o mantie de neurină, un balsam al vieții invizibil, protejează sufletul. Așa v-am putut aborda pe dv. Cel puțin această teorie este verificată cu dovezi; dumneavoastră sunteți una! Darwin: Extraterestrule, mi-ai promis încă o plimbare în oraș... Evelin: Desigur, sunteți
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
prezenta un raport Academiei, inclusiv contaminarea mea cu sentimente umane. Domnule Darwin, în această noapte vă propun să aduc la Centru invitații de pe lista dv., de fapt spiritele sufletele lor, o hologramă în ținuta epocii. Toți invitații vor purta o mantie de neurină invizibilă dăndu-le o aură de hologramă autentică. Darwin: Extraterestrule am să invit doar pe cei care sunt de acord cu teoria mea despre originea omului. Amăndoi se amuză copios. Evelin: și de ce nu? Darwin: Am să-i conving
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
se termine, dar să se rezolve, să se lege toate ițele, să fie logic, cronologic și de bun-simț. Și eu aș vrea. Motiv pentru care mă simt dator cu o imagine esențială, cea a lui Musa ibn Nusayr într-o mantie albastră ca noaptea, profitând de proaspătul lui anonimat istoric ca să dispară în întuneric, împreună cu Gisalrico și cu o povară foarte prețioasă, încredințată lor cu numai două ceasuri înainte de moartea lui Isabel la segunda, grație ochiului alunecos al temnicerilor ei și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cărora se dăruia fără nici o remușcare că ar putea răni sentimentele uneia dintre ele. Va lăsa vara să se bucure de toată dragostea lui. Ea putea chiar să nu mai existe, nu era o pierdere pentru nimeni. Își va lăsa mantia pictată în culorile împrumutate din apus peste verdele verii, iar când soarele o va privi din înălțimea lui, își va aminti că... a fost și ea odată. Karina se sufoca de căldură așteptând cu nerăbdare lacrimile toamnei. Avea nevoie de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
tiran peste un popor absent. Fericiți cei ce mor de dragoste! Își înfige sabia în burtă și moare și el.) (Aplauze furtunoase, curtenii, Prințul, Prințesa, ies. Prințul după ce agață sabia în cui. Regele și Regina se ridică, pun în cui mantiile și coroanele, sînt acum Charles și Emma, care se comportă ca un cuplu burghez din secolul XIX la întoarcerea de la teatru.) CHARLES (cu nasul în ziar): Ia te uită! EMMA (turnînd ceaiul): Ce mai e? CHARLES: Se pare că va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
să le proiecteze pe zidul care i se ridica În fața ochilor de netrecut, de neprivit, fără sfârșit. Vocea lui Cristian s-a stins brusc, vuietul străzii a dispărut, o tăcere caldă, vâscoasă, i s-a lăsat pe umeri ca o mantie moale, ocrotitoare, cuvintele lui Cristian nu mai aveau sens, cuvintele celorlalți se retrăgeau În carcasele de carne care le rostiseră, iar lui i se părea că Înțelege. Încă o dată ceilalți știau ceva ce el nu știa, erau cu un pas
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
mizeră pe care o duseseră până atunci. OMUL Zeii erau În mare petrecere, căci baiatul unuia dintre ei Împlinea zece ani, aflându-se la pragul dintre copilărie și bărbăție. Zeii, cu coroane din ramuri verzi pe cap, și Înfășurați ăn mantii albe, se odihneau lungiți pe fotolii.Zeițele aveau părul despletit În care Își prinseseră flori ireale și purtau rochii lungi și vaporoase. Cu toții mâncau ambrozie și ascultau muzica unei harfe. Aniversatul primise fel și fel de daruri, Însă În zâmbetul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-ul de recrutare și pentru site-ul Intranet"93. Comunicarea cinstită prin relații publice atât internă, cât și externă a unei filosofii, a unor valori oneste este în favoarea clientului 94. Relațiile publice nu sunt făcute pentru a acoperi cu o mantie strălucitoare un gol. În spatele cortinei strălucitoare, cel care o dă la o parte trebuie să găsească politici de resurse umane care îi implică pe angajați și altele asemenea. Este deja un mesaj pozitiv pe care compania îl transmite atunci când începe
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mai potrivită ca Regina Maria, o ființă energică, luptătoare, plină de inițiative, devotată țării, inteligentă și pe deasupra, ca femeie, fermecătoare. Era pur și simplu adorată, nu numai de compatrioți, - de soldații de pe front și de femeile, care-i sărutau poalele mantiei regale, dar și de către importante personalități publice occidentale și de mulțimile, parcă magnetizate. Ca un adevărat ambasador, ea se deplasează la Paris și la Londra, unde, cu toate că nu se afla în vizită oficială, e copleșită de cele mai înalte onoruri
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
nostalgie senzațiile și emoțiile vârstei de 17-18 ani. Ca un alt Narcis, adolescentul Emil Brumaru este îndrăgostit de propria imagine. Iar admirația conține în ea și sâmburele conștiinței efemerității ființei umane: "Adolescent confuz, ce drag îmi sunt!/ Ca-ntr-o mantie sufletul mi-aș strânge,/ Orgolios, în propriul meu cânt.// Cât de adânci mi-s ochii și de puri./ Cu pieptul larg deschis, arunc spre soare/ Lancia sufletului meu, biruitoare./ Tu, rană roșie și fragedă, murmuri!// Cui să mă dărui blând
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
îl portretizează insinuând altceva: "Malraux, care e un adept al lui Nietzsche, un violent apolog al teroarei, apără aventura lui Stalin". Umbra lui Djugașvilii plana pe malul stâng al Senei, iar el era obsedat de pericolul bolșevic. Vedea peste tot mantia suspectă a diavolului. În schimb Malraux observă limitele umanismului lui Drieu. Recunoaște că amicul lui e preocupat de soarta Franței, dar nu de restul lumii, își astupă urechile când i se povestesc alte nenorociri. "Iubește Franța, poate să se bată
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
adică în acel răstimp cînd credem că a fi obscur e totuna cu a fi profund. Dar apoi ne trezim, scuturîndu-ne de minciuna plăcută a muzicii conceptuale. De acum încolo, avem de ales: ori depunem armele și ne înveșmîntăm în mantia impersonală a jargonului de specialitate, ori ne revoltăm și îmbrăcăm toga scrisului personal. Vianu Mureșan are toate resursele pentru a alege, în locul mantiei, toga eseistică. Întorcîndu-mă la Lévinas, mă întreb dacă filozoful francez poate fi comentat fără să trebuiască să
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
plăcută a muzicii conceptuale. De acum încolo, avem de ales: ori depunem armele și ne înveșmîntăm în mantia impersonală a jargonului de specialitate, ori ne revoltăm și îmbrăcăm toga scrisului personal. Vianu Mureșan are toate resursele pentru a alege, în locul mantiei, toga eseistică. Întorcîndu-mă la Lévinas, mă întreb dacă filozoful francez poate fi comentat fără să trebuiască să-i împrumuți automat stilul. Se poate oare scrie despre un autor într-un alt jargon decît cel în care și-a înfățișat el
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]