326 matches
-
îndreptățită, atunci nu zicem: numai asta este posibil, și numai așa este posibil. Ci zicem: după cât ni ajunge capul, așa-i... dar dracu știe dacă n-o putea fi și de o mie de ori altfel. Dar închipuiască-și cineva un manuscript vechi cu foile unse, într-un colț de sertar... o comedie de esemplu. Directorul teatrului, în încurcătură, dă de el, cetește, cetește... pocnește din degete: Da știi că asta-i bună! Și iată că te pomenești deodată pe scenă c-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a regelui Tla? 2268 - Nu... Dar înainte de - a-mi povesti de regele Tla aș dori să-mi spui ce-nțelegi sub Archaeus, al cărui nume l-ai rostit de - atâtea ori în astă sară? - Dragul meu... Ți-am vorbit de manuscriptul din sertar. Îmi vei concede cumcă toată comedia n-ar fi avut loc, cu planul ei, cu patimele ei, cu esteriorul de regi, popi, cavaleri, dame de curte, hetere etc., dacă nu era acel neînsemnat manuscript vechi de o sută
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ți-am vorbit de manuscriptul din sertar. Îmi vei concede cumcă toată comedia n-ar fi avut loc, cu planul ei, cu patimele ei, cu esteriorul de regi, popi, cavaleri, dame de curte, hetere etc., dacă nu era acel neînsemnat manuscript vechi de o sută de ani în fundul saltarului. Câtă bogăție de viață, costume, oameni, aranjament, pasiuni în câteva foi terfelite în care zăcea învăluit Archaeus. Ei bine, privește viața ca o comedie - cine-o aranjează? Privește omul ca o mașină
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
viața ca o comedie - cine-o aranjează? Privește omul ca o mașină - cine-o ține? Privește natura ca un decor - cine-o zugrăvește? Ș-apoi nu uita că hârtia chiar era de nevoie numai ca să fixeze pe Archaeus. Dacă iei manuscriptul, oare el nu exista? Ba da. Ce era el? Un nimic, o posibilitate... Dar închipuește-ți cumcă-n mijlocul reprezentației un perete cade, un actor își rupe capul, unul își uită rolul... iată un arch [a]eus jignit și simți tu că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
hârtie să putrezască, tu însuți puteai să nu te naști, să fii din numărul celora ce n-au fost niciodată... ei bine, totuși existența era posibilă pentru că este. Ar fi existat ca o idee, ca o comedie primită al cărei manuscript s-a pierdut și despre care nimeni nimic nu știe, deși a existat, ba există în creierul naturei. Prin urmare ai fost, ești, vei fi totdeuna. {EminescuOpVII 287} 2262 În fiecare om Universul s-opintește ........ Omul e-o întrebare? fiecare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
jos cătră sântul mormânt și cătră Muntele Atos. Văzuse multă lume, auzise multe, era foarte citit, deși, se-nțelege, în materie bisericească. Nu era sfânt a cărui biografie să nu o știe. Simpatiza mult cu rușii, și avea și un manuscript scris de dânsul însuși, legat în piele, asupra lui Petru cel Mare. La masă el pretindea totdeuna locul cel din urmă, mânca numai de post și bea numai apă. Ședea într-o camară fără încuietoare și toate mobilele lui era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
roșie și turbure în camără, abia ajungând icoanele călugărești de pe păreți, adâncind umbrele din fața visătorului zahastru și îngălbinind părul sau cel alb și trăsurile cele bătrâne a feței. Mâna mică și păroasă întorcea, cu degetul muiat, paginile unse a unui manuscript grecesc de astrologie zugrăvit cu cercuri și figuri geometrice roșii. Literele începătoare a fiecărui capitol erau ca de tipar și roșii... Ce căta el în acea carte? Adesea nimerea între foi zăloage de mătase cadrilată or verde, acolo-și oprea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bisericește - adică cu slove; o tăcere adâncă era în cămară și numai pana cea veche de gâscă scîrșnea pe hârtia vânătă și grunzu - roasă or suna izbită [de] călămările pline c-o cerneală cleioasă și oțetită. În urmă el închise manuscriptul vechi, plin de note marginale scrise foarte mic și legat în pergament; îl aruncă cu nemulțămire peste o claie de cărți și-și netezi barba cu espresia unei profunde neîndestuliri cu sine însuși. Moș Iosif avea un defect foarte mare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Changing World June 2003, Washington D.C.: Pew Research Center for the People and the Press, 2003, pp. 19, T132-134. 11. Ibid., pp. 19-23. 12. Cf. Leo Crespi, "Trend Measurement of US Standing in Foreign Public Opinion", United States Information Agency manuscript, 1 iunie 1978 (disponibil la cerere la Arhivele Naționale: www.nara.gov), graficele 2-5; și Steven K. Smith și Douglas Wertman, US West European Relations During the Reagan Years, London: Macmillan, 1992, pp. 92-93. 13. Thomas Alan Schwartz, Lyndon Johnson
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a studia izvoarele istoriei și ale limbei, el vizită în anul 1823 orașul Praga, devine arhivar al contelui Sternberg și astfel capătă ocazia de a studia arhivele celor mai vechi familii din Bohemia, arhivele publice ale Austriei și Bavariei și manuscriptele din Vatican. La anul 1827 primi redacția foaiei muzeul național, în 1829 Dieta Bohemiei îl designase deja ca istoriograf oficial al regatului, numire care i veni însă abia la 1839. Ca istoriograf începu mai Întâi continuarea istoriei cronologice de Pubitscha
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cauză principele Wreda, consul austriac la Belgrad, ar fi plecat deja la Pesta, spre a lua informațiuni orale. [28 mai 1876] FLORI STILISTICE DIN ZIARELE ROMÎNEȘTI COMENTARII LA OPUL MANUSCRIS INTITULAT GEOGRAPHIA MARIUM PERITIONIS La redacția Românului se află, un manuscript, de un autor necunoscut, care tratează mai pre larg despre mări și țărmuri necunoscute încă. Taina cu care redacția cearcă a învălui descoperirile, făcute desigur de unul din colaboratorii săi, răsuflă totuși din când în când prin articolele numitei foi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mijloace mici. Unul din maiestrii tecnici ai acestui gen a fost fără îndoiala Scribe. Astfel în "Paharul cu apă" o întreagă intrigă a partidelor din Anglia se rezolvă tocmai printr-un "păhar cu apă". În "Poveștile reginei de Navarra " un manuscript al Margaretei de Valois e agentul conducător al întregei piese. Dar se știe că Scribe, care avea o nemăsurată bogăție de planuri, era totuși lipsit de poezia pasiunei; din care cauză principalul lui colaborator - Legouve - era acela care vorbea prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de-a fi tratat cestiunea înarmat cu toate cunoștințele necesare. Drept vorbind, puțini scriitori români s-ar putea lăuda cu asemenea calități. Dar aceasta nu este numai părerea noastră. Un profesor de filozofie spiritualistă din Bruxelles a spus, la citirea manuscriptului încă, că rar a întîlnit pîn' acum o carte de filozofie materialistă mai clară, mai consecuentă și mai sinceră. Profesorul din Bruxelles e departe de-a împărtăși ideile autorului român, cu toate acestea a cetit cartea cu mare plăcere. Pân
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țărani și de păstori. Și cum era acest popor se poate judeca de împrejurarea că, chiar la 1777, Austria avea de scop a împărți Bucovina în "ocoale de oșteni pedestri" după cum era în Slavonia și în Croația, căci, zice vechiul manuscript, "lăcuitorii au la slujba războiului putere și îndrăzneală, iar spre plata birului nu au bani". Si ce au devenit astăzi obârșia Moldovei? Făgăduit-au fost Austria s-o ție în vechile ei legi și obiceiuri, bunurile mănăstirești să le întrebuințeze
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numește X. - Dacă unul, vrând să-și vândă casa, ia o bucată de carămidă și, la strigarea {EminescuOpIX 499} vînzărei, o arată ca pruba casei, numele lui tot X. Altul, vrând să prind-un șoarece ce i-a ros un manuscript asupra epocei lui Mircea cel Mare, a luat o bucată de carne-n gură și, stând la bortă, aștepta să vie șoarecele ca să puie mâna pe el - X. X visează noaptea c-a călcat într-un cui și a doua
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ne mărturisim, că de-mpreună purcedem cu oca și cu paharul (? ) Așteptăm ieșirea părului prin căciulă și a coatelor prin mintean și târnuirea hărțăgoșilor ce va să vie după beție. Amin. [9 iunie 1876] PENTRU COMEDIA CEA DE OBȘTE Un manuscript din 1790, cuprinzând gândirile lui Oxenstierna arată cam în ce chip aveau obiceiul de a privi strămoșii noștri lumea aceasta. Iată ce zice un pasagiu din acea carte: Lumea este priveliște, oamenii sânt comedinanții, norocul împărțește jocurile și întîmplările le
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în biblioteca ce o avea la moșia sa Poryck în gubernamentul Voliniei, utilizînd-o el însuși pentru scrierile sale, fără ca să fi fost accesibilă pentru ceilalți. După moartea lui Czacki, la 1819, principele Adam Czartoryski a cumpărat de la moștenitori, între alte manuscripte și rarități, colecțiunea documentală a lui Naruszewicz pentru suma de 12 000 galbeni și-a transportat-o la moșia sa Pulawy în gubernamentul de Lubel, unde iarăși mai nimeni nu putea să o consulte. La 1830, colecțiunea lui Naruszewicz a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1, pp. 3-27. -(1989) 'History and Structure in the Theory of International Relations', Millenium: Journal of International Studies 18, 2 (Summer), pp. 163-183. -(1988-1989) 'Ethics, Modernity and the Theory of International Relations', Princeton: Center of International Studies, Princeton University, unpubl. manuscript. -(1987) 'Realism, Change, and International Political Theory', International Studies Quarterly 31, 1 (March), pp. 65-86. -(1980) Political Theory and the Transformation of World Politics, Princeton University, World Order Studies Program, Occasional Papers, No. 8. Walt, Stephen M. (1991) 'The renaissance
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rețelele de afaceri etc. Studiul sistematic al rețelelor a început încă din 1735 când Euler a rezolvat prima problemă de drumuri într-o rețea, cunoscută sub numele de problema podurilor de la Könisberg și întemeind, astfel, teoria modernă a grafelor. Conform manuscriptului lui Euler, „În orașul Könisberg din Prusia există o insulă A, numită Kneiphoff, cu cele două brațe ale râului Pregel curgând în jurul ei. Există șapte poduri a, b, c, d, e, f și g traversând cele două brațe. Problema este
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
capitolul respectiv. Punctul de plecare este un manuscris găsit, după voia hazardului, și el un fel de scriere second hand (reproductivă): "În ziua de 16 august 1968, mi-a căzut în mână o carte datorată unui anume abate Vallet, Le manuscript de Dom Adson de Melk, tradus în franceză după ediția lui Dom J Mabillon (Aux Presses de l'Abbaye de la Source, Paris, 1842). Cartea, însoțită de date istorice mult prea sărace, se limita să reproducă cu fidelitate un manuscris din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui Milescu, Antonie de Moldavița, care ne-a lăsat și alte tălmăciri «de o deosebită frumusețe literară» (N. Drăganu, Codicele pribeagului Gh. Ștefan), a retradus — împreun ă cu un ardelean sau un muntean — Biblia. Această traducere se resfrânge în textul manuscriptului descoperit în 1915. « D-l Solomon, verifică apoi informațiile din epilogul Bibliei lui Șerban, care indică precis ca traducători «cari au deslușit pre limba românească», pe Radu și Șerban Greceanu, cu alte mărturii contemporane (Del Chiaro 171 8 și Ioan
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
First Folio of Shakespeare, only 230 copies are existent. Hinman's research involved the 80 copies of the Folio preserved by the Folger Shakespeare Library în Washington, D.C. Since none of the plays collected în the First Folio exist în manuscript copy, all editors have had to depend upon are printed versions that have come down to uș through the First Folio and, în the case of about half the plays, în earlier printed Quarto Versions, the Elizabethan equivalents of paper
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
op. cit., p. 100. 16 L., Gelfand, op. cit., p. 340. 17 Ibidem, p. 321. 18 Ibidem, p. 361. 19 Ibidem, p. 220. 20 Ibidem, p. 93, 123, 152, 217, 220, 324. 21 Ibidem, p. 135-139. 22 Library of Congress, Washington D.C., Manuscript Division, Leland Harrison Papers, Box 97; Arhivele Militare Române, fond 71, Conferința de Pace, 1919, dosar 222, f. 89. 23 V. Moisuc (coord.), România și Conferința de Pace de la Paris (1918-1920). Triumful principiului naționalităților, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 256-258
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Arhivele Militare Române, fond 5418, Poziția 690, f. 58-59 37 FRUS, 1929, vol. III, p. 747-759 38 Athur Walworth, op. cit., p. 285. 39 Hoover Institution, Palo Alto, SUA, N. Titulescu Papers, Box 13 40 Library of Congress, Washington D. C., Manuscript Division, Leland Harrison Papers, Box 11 41 I. Stanciu, România și condițiile financiare internaționale după primul război mondial 1919-1929, în RdI, 12, 1984, p. 1212-237. 42 Hoover Institution, Palo Alto, SUA, N. Titulescu Papers, Box 13 (Manuscris Vintilă Brătianu din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și condițiile financiare internaționale după primul război mondial 1919-1929, în RdI, 12, 1984, p. 1212-237. 42 Hoover Institution, Palo Alto, SUA, N. Titulescu Papers, Box 13 (Manuscris Vintilă Brătianu din 5 septembrie 1925). 43 Library of Congress, Washington D. C., Manuscript Division, Leland Harrison Papers, Box 23. 44 Gh. Buzatu (coord.), Titulescu și strategia păcii, Editura Junimea, Iași, p. 417. 45 Ibidem, p. 422. 46 I. Saizu, Politica economică a României între 1922 și 1928, Editura Academiei, București, 1981, p. 182
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]