309 matches
-
semnul albului, albastrului și verdelui, în care deja încolțește, concretă, „trecerea” („De dragoste”). Ritualul nu este posibil în izolare pustnică, ci doar în consens cu datele primordiale: „Iarba a crescut subțire/ În cămașa ta de mire/ Seara a-ncăput frumoasă/ În marama-mi de mireasă” („Grâul a crescut înalt”). Alt semn că poeta încearcă reglaje fine spre pragmatism ontologic este îndemnul „să nu treci plutind peste lucruri” („Învățăturile înaltei umbre către fiica ei, lumina”). Drumul (drumurile) spre real semnifică deci un amestec
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în primul rând printr-o unitate desăvârșită, fiind cunoscut și sub numele de „portul românesc cu fota”. Elementele constitutive: fota , iia, marama, ștergarul, betele, etc., (așa cum este costumul în care sunt îmbrăcată eu acum!) În ceea ce privește costumul popular moldovenesc destinat femeilor include în structura să componente că: învelitoarea de cap, de corp, încălțămintea, bijuterii și accesorii, purtate în funcție de importanță zilei și sărbătorii. Toate
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
ele făcând obiectul unor lucrări de vastă întindere. Alături de acestea o foarte mare însemnătate mai constă în ”găteala capului” ce de asemenea se deosebește de la o zonă la alta, prin frumusețea țesăturilor și a broderiilor sau a celorlalte podoabe. La marame, năframe, cepse sau cununi se adaugă și diverse accesorii vestimentare românești ce vin în completarea ansamblului cum ar fi brâiele și betelele. În timp specialiștii au găsit în evoluția costumului popular detalii de influență occidentală și orientala ce și-au
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
colorată, care reflectă statutul social sau lâna colorată-pletence). Boresele (femeile mai în vârstă) și bătrânele poartă părul în cozi strânse la ceafa sau peste cap (cele două cozi de la spate sunt aduse în cerc către frunte, peste care se pune marama în zilele de sărbătoare sau basmaua care se prinde diferit: a) într-o parte (dreapta, de obicei) sub colțul lăsat liber la fetițe; b) la spate, sub colțul mare lăsat liber la nevestele tinere; la spate, pește colțul mare (femeile
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
purtate de daci, modificările în timp referindu-se doar la diversitatea materialelor utilizate și tehnologiile de prelucrare ale acestora. Este bine să știi că român să diferențiezi o iie de Muscel, o fota de Bucovina, un brâu de Bistrița, o marama din Oltenia și un sort cu franjuri din Hațeg sau un clop de Oaș. Ideal este să ne cunoaștem datinile și tradițiile pentru a ne putea putea însuși cu ușurință originile noastre pur românești. Importantă și scopul cercetării pe teren
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
pustie. Frumos și simplu, nu? - păstrând mesajul originalului. Iată acum un scurt fragment din "Cântarea căntărilor" , trad. Gala Galaction (fragm. cap. 4, primele 7 versete): 1. Ce frumoasă ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sunt ochi de porumbiță, sub marama ta. Părul tău este ca o turmă de capre poposită pe coama muntelui Galaad.” Cant 1.15; Cant 5.12; Cant 6.5; 2. Dinții tăi sunt ca o turmă de oi tunse care ies din scăldătoare, toate cu gemeni
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și niciuna din ele nu este stearpă. Cant 6.6; 3. Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta. Cant 6.7; 4. Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji. Cant 7.4; Neem 3.19; 5. Amândouă țâțele tale
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
de tot, iubito, și n'ai nici un cusur. „Cântarea cântărilor", cap. 4, vers. 1-7, versificate de Ioan Ciorca: 1. „Iubita mea, nu te privești? Te uită ce frumoasă ești! Îți sunt ai ochilor bobițe, Ca ochii unei porumbițe Și sub maramă strălucesc La părul tău dacă privesc, Gândul îmi zboară, iar pe urmă, Îmi amintește de o turmă De capre care s-au oprit Și-apoi odihnă au găsit Pe înălțimea muntelui, Pe piscul Galaadului, 2. Ca și o turmă de
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
au - ia seama bine - Așa-s ai tăi dinți pentru mine. 3. Buzele tale mă îmbie Fir de cârmâz îmi par să fie. Drăguță este gura ta. Obrazul tău ar arăta Ca rodia, de bună seamă, Cum se zărește sub maramă. 4. Gâtul ți l-am asemuit Cu turnul ce a fost zidit De David, cu o casă-n care Arme sunt puse, spre păstrare. Scuturi atârnă de-al său vreji Doi pui de cerb. Când mă uit iar, Îmi par
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
alte timpuri, din prezent, Din ieri, din mâine, din miciuna Acestui timp doar aparent, Din pietre aur azi ți-aș face, Din stâncă apă de izvor, Câmpia-n munte aș preface, Islazu-n arii de ogor, Opincile din pod și iia, Maramă din tincturi de flori, Din fibre de cămașă via Iubire doar din trei culori Și din durere și din doruri În țipete de dor și vis Purta-voi mort și în onoruri Cămașa Mirelui ucis Pe crucea neamului din neamuri
MĂ DOARE ŢARA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340505_a_341834]
-
privirile celor ce ascultau corul din Domnești. Tradiționala ladă de zestre, multicolor înflorată este la loc de cinste, păstrându-se peste ani misiunea de “păstrătoare a zestrei fetelor gata de măritiș”. Dintre obiectele de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
trebuință, Ea apare și dispare la Zenit, Îmi dă încă o doză de suferință! Strălucitoare stea, cobori în jos, Trimite-mi o rază de lumină, Spre chipul ce apare sfios, O clipă cât de cât senină! Arată-ți fața din marama de nori, Privirea îți îndreaptă spre mine, Vei răscoli în suflet adânci fiori, Vei aprinde gândirile senine. De ce să fii tristă când totul îți surâde? Să te ascunzi în neantul nesfârșit? Vino spre brațul ce ți-ar cuprinde, Lumina ta
CHEMARE IREALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340695_a_342024]
-
muzicanți de horă sa pună. O armonică micuță, uneori o muzicuță sau chiar un acordeon se postează lâng-un fluier sau o tobă, ca într-un salon. Sosesc fete-n fuste albe, fote negre cu mărgele, ii cusute cu arnici și marame străvezii, însoțite de-a lor mame și de tați cheflii. Se avantă-n dans băieții și încing o sârbă praful sa-l bătătorească fetele să cucerească. Se prind apoi iute-n horă fetele subțiri și dansează-n centrul horei viitorii miri
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
Stihuri > Anotimp > SE SCURGE RUGINA PE FILELE VIEȚII... Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când toamna se zbate în lanțuri de-aramă, Pădurile toate se simt pustiite; Își poartă, umile, gălbuia maramă, Pe umărul nopții plângând, despletite. Își leapădă straiele arse în toamnă Și goale rămân sub a vântului strună; Privesc, cu durere, spre-a cerului Doamnă: Suava, măreața și palida Lună. Furtuna se tânguie-n brațele mele, Dorind să-și arunce
SE SCURGE RUGINA PE FILELE VIEŢII... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342816_a_344145]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > MARAMA Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce frumos îți porți marama , Mamă ! Simt un dor nespus ... Dar că semeni cu Maria , Niciodată nu ți-am spus . Ești acum în toamna vieții
MARAMA de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344211_a_345540]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > MARAMA Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce frumos îți porți marama , Mamă ! Simt un dor nespus ... Dar că semeni cu Maria , Niciodată nu ți-am spus . Ești acum în toamna vieții , Dar , cândva , sosi-va iarna ... Peste gândurile toate , Ce frumos îți porți marama ! Astăzi vreau să- ți cer iertare Și
MARAMA de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344211_a_345540]
-
Toate Articolele Autorului Ce frumos îți porți marama , Mamă ! Simt un dor nespus ... Dar că semeni cu Maria , Niciodată nu ți-am spus . Ești acum în toamna vieții , Dar , cândva , sosi-va iarna ... Peste gândurile toate , Ce frumos îți porți marama ! Astăzi vreau să- ți cer iertare Și în versuri să se scrie , Ca iubirea mea nespusă Să rămână - n veșnicie . Știu , cuvinte n-am prea multe , Și oricum n-ar fi de-ajuns ... Te iubesc ! " cu ochii -n lacrimi , Niciodată
MARAMA de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344211_a_345540]
-
veșnicie . Știu , cuvinte n-am prea multe , Și oricum n-ar fi de-ajuns ... Te iubesc ! " cu ochii -n lacrimi , Niciodată nu ți- am spus . Iar de n- aș avea credința , Totul ar fi de prisos ... Ce frumos îți porți marama Dăruită de Hristos ! Referință Bibliografică: MARAMA / Georgeta Giurea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Georgeta Giurea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MARAMA de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344211_a_345540]
-
multe , Și oricum n-ar fi de-ajuns ... Te iubesc ! " cu ochii -n lacrimi , Niciodată nu ți- am spus . Iar de n- aș avea credința , Totul ar fi de prisos ... Ce frumos îți porți marama Dăruită de Hristos ! Referință Bibliografică: MARAMA / Georgeta Giurea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Georgeta Giurea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MARAMA de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344211_a_345540]
-
privirii tale nu zăresc niciun nor, nici chiar umbrele gândurilor mele neliniștite. Nu. Nu-mi aduc aminte. Sunt din nou pe piciorul de plai al minunatelor începuturi, pe gura de rai în care ne-am țesut sentimentele într-o superbă maramă pe care ne-a smuls-o apoi cu cruzime prima rafală de vânt. Stau și aștept și sunt sigur că undeva pe aproape mă caută șoaptele tale nerăbdătoare să mă îmbrățișeze. E atât de bine să stai în începuturi, să
VINO! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380036_a_381365]
-
cer. Țăranii români sar cu plugul să le are. Din Holda lor, ei vor da tuturor după merit, după credință, după dreptate, după Adevăr. Așa sunt ei zămisliți: din Dor, din Dar, din Libertate, Dăruind, dobândind Omenie. Se spune că Marama Maicii Domnului e țesută din Iia libertății românilor, de a-i cumineca pe toți Românii, Frumuseții Adevărului absolut-Iisus Hristos, Sublimul Pantocrator. Și se mai spune că toți Magii erau Banii Crai, care și-au revărsau prinosul de Daruri regale Dragului
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
frumoasă în portul ei popular-regal, distinsă, omenoasă, plină de elan și vigoare, cu obrazii trandafirii, cu mersul majestos, cu pasul apăsat, stăpân pe sine se transfigurase rapid: o mare parte adâncită în necazuri, înconvoiată de dureri, cernită de soartă, cu maramă lăsată adânc peste fruntea aflată în continuă rugă și suferință; o alta purtătoare de șepci de modă leninistă; alta în salopete, aliniată în cadența colectivizării forțate și restul la cheremul bolilor. Peste conștiința creștină a poporului ortodox dacoromân, vlăstarul regal
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
cântarea divină, țesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa și dorința de a adora frumusețea lui Dumnezeu. Fiecare fior al său e un borangic de țărână sfântă care a brodat veșnicia Străbunilor pe Marama primei Dimineți a Creației divine. Versul său se răsfrânge cum se răsfrânge cerul peste ape, soarele peste pământ, viața peste trăire, credința peste existență, harul peste suferință, suferința peste rugă, iubirea peste jertfa sfântă care o înnobilează. În coloana menirii
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
cântarea divină, țesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa și dorința de a adora frumusețea lui Dumnezeu. Fiecare fior al său e un borangic de țărână sfântă care a brodat veșnicia Străbunilor pe Marama primei Dimineți a Creației divine. Versul său se răsfrânge cum se răsfrânge cerul peste ape, soarele peste pământ, viața peste trăire, credința peste existență, harul peste suferință, suferința peste rugă, iubirea peste jertfa sfântă care o înnobilează. În coloana menirii
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
ca un ... rromân De multe ori și câte-un câine Mă latră lung, ca pe-un „moșneag bătrân”. Aș vrea să fiu cu tine mamă Să te-ngrijesc ca orice fiu Să-ți leg la gât o salbă și-o maramă În țărănescul cel mai timpuriu. Dar sunt departe și mă doare Că soarta rea ne-a despărțit Muncesc scăldat doar în sudoare Un mizer nerespectat și-ntrovertit. M-aș întoarce-acasă mâine Dar am muri-n zadar noi amândoi N-am avea
RUGĂCIUNE PENTRU MĂICUȚA MEA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381397_a_382726]