570 matches
-
și geostrategice. Zilele noastre confirmă, din păcate, o astfel de predicție. Pe de altă parte, când încercăm să identificăm indiciile noii societăți și ale tranziției actuale spre ea, nu putem să nu observăm că ele sunt multiple și corelate. Industriile manufacturiere, consacrate odată cu și mai ales după revoluția industrială, sunt înlocuite de noi „industrii”, cum ar fi cea informatică sau a educației, iar serviciile bancare, turistice, de sănătate etc. generează venituri mult mai mari decât industriile manufacturiere tradiționale și sunt în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
multiple și corelate. Industriile manufacturiere, consacrate odată cu și mai ales după revoluția industrială, sunt înlocuite de noi „industrii”, cum ar fi cea informatică sau a educației, iar serviciile bancare, turistice, de sănătate etc. generează venituri mult mai mari decât industriile manufacturiere tradiționale și sunt în expansiune tot mai rapidă. Informația și cunoașterea au devenit factori cruciali ai dezvoltării și creșterii economice, ai modului, stilului și nivelului calității vieții, mult mai importanți decât factorii clasici ai producției: banii, pământul, uneltele sau munca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atare, ci și de capitalul uman și de cel instituțional este ilustrat și istoric: noua economie nu a apărut doar ca urmare a expansiunii tehnologiei informației, în special a internetului. Trebuie avut în vedere, că în țările dezvoltate, recesiunea industriilor manufacturiere tradiționale s-a manifestat încă din perioada de după 1960, iar noile industrii au început să crească rapid abia spre sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Așa s-a ajuns ca, în prezent, toate datele statistice publicate de OECD să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernă emergentă, respectiv gesellschaft („societate”) sau solidaritate organică. În mare, pentru ambii autori, societatea tradițională era bazată pe rețele de relații interpersonale directe, reglementate de norme cutumiare ce accentuau interdependența și reciprocitatea, pe când societatea modernă, aflată sub influența apariției industriilor manufacturiere și a urbanizării accelerate, a specializării profesionale și a fragmentării spațiale, a creșterii densității interacțiunilor într-un spațiu social dilatat, a început treptat să se bazeze pe generalizarea raționalității legale, instrumentale și impersonale, adică pe legi și alte coduri normative
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cred că mai e nevoie de alte date empirice care să ilustreze felul în care societatea industrială moștenită din epoca precedentă este în recesiune și lasă loc industriei serviciilor sau noilor industrii ale informației și comunicării. Fabrica, întreprinderea sau uzina manufacturieră dispărută au forțat numeroase persoane să se recalifice, să învețe noi ocupații, să opteze pentru mai multe servicii, să intre în șomaj real sau în șomaj formal sau în starea de pensionare, toate dublate, atunci când se poate, de angajarea informală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unei expansiuni viitoare. Rând pe rând, putem observa că, dintre cele mai vechi sau dintre cele mai noi industrii, puține sunt comparabile cu cea a educației. Industrii dominante ale începutului de secol XX - mineritul sau siderurgia -, care alimentau celelalte industrii manufacturiere, mai ales pe cea constructoare de mașini, s-au restrâns așa de mult, încât au devenit cópii palide ale înaintașelor. Industria auto pare să fie afectată de supraproducție, iar cea a construcțiilor de alte mașini nu stă deloc mai bine
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de cooperare, ceea ce ar fi servit ca „bază tehnică a unei păci reale”. O altă cale de destindere a relațiilor dintre națiuni ar fi fost - după Alexandrina Cantacuzino - înființarea unui „Oficiu Intereuropean de raționalizare a culturilor agricole și a produselor manufacturiere”, asigurându-le astfel o piață de desfacere sigură. Iar prin renunțare la monede naționale și prin crearea monedei unice s-ar fi eliminat poziția de inferioritate europeană, în raport cu alte continente și s-ar fi ajuns la intensificarea schimburilor economice. Procedând
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dublează la 4.047, câțiva ani mai târziu, în 1789, ajungând la 4.l66. Documentele amintite subliniază (indirect) integrarea evreilor în activitățile economice ale regiunii, și ele nu privesc numai comerțul, ci mai ales dorința de promovare a unei industrii manufacturiere. Interesant este fenomenul din Maramureș (rar întâlnit în Europa, deoarece în puține regiuni au dobândit un asemenea privilegiu) unde, primind pământ, evreii și-au exercitat, alături de români, profesiunea de agricultori. Aici veniseră din Galiția, dar și din celelalte ținuturi ale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
personalul cheie din acest tip de organizație. Fig. 4. Dimensiunile teoriei rolului profesional (după Miner, 1993, p. 15) Organizațiile de tip sarcină sau de tip antreprenorial valorizează munca în sine, ilustrative fiind centrele de profit, agențiile din domeniul imobiliar, centrele manufacturiere. Acestea se diferențiază de organizațiile ierarhizate nu doar prin dimensiunile mai mici, ci și prin valorizarea autonomiei angajatului și plasarea acestuia în centrul sistemului. Principalele caracteristici ale acestor organizații sunt: 1. regulile sunt stabilite individual pentru asigurarea realizării obiectivelor; 2
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de curând pe Strada Mare, a pricinuit o lungă controversă în Ennistone Gazette (valorosul ziar local, editat la vremea povestirii noastre de către Gavin Oare, un tânăr ambițios ale cărui năzuințe se îndreptau spre Fleet Street). Ennistone a fost un orășel manufacturier într-o manieră rurală (mă refer la secolul al XIX-lea) și frumoasa țesătorie „mare cât un palat“ există încă, în chip de rămășiță abandonată a unei epoci de glorie comercială. Pe vremea aceea, câteva vechi familii de quakeri (și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
practicat, de asemenea, din timpuri depărtate în orașul Reims, precum și în împrejurimile lui. Goblenurile lucrate aici au devenit repede cunoscute și apreciate. Pe atunci, însă, totul se petrecea în locuințele oamenilor. Industria casnică prima pe toate meridianele lumii. Ca producție manufacturieră, lucrul goblenurilor a prins a se dezvolta în timpul regelui Louis al XIV- lea. Cei care au pus bazele acestei bănoase îndeletniciri cu apreciate coordonate artistice au fost urmașii lui Gilles și Philibert Gobelin, de la care s-a preluat și numele
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
ȘI\L OPRIRĂ ÎN FAȚA UNEI UȘI PE CARE SCRIA CU LITERE STRĂLUCITOARE: SOCIETATEA METEORIT SEDIUL PRINCIPAL HEDROCK ȘTIA CĂ ACEASTĂ FIRMĂ ESTE FALSĂ DOAR PE JUMĂTATE. GIGANTICUL TRUST MINIER ERA O FIRMĂ ADEVĂRATĂ, CARE FĂCEA AFACERI CU METALE ȘI PRODUSE MANUFACTURIERE. DE ASEMENEA ERA O FILIALĂ MAI PRESUS DE ORICE BĂNUIELI A ARSENALELOR, COLATERALĂ ȚELURILOR PRINCIPALE \ AFARĂ DOAR DE CAZURI CA ACESTEA, ÎN CARE DIFERITELE SALE BIROURI SLUJEAU DREPT FAȚADĂ PENTRU MASCAREA ACTIVITĂȚILOR NEÎNTRERUPTE ȘI NESTÎNJENITE ALE LUMII ARSENALELOR. CÎND HEDROCK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
companiilor suspectate că transportă sau expediază reziduuri toxice fără autorizațiile cuvenite și o alta a tuturor companiilor care erau numite ca fiind deja acuzate În mod formal de deversări ilegale. Majoritatea erau localizate În nord și majoritatea În Lombardia, inima manufacturieră a țării. Verifică dreptul de autor al cărții și văzu că aceasta fusese tipărită doar cu un an În urmă, așa Încât lista era actuală. Întoarse la partea din spate și văzu o hartă pe regiuni a locurilor unde fuseseră Înregistrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
la baza evoluției mercantilismului. Doctrina mercantilistă promova teza conform căreia statul trebuia întărit, lucru absolut necesar pentru expansiunea piețelor și protecția intereselor comerciale, forța statului fiind sinonimă cu îmbogățirea cetățenilor săi, idee apărată de cercurile guvernamentale, de comercianți, finanțiști și manufacturieri. Mai mult decât atât, în concepția mercantiliștilor, sporirea bogăției are loc pe baza întreprinderii private capitaliste, statul promovând o politică protecționistă în favoarea întreprinzătorilor naționali, limitând concurența întreprinzătorilor străini. Se pot distinge trei mari etape în dezvoltarea mercantilismului: mercantilismul timpuriu sau
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Okelataka; există o imposibilitate funciară a bunurilor și nevoilor de a se reifica, de a se desprinde de indivizii concreți; toate acestea sunt legate de natura unui sistem comercial întemeiat aproape exclusiv pe exportarea produselor agricole și pe importarea bunurilor manufacturiere de origine europeană, însoțite de un volum monetar foarte slab, fără circulație internă. Între bunurile materiale și individul concret, există un fel de determinare reciprocă; legătura structurală care le reunește provine de exemplu din sistemul de moștenire în care este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cât de mult, dincolo de moarte, aceasta este încă asociată proprietarului ei. Fenomenul ar trebui lărgit. O regulă generală: elementele universului monetar sătesc nu sunt niciodată înlocuite în contextul schimbului; proprietarul nu poate să-și vândă propria plantație; la fel, obiectele manufacturiere de import, odată dobândite, nu sunt în niciun caz revândute. Plantația și bunurile sunt blocate în jurul individului; ele își pierd acea independență care le făcea apte pentru schimb, individul neputându-se despărți de ele decât în cadrul darului cu caracter familial
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de ei și cărora le aparțin pentru a-i vărsa în buzunarul altor muncitori care au de asemenea nevoie de ei și cărora nu le aparțin. Nu este acesta un fapt comunist și, generalizându-se, nu constituie el Comunismul? Cutare manufacturier, care ar accepta mai degrabă să moară decât să fure un sfanț, nu își face niciun scrupul în a înainta legislativului această cerere: "Faceți o lege care ridică prețul stofei mele, fierului meu, huilei mele și dați-mi puterea de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
are nevoie de Europa. Piața unică, cu 500 de milioane de consumatori și 20 de milioane întreprinzători, reprezintă un instrument cheie în realizarea unei Europe industriale competitive. Una din patru slujbe din sectorul privat al UE se află în industria manufacturieră și cel puțin una din patru slujbe se află în serviciile asociate ce depind de industrie fie ca furnizor fie în calitate de client. 80% din toată cercetarea-dezvoltarea sectorului privat are loc în industrie, aceasta constituind un promotor al inovației și un
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
motorul creșterii în economia europeană. Până la izbucnirea crizei economice, industria europeană s-a comportat destul de bine în acest mediu aflat în rapidă schimbare. Și-a menținut cu succes ponderea în comerțul mondial în perioada 2000-2010 în fața puternicelor presiuni concurențiale. Industria manufacturieră reprezintă 75% din exporturi. Sectoare precum produsele farmaceutice și inginerești s-au dezvoltat solid. Motoarele, chimicalele și industriile aeronautice s-au extins și ele. Chiar dacă criza economică a determinat inițial o prăbușire temporară a producției, a urmat apoi o redresare
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
pe măsura diferențierii structurilor și formelor didactice de realizare a procesului de Învățământ. Modernizarea predării nu poate fi concepută doar ca rezultat al unei metodici mai aplicative, ci si ca rezultat al perfecționării instrumentelor de acțiune. Acumularea, adesea de tip manufacturier, a mijloacelor și materialelor didactice, a pus pe prim-plan scopuri expozitive și cele de solicitare a intuirii vii. Practicile de Învățare sunt actualmente afectate de relațiile dezordonate, uneori de concurența dintre diferite vehicule ale cunoașterii. De unde decurge necesitatea unor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
romeni o romeni emergenti" (ținută la Milano în noiembrie 2008), observăm că între 2005-2008 firmele românești active în Italia (sau cel puțin aparținând românilor) au crescut cu 143 %. Aceste firme operează cu precădere în domeniul construcțiilor (80,5 %), în activități manufacturiere (5,4 %) și în comerț (4,6 %). O cincime dintre acestea își au sediul legal în Lombardia. Schimburile comerciale între România și Italia este de aproximativ 12 000 000 000 de euro anual. Pe teritoriul statului român acționează peste 20
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
globului era una statică. Activitatea economică era privită ca un joc cu sumă nulă, câștigul economic al unei anumite țări realizându-se pe socoteala partenerului ei comercial. În concepția mercantilistă, sistemul economic era compus din trei sectoare principale: un sector manufacturier, un sector rural și un sector reprezentat de colonii. Mercantilismul a abordat în esență problematica politicii comerciale externe, a balanței de plăți externe și a protecționismului. El a relevat necesitatea stimulării comerțului exterior și a protejării negustorilor autohtoni pentru dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
destinate exportului, posibilitățile pe care le oferă în acest caz sectorul primar fiind destul de limitate. Pentru marea majoritate a țărilor slab dezvoltate, creșterea economică susținută necesită o deplasare în structura activităților economice în direcția produselor manufacturate. În multe țări, industriile manufacturiere sunt axate inițial pe produse tradiționale, care încorporează o cantitate însemnată de muncă, acest lucru fiind specific primei generații de exporturi manufacturate. Pe măsura creșterii venitului și absorbției surplusului de forță de muncă, sporirea costului acestui factor de producție împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
generații de exporturi manufacturate. Pe măsura creșterii venitului și absorbției surplusului de forță de muncă, sporirea costului acestui factor de producție împreună cu intrarea pe piață a producătorilor cu costuri mai scăzute are ca rezultat diminuarea progresivă a competitivității multor industrii manufacturiere bazate pe utilizarea preponderentă a factorului muncă. Aceasta stimulează actualizarea activităților industriale în direcția realizării unor produse manufacturate mai sofisticate. În acest mod se realizează tranziția de la activitățile dependente de resurse și care presupun o intensitate ridicată a utilizării factorului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
într-o varietate de segmente de piață caracterizate de o creștere ridicată. Astfel, "sau îmbunătățit caracteristicile producției sale interne în cazul unui anumit număr de componente cu o valoare adăugată importantă, realizându-se în acest mod deplasarea de la nivelul producției manufacturiere în direcția unor servicii de nivel foarte înalt, care încorporează o cantitate mare de cunoștințe și informație"19. Analizând situația specifică a țărilor în curs de dezvoltare, care participă în rețelele internaționale de producție, se observă cu claritate că acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]